Schäffer, Emmerich
10 octombrie 1931, Timișoara
3 iunie 1999, München
actor
Emmerich Schäffer reprezintă un caz cu totul special în istoria teatrului și filmului românesc din perioada comunistă. Născut la Timișoara într-o familie aparținând comunității germane – o comunitate cu istorie și tradiții culturale solide, ce și-a pus amprenta specifică asupra întregului Banat -, reușește să prindă momentul uneia dintre primele clase a IATC pentru vorbitori de germană (școlarizarea acestor clase a fost însă, până în 1989, total imprevizibilă, cu lungi perioade de dispariție și scurte de reînființare). Absolvă institutul în 1956, an crucial pentru scurtul dezgheț post-stalinist, și la noi și în toate țările aflate sub influența sovietică. Lesne de înțeles, se întoarce în orașul natal, unde chiar din acel an secția germană a Teatrului de Stat (înființată în 1953) devenea teatru de sine stătător. Până în 1964, joacă aici mult, atât la Teatrul German cât și la Teatrul Național, cu roluri din ce în ce mai substanțiale, însă ecoul critic în presa centrală e unul modest, mai ales fiindcă reflectarea spectacolelor din provincii e precară. Debutul în cinema, însă, cu rolul anticarului Johan Maria Müller din Pădurea spânzuraților – căruia, alături de regizorul Liviu Ciulei și de operatorul Ovidiu Gologan, i se rezervă un cameo de neuitat în construcția narativă – îi aduce, în 1963, o consacrare binemeritată. Tânărul actor vădea în compoziția sa un amestec inefabil de sensibilitate rănită, fragilitate nedisimulată și fatalism conținut, cu fior tragic.
După debut, timp de aproape trei ani cariera teatrală a lui Schäffer suferă un fel de sincopă. În schimb, joacă relativ mult în filme diverse, fie ele de actualitate sau istorice, inclusiv în coproducții (Serbările galante regizat de René Claire, Tunelul, coproducție româno-sovietică în regia lui Francisc Munteanu). Interviuri din epocă ne revelează că și-ar fi dorit mai degrabă să de concentreze pe o carieră cinematografică, mult mai apropiată de propriul său temperament, unul spontan-controlat, am zice. Totuși, cu foarte puține excepții, cinemaul românesc, în presiunea distribuției bazate pe tipuri fixe, tinde să îi exploateze mai degrabă „exotismul” german și umbra, din ce în ce mai puțin vizibilă, a accentului. Inclusiv atunci când prezența sa e una consistentă (Castelul condamnaților, în regia lui Mihai Iacob, din 1970, ori rolul generalului Basta din Mihai Viteazu, în regia lui Sergiu Nicolaescu, în 1971), prezențele sale pe ecran, unele chiar memorabile, sunt cumva dependente de tipe-castingul industriei noastre locale. Una dintre puținele ocazii care să contrazică regula e cea a judecătorului din melodrama Pentru că se iubesc, cu scenariul lui Ion Omescu și regia lui Mihai Iacob.
„Obligat să facă față din când în când unor situații clădite prea la vedere, cu accente explicite (întâlnirea cu soțul eroinei, citirea scrisorilor ei, pronunțarea sentinței), Emmerich Schäffer trece prin film dărâmând cu de la sine putere excrescențele conformiste; el își poartă licărul trist al ochilor săi trădând oboseli şi înfrângeri mocnite. De altfel, scenariul l-a dezvăluit cu mai multă abilitate decât pe ceilalți pioni ai povestirii. Încă din deschiderea filmului facem cunoștință cu un bărbat ușor dezabuzat, care își îngăduie cu greu — la vârsta lui, când „nu mai are timp să se joace” — speranța într-o regenerare cinstită.”
