Cotescu, Octavian
14 februarie 1931, Dorohoi, jud. Botoșani
22 august 1985, Sinaia, jud. Prahova
actor
Octavian Cotescu a fost actor și pedagog, reprezentant remarcabil al „generației de aur” a teatrului românesc.
Tatăl său (Ilie Coteț) a fost maistru CFR-ist, iar mama sa (Anastasia Lazăr) telegrafistă la Gara CFR din Iași, iar ulterior la Gara CFR din Timișoara. În anul 1934, împreună cu părinții săi, se mută de la Dorohoi la Iași ca urmare a transferului serviciului tatălui său. Tot în anul 1934 se naște sora sa, Mioara Coteț. În anul 1938, începe să studieze la Școala Primară din Strada Toma Cozma, iar în anul 1942 începe să studieze la Liceul Național din Iași. În anul 1944 Octavian Coteț se înscrie la Liceul Militar din Iași (care va fi transferat la Timișoara, iar ulterior la Pitești – până la desființarea lui în 1945, moment în care se întoarce la Liceul Național din Iași), iar în anul 1946 este admis la Conservatorul de Artă Dramatică din Iași.
Într-un interviu acordat Evei Sîrbu, Octavian Cotescu mărturisește: „din clasa a VI-a, m-am înscris la Conservatorul de Artă Dramatică din Iași, împreună cu colegul meu Dan Iordăchescu, la clasa unei mari actrițe şi profesoare Gina Sandri Bulandra […] Era, cred în mine o mare nevoie de spectacol şi o mare dragoste pentru teatru. Eram licean prin clasa I-a sau a II-a nu-mi amintesc exact, când am văzut la Teatrul Național din Iași spectacolul Vicleniile lui Scapin, cu Ştefan Dăncinescu şi, ştiu precis că în acea joi după amiaza, la sfârșitul spectacolului, la aplauze, m-am uitat la Dăncinescu şi m-am văzut acolo, pe scenă, în locul lui primind aplauzele… Am şi încercat să le obțin de altfel, pentru că m-am apucat să organizez un fel de spectacole în fața clasei, la ora de dirigenție, spectacole în care îl imitam pe Miluță Gheorghiu în Coana Chiriţa. Succesul la colegi a fost mare, dar mie nu-mi ajungea. De unde, se vede, graba de a intra la conservator, de fapt, de a ajunge actor de-adevăratelea”[1].
După absolvirea Institutului de Teatru „Matei Millo” – noua denumire a Conservatorului de Artă Dramatică din Iași – deși el voia să joace pe scena teatrului ieșean, în anul 1950 este repartizat de către comisia ministerială de la Iași la Teatrul Municipal (azi, Teatrul Bulandra); directorul instituției la acea dată era renumita actriță Lucia Sturdza-Bulandra. Debutează ca figurant în spectacolul Vad nou de Lucia Demetrius în regia lui Moni Ghelerter, cel care i-a sugerat să-și schimbe numele de scenă din Coteț în Cotescu. Lucia Sturdza-Bulandra propusese Coteanu, însă varianta regizorului a fost cea pentru care optează actorul. Imediat după acest spectacol, a fost distribuit în Pădurea de A. N. Ostrovski, regia Walter Siegfried, unde a jucat împreună cu Lucia Sturdza-Bulandra, Ștefan Ciubotărașu, Jules Cazaban, Emil Botta și debutanta Ileana Predescu. La „Bulandra” a jucat zeci de personaje, fiind coleg cu actori excepționali precum Ion Besoiu, Toma Caragiu, Ștefan Bănică, Marin Moraru, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Florian Pittiș, Rodica Tapalagă, Ileana Predescu, Petrică Gheorghiu sau Irina Petrescu. Cu Lucia Sturdza-Bulandra, Octavian Cotescu va juca în spectacole memorabile timp de zece ani, până la moartea acesteia, în septembrie 1961[2].
Talentul și versatilitatea actoricească i-au adus aprecieri din partea publicului, dar și din partea colegilor de breaslă. A colaborat cu regizori ca Valeriu Moisescu, Liviu Ciulei, Ion Cojar, Lucian Pintilie, Sanda Manu, Cătălina Buzoianu, Marietta Sadova, Horea Popescu, Dan Puican și mulți alții. Cei peste treizeci de ani de activitate i-au adus în palmares un număr de peste două sute de roluri în teatru, film, televiziune și teatru radiofonic.