Între timp, din 1967 Emmerich Schäffer se alătură echipei Teatrului Bulanda unde va fi distribuit în roluri de toate calibrele, de la Jimmy Porter din Privește înapoi cu mânie de John Osborne la multele roluri succesive din spectacolul de echipă, cu excepțional succes în țară și străinătate, cu Elisabeta I de Paul Foster, în regia lui Liviu Ciulei. Un foarte consistent moment de creație teatrală e reprezentat de rolul Petea Trofimov în legendara Livadă de vișini, în regia lui Lucian Pintilie (1967), despre a cărui finețe și originalitate se scrie în epocă cu entuziasm; urmat de Marc Antoniu în Iulius Cezar de Shakespeare, în regia lui Andrei Șerban (1968). O altă creație de mare profunzime, remarcată de critică e, de exemplu, cea în care interpretează Doctorul în excepționala montare a lui Radu Penciulescu după Vicarul de Rolf Hochhut, în 1972, spectacol ce se păstrează încă, într-o adaptare redusă, în Arhiva de aur a TVR. O prezență remarcabilă e și cea din Contele Orsino, în comedia shakespeariană cu lungă viață scenică A douăsprezecea noapte (promoționat ca „regie colectivă”, dar ascunzând, de fapt, numele lui Aureliu Manea, a cărui montare nedusă până la capăt a fost terminată de Liviu Ciulei).
„Emmerich Schäffer este un Orsino melancolic și blazat, un „despot luminat”, regal și distant, cu alura unui Ludovic de Bavaria, care, în momente de spleen, își caută un partener de iubire, în fond iubindu-se doar pe sine”.
În 1976, actorul are de înfruntat un rol principal dificil, cel al lui Ivanov din piesa omonimă a lui Cehov. Spectacolul lui Ioan Taub se bucură, însă, de o primire mai degrabă rezervată din partea criticii și publicului, ceea ce e posibil să fi accentuat nemulțumirile actorului atât în ceea ce privește situația politică din România cât și referitoare la propriul său destin artistic. Totuși, interpretarea sa e remarcată de critici, chiar dacă analizele sunt unele nuanțate:
„Dincolo de personaj, Ivanov reprezintă o natură, iar Emmerich Schäffer, fără să fie, prin structură și temperament, un interpret ideal al rolului, îl compune cu seriozitate și experiență scenică, în nuanțe, izbutindu-i mai ales răceala, enervarea, veșnica iritare, un anume „spleen”, ca și sinceritatea în exprimarea unor sentimente nebuloase, complicate… Transpare mai puțin „trecutul său minunat”, înflăcărarea apusă a nobilului intelectual devotat Zemstvei și poporului, tot ceea ce s-a transformat pe nesimțite în acea oboseală timpurie „specifică sensibilității ruse”, cum o numea Cehov.”
Emmerich Schäffer părăsește România, ca atâția alți artiști români, de toate etniile, în 1977. Spre deosebire de mulți dintre ei, odată stabilit la München își va continua fără mari sincope, cu succes și deplină recunoaștere cariera, atât în teatru cât și în film sau televiziune, confirmându-și talentul și măiestria poate insuficient recunoscute și utilizate în țara de origine.
Miruna Runcan
Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.02.21
Alte referințe în presă:
- Bogdan, Alexandra, „Emmerich Schäffer – profil”, în Cinema, 1971, http://aarc.ro/articol/emmerich-schaeffer-profil
- Darian, Adina, „Emmerich Schäffer – O fișă pe lună!”, în Cinema, 1966, http://aarc.ro/articol/o-fisa-pe-luna-emmerich-schaeffer
Roluri în teatru:
- Axel în Pelicanul, de Johan August Strindberg, în regia lui Ioan Taub. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 29.12.1976.
- Ivanov în Ivanov, de Anton Pavlovici Cehov, în regia lui Ioan Taub. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 18.02.1975.
- Un nobil francez, un căpitan de vas, în Elisabeta I de Paul Foster, în regia lui Liviu Ciulei, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, 22.05.1974.
- Felix în Die Zimmerschlacht (Bătălia de cameră), de Martin Walser, în regia lui Hans Schuschnig. Teatrul Radu Stanca, Sibiu, 25.04.1973.
- Orsino în A 12-a noapte, de William Shakespeare, regie colectivă. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 20.04.1973.
- Mephisto în Urfaust, de Johann Wolfgang Goethe, în regia lui Otto Lang. Teatrul German, Timișoara, 28.02.1973.
- Doctorul în Vicarul de Rolf Hochhut, în regia lui Radu Penciulescu, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 17.02.1972.
- Alfred în Povestiri din pădurea vieneză, de Ödön von Horvath, în regia lui N. Al. Toscani. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 15.05.1971.
- Marcus Antonius în Iulius Cezar de William Shakespeare, în regia lui Andrei Șerban, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București. 01.03.1968
- Petea Trofimov în Livada de vișini de A.P. Cehov, în regia lui Lucian Pintilie, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București. 09.12.1967.
- Jimmy Porter în Privește înapoi cu mânie, de John James Osborne, în regia lui Andrei Blaier. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 15.06.1967.
- Lukas în Peripețiile soldatului Svejk, de Jaroslav Hašek, în regia lui Emil Reus. Teatrul Național Mihai Eminescu, Timișoara, 21.04.1964.
- Tiatin în Egor Buliciov și alții, de Maxim Gorki, în regia lui Dan Nasta. Teatrul Național Mihai Eminescu, Timișoara, 15.02.1964.
- Grigore în Das Portrat (Portretul), de Alexandru Voitin, în regia lui Hans Schushnig. Teatrul German, Timișoara, 12.09.1963.
- Tuzenbach Nicolai în Trei surori, de Anton Pavlovici Cehov, în regia lui Ion Maximilian. Teatrul Național Mihai Eminescu, Timișoara, 25.04.1963.
- Un cronicar în Căruța cu paiațe, de Mircea Ștefănescu, în regia lui Dan Nasta. Teatrul Național Mihai Eminescu, Timișoara, 23.02.1963.
- Brackenburg în Egmont, de Johann Wolfgang Goethe, în regia lui Mauriciu Selker. Teatrul German, Timișoara, 11.01.1963.
- Doctorul Răducanu în Cazul studentului Lotreanu, de Theodoru Radu, în regia lui Emil Reus. Teatrul Național Mihai Eminescu, Timișoara, 01.12.1962.
- Barend în Die Hoffnug (Speranța), de Herman Heijermans, în regia lui Dan Nasta. Teatrul German, Timișoara, 16.06.1962.
- Ross în Die letze Station (Ultima stație), de Erich Maria Remarque, în regia lui Dan Radu Ionescu. Teatrul German, Timișoara, 26.02.1962.
- Serghei Seleanin în Geschichte am Meer (Poveste la mare), de Isidor Stock, în regia lui Dan Radu Ionescu. Teatrul German, Timișoara, 13.11.1961.
- Tânărul inginer în Versunkene Acker (Ogoare scufundate), de Hans Kehrer, în regia lui Schati Rudolf. Teatrul German, Timișoara, 01.10.1961.
- Cassio în Othello, de William Shakespeare, în regia lui Dan Radu Ionescu. Teatrul German, Timișoara, 03.06.1961.
- Banu în Menschen, die Schweigen (Oameni care tac), de Alexandru Voitin, în regia lui Dan Radu Ionescu. Teatrul German, Timișoara, 12.04.1961.
- Horatio în Hamlet, de William Shakespeare, în regia lui Dan Nasta. Teatrul Național Mihai Eminescu Timișoara, 25.03.1961.
- Grigori Nesnamov în Die schuldlos Schuldigen (Vinovați fără vină), de Aleksandr Ostrovski, în regia lui Ioan Taub. Teatrul German, Timișoara, 27.02.1961.
- Boris în Geschichte einer jungen Ehe (Povestea unei tinere căsnicii), de Evgheni Schwartz, în regia lui Margot Göttlinger. Teatrul German, Timișoara, 28.12.1960.
- Vintilă Girtu în Der Spiegel (Oglinda), de Paul Everac, în regia lui Dan Radu Ionescu. Teatrul German, Timișoara, 08.10.1960.
- Petre Dinu în Titanic-Walzer (Titanic vals), de Tudor Mușatescu, în regia lui Dan Radu Ionescu. Teatrul German, Timișoara, 30.06.1960.
- Franz în Die Rauber (Hoții), de Friedrich Schiller, în regia lui Ion Olteanu. Teatrul German, Timișoara, 02.03.1960.
- Primul ofițer prizonier în Optimistische Tragodie (Tragedia optimistă), de Vsevolod Vișnevski, în regia lui Dan Radu Ionescu. Teatrul German, Timișoara, 15.01.1960.
- Alec Gorascu în Die Schwestern Boga (Surorile Boga), de Horia Lovinescu, în regia lui Ion Olteanu. Teatrul German, Timișoara, 22.08.1959.
- Serghei Batura în Holunderwaldchen (Păduricea de soc), de Alexandr Korneiciuk, în regia lui Dan Radu Ionescu. Teatrul German, Timișoara, 13.06.1959.
- Interpret în Winterreise (Călătorie de iarnă), de Margot Göttlinger, Grun Anastasius, Franz Schubert, în regia lui Margot Göttlinger. Teatrul German, Timișoara, 16.03.1959.
- Un țăran tânăr în Mutter courage und ihre Kinder (Mutter courage și copiii ei), de Bertolt Brecht, în regia lui Mauriciu Sekler. Teatrul German, Timișoara, 06.12.1958.
- Arkadi în Gluck auf den Weg (Noroc la drum), de Victor Rozov, în regia lui Dan Radu Ionescu. Teatrul German, Timișoara, 07.11.1958.
- Șerban în Drei Generationen (Trei generații), de Lucia Demetrius, în regia lui Mugur Mardan. Teatrul German, Timișoara, 13.12.1957.
- Primul student în Sturmischer Lebensabend (Bătrânețe furtunoasă), de Leonid Rahmanov, în regia lui Mugur Mardan. Teatrul German, Timișoara, 23.11.1957.
- Bărbatul în palton în ..bitte melden (Telegraf…vă răg să vă prezentați), de Aleksandr Galici, Konstantin Isaiev, în regia lui Mugur Mardan. Teatrul German, Timișoara, 21.04.1957.
- Jakob în Der Meineidbauer (Țăranul sperjur), de Ludwig Anzengruber, în regia lui Mauriciu Sekler. Teatrul German, Timișoara, 29.03.1957.
- Povestitorul în Die Schneekonigin (Crăiasa zăpezilor), de Evgheni Schwartz, în regia lui Franziska Schutt. Teatrul German, Timișoara, 26.01.1957.
- Interpret în Sonne im Herzen (Soare în inimă), de Richard Oschanitzky, în regia lui Dan Radu Ionescu, Franziska Schutt. Teatrul German, Timișoara, 31.12.1956.
Roluri în film:
- Selima Pasha în Die Entführung aus dem Serail, în regia lui Thomas Olofsson. Film für Information und Bildung, 1990.
- Trauma, în regia lui Gabi Kubach. Tura-Film, 1984.
- Die Momskys oder Nie Wieder Sauerkraut, în regia lui Philipp Sonntag. 1982.
- The Unicorn, în regia lui Peter Patzak. 1978.
- Inginerul Vasilescu în Zile fierbinți, în regia lui Sergiu Nicolaescu. Casa de Filme Trei, 1976.
- Boyar Leon Paraianu în Osânda, în regia lui Sergiu Nicolaescu. Casa de Filme Cinci, 1976.
- Geo în Hyperion, în regia lui Mircea Veroiu. Casa De Filme Patru, 1975.
- Emmerich Schäffer în Mușchetarul român, în regia lui Gheorghe Vitanidis. Casa de Filme Cinci, 1975.
- Medicul englez în Evadarea, în regia lui Francisc Munteanu. 1975.
- Hans Scwartz în Ștefan cel Mare: Vaslui 1475, în regia lui Mircea Drăgan. Casa de Filme Cinci, 1975.
- Stan Naumescu în Un comisar acuză, în regia lui Sergiu Nicolaescu. Casa de Filme Unu, 1974.
- Eugeniu de Savoia în Cantemir, în regia lui Gheorghe Vitanidis. Oficiul Național al Cinematografiei, 1973.
- Mihai în Ceața, în regia lui Vladimir Popescu-Doreanu. Casa de Filme Unu, 1973.
- Emil Negulescu în Pentru că se iubesc, în regia lui Mihai Iacob. Studioul Cinematografic București, 1972.
- Thomas Mugridge în Der Seewolf (Lupul de mare), în regia lui Alecu Croitoru, Sergiu Nicolaescu, Wolfgang Staudte. Tele-München Fernseh GmbH, Studioul Cinematografic București, ZDF – Zweites Deutsches Fernsehen, 1971.
- General Giorgio Basta în Mihai Viteazul, în regia lui Sergiu Nicolaescu. Studioul Cinematografic București, 1971.
- Dankwart în Castelul condamnaților, în regia lui Mihai Iacob. 1970.
- Titus în Amprenta, în regia lui Vladimir Popescu-Doreanu. Studioul Cinematografic București, 1967.
- Soțul Anei în Cerul începe la etajul III, în regia lui Francisc Munteanu. Studioul Cinematografic București, 1967.
- Șerban Rotaru în Un film cu o fată fermecătoare, în regia lui Lucian Bratu. Studioul Cinematografic București, 1966.
- Otto von Keller în Tunelul, în regia lui Francisc Munteanu. 1966.
- Cavaler în Les Fêtes Galantes (Serbările galante), în regia lui René Calair, 1965.
- Johan Maria Müller în Pădurea spânzuraților, în regia lui Liviu Ciulei. Studioul Cinematografic București, 1964.
Rolui în televiziune:
- Großvater în Frauenarzt Dr. Markus Merthin, în regia lui Matthias Gohlke. Novafilm, 1994.
- Herr Slotek în Forsthaus Falkenau, în regia lui Klaus Gendries. Neue Deutsche Filmgesellschaft mbH, 1992.
- Kleinjahn în Der Fahnder, în regia lui Erwin Keusch. Bavaria Film GmbH, 1986.
- Ludwig Harig în Die Pawlaks – Eine Geschichte aus dem Ruhrgebiet, în regia lui Wolfgang Staudte. 1982
- Joe Hines în Burning Daylight, în regia lui Sergiu Nicolaescu, Wolfgang Staudte. Tele-München RFG, Technisonor Paris, Studioul cinematografic București, Româniafilm, 1975.
- Thomas Mugridge în Lupul mărilor, în regia lui Alecu Croitoru, Sergiu Nicolaescu, Wolfgang Staudte. Tele-München Fernseh GmbH, Studioul Cinematografic București, ZDF – Zweites Deutsches Fernsehen, 1971.
- Boyar Leon Paraianu în Osânda, în regia lui Sergiu Nicolaescu. Casa de Filme Cinci, 1976, https://www.youtube.com/watch?v=mkXqTWXcvgw
- Stan Naumescu în Un comisar acuză, în regia lui Sergiu Nicolaescu. Casa de Filme Unu, 1974, https://www.youtube.com/watch?v=nAQuomU2C4E
- Dankwart în Castelul condamnaților, în regia lui Mihai Iacob. 1970, https://www.youtube.com/watch?v=jwvLk3yaspg
- Șerban Rotaru în Un film cu o fată fermecătoare, în regia lui Lucian Bratu. Studioul Cinematografic București, 1966, https://www.youtube.com/watch?v=LBo9DGYQ5mM
Cronici:
- Rusu, Ilie, „Cronica dramatică „Pelicanul” de A, Strindberg (Teatrul „Bulandra”)”, în revista Teatrul, anul XXII, nr. 1, 1977, pp. 57-59, http://www.cimec.ro/teatre/revista/1977/Nr.1.anul.XXII.ianuarie.1977/imagepages/13521.1977.01.pag056-pag057.html, accesat la data de 04.05.2021.
- Iosif, Mira, „Cronica dramatică „Ivanov” de A.P. Cehov (Teatrul „Bulandra”)”, în revista Teatrul, anul XX, nr. 3, 1975, pp. 41-44, http://www.cimec.ro/teatre/revista/1975/Nr.3.anul.XX.martie.1975/imagepages/12352.1975.03.pag040-pag041.html, accesat la data de 04.05.2021.
- Popovici, Ileana, „Elisabeta I”, Teatrul, nr. 6, 1974, pp 66-69 http://www.cimec.ro/teatre/revista/1974/Nr.6.anul.XIX.iunie.1974/imagepages/11892.1974.06.pag066-pag067.html
- Iosif, Mira, „Cronica dramatică „A 12-a noapte” de Shakespeare (Teatrul „Bulandra”)”, în revista Teatrul, anul XVIII, nr. 5, 1973, pp.49-50, http://www.cimec.ro/teatre/revista/1973/Nr.5.anul.XVIII.mai.1973/imagepages/11194.1973.05.pag048-pag049.html, accesat la data de 04.05.2021.
- Iosif, Mira, „Vicarul”, Teatrul, nr. 3, 1972, pp 31-34 http://www.cimec.ro/teatre/revista/1972/Nr.3.anul.XVII.martie.1972/imagepages/10432.1972.03.pag030-pag031.html
- Șelmaru, Traian, „Un spectacol de cultură: Iulius Cezar”, Teatrul, nr 5, 1968, pp 41-45 http://www.cimec.ro/teatre/revista/1968/Nr.5.anul.XIII.mai.1968/imagepages/image23.html
- Popovici, Ileana „Acest surâzător și crud amurg”, Teatrul, nr. 1, 1968, pp 40-46 www.cimec.ro/teatre/revista/1968/Nr.1.anul.XIII.ianuarie.1968/originalimages/07557.1968.01.pag040-pag041.jpg
- Popovici, Ileana „Privește înapoi cu mânie”, Teatrul, nr 11, 1967, pp 17-21 http://www.cimec.ro/teatre/revista/1967/Nr.11.anul.XII.noiembrie.1967/imagepages/image11.html
- M.N, „Teatrul German de Stat Timișoara în Turneu”, în revista Teatrul, anul IX, nr. 12, 1964, pp. 84-86, http://www.cimec.ro/teatre/revista/1964/Nr.12.anul.IX.decembrie.1964/imagepages/image45.html, accesat la data de 04.05.2021.
- „Actori tineri despre ei înșiși”, în revista Teatrul, anul IX, nr. 4, 1964, pp. 29-38, http://www.cimec.ro/teatre/revista/1964/Nr.4.anul.IX.aprilie.1964/imagepages/image17.html, accesat la data de 04.05.2021.
- Gal, Silviu, „Teatrul German de Stat Timișoara: „Surorile Boga” de Horia Lovinescu”, în revista Teatrul, anul IV, nr. 9, 1959, pp. 38-40, http://www.cimec.ro/teatre/revista/1959/Nr.9.anul.IV.septembrie.1959/imagepages/image21.html, accesat la data de 04.05.2021.