În teatru, s-a remarcat cu patruzeci și opt de roluri realizate pe scena de la „Bulandra”, însă a colaborat și cu Teatrul Mic pentru cinci spectacole, dar și cu teatre din provincie pentru trei spectacole: două la Teatrul „Regina Maria” din Oradea și unul la Teatrul de Nord din Satu Mare. Pentru munca scenică, Octavian Cotescu a primit aprecieri din partea criticilor. Din cronici aflăm că, pentru spectacolul Fii cuminte, Cristofor! de Aurel Baranga, regia Valeriu Moisescu, Octavian Cotescu „a realizat o creație valoroasă. Actorul a dozat efectele comice, cu permanent subtext de autoironie, totul în limite îngrădite de o întruchipare veridică. Cotescu ne-a oferit încă o dată prilejul de a urmări jocul său cuceritor prin umor și dezinvoltură, prin inventivitate și simț al parodiei.”[3] Radu Albala afirmă că prin dublul rol interpretat de Cotescu din spectacolul Puricele în ureche de Georges Feydeau, regia Emil Mandric, actorul „își câștigă încă un galon în ierarhia maturității sale artistice”[4]. Pentru rolurile Tartuffe și Jean-Baptiste Poquelin Molière din Tartuffe; Cabala Bigoților de Jean-Baptiste Poquelin Molière și Mihail Bulgakov, regia Alexandru Tocilescu, Mira Iosif e de părere că „marea creație îi aparține lui Cotescu”[5], aceasta observând că „ipocritul e jucat într-o expresie netă, sintetizatoare, cu câteva impresionante accente ce definesc categoric personajul. În compoziția acestui Tartuffe, în trăsăturile, gesturile și atitudinile lui, găsim decantate câteva experiențe literare și implicit istorice”[6].
Ultimul său rol de la Teatrul „Bulandra” și totodată penultimul din cariera sa[7], Profesorul din Passacaglia de Titus Popovici, regia Mircea Cornișteanu, îl situează pe Cotescu în prim-planul montării datorită interpretării pline de căldură și a zecilor de nuanțe ale privirii și gestului comunicând intens nevoia și bucuria schimbării.[8]
Ca actor, Octavian Cotescu a fost generos cu partenerii de scenă, pentru el relația cu aceștia fiind lege. El e de părere că „în teatru se lucrează în echipă. Aşa ajungem de la echipă, la spiritul de echipă, la noțiunea de animator de teatru, pentru că marile spectacole s-au realizat acolo unde a existat un spirit de echipă, un crez unic, o solidaritate, în sensul unui scop artistic”[9]. Valentin Silvestru spune despre el că a comunicat extraordinar cu Gina Patrichi (partenera sa de scenă din Hedda Gabler de Henrik Ibsen, regia Cătălina Buzoianu) astfel încât criticul a avut senzația că a pătruns cu indecență într-o scenă intimă dintr-o casă necunoscută[10]. Același Valentin Silvestru amintește și de Minetti de Thomas Bernhard în regia Ancăi Ovanez Doroșenco, spectacol jucat la Teatrul Mic București, în care Cotescu a realizat o antologie a procedeelor și o sinteză a modurilor sale de conspect, propunând o biografie glosată a unui bătrân și decrepit actor vest-german, în retrospecții cu visări funambulești. Actorul a depășit considerabil condiția personajului prin contextualizări original gândite, lux de detalii, policromie categorială a realismului întruchipării[11], acesta adăugând că
„pe lângă datele ce i le cunoșteam, Cotescu și-a mai relevat aici capacitatea excepțională de a decupa spații scenice proprii în ambianță, o mobilitate tot atât de excepțională – ce-l făcea să umple scena, vădindu-se stăpânul absolut al unei lumi transcendente, propulsate de fantoșe viscolite – și un fel propriu de a utiliza costumul […] într-un palton rău croit. Îl folosea ca pe un vestmânt prea larg, pentru a sugera bătrânul istovit de vârstă și de privațiuni. Îl făcea să fluture în complicatele arabescuri ale corporalizării. Și, deodată, buleandra ponosită se transforma într-o mantie vrăjitorească, evocând cu atâta forță poetică mirajele artei încât te așteptai ca pe la poale să se ivească spiriduși și iele”[12].
Având un timbrul vocal unic, cald și plăcut, Octavian Cotescu a fost un colaborator fidel al teatrului radiofonic, jucând în peste șaizeci de spectacole, vocea sa fiind una dintre cele mai cunoscute publicului larg. Fie că se auzeau la radio sau erau imprimate pe discuri de vinil, vorbele marelui actor au încântat amatorii de poveşti şi basme – copii şi nu numai – prin vorba caldă, domoală a povestitorului din Darul spiriduşilor de Fraţii Grimm, din Greuceanu al lui Petre Ispirescu sau Harap-Alb al lui Ion Creangă, din Motanul încălţat de Charles Perrault, Fetiţa cu chibriturile a lui Hans Christian Andersen ori de glasul motanului din Familia Chiţ-Chiţ a lui Ion Pas.[13]
Dacă anul 1950 este anul debutului său în teatru, anul 1960 este tot un an de debut pentru Octavian Cotescu: i se încredințează primul rol în film, Lt. Dragu în Portretul unui necunoscut, regia Andrei Călărașu și Gheorghe Turcu și, tot în 1960, își începe cariera didactică la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București (azi, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București), unde va deveni rector în perioada 1980 – 1985.
Pe marele ecran, Octavian Cotescu a jucat în peste cincizeci de producții cinematografice alături de Toma Caragiu, Dem Rădulescu, Sebastian Papaiani, Irina Petrescu, Mariana Mihuț și nu numai, însă actorul a apărut adesea și pe micul ecran, la Televiziunea Română, atât în seriale sau spectacole de teatru TV, cât și în scenete umoristice.
Ca pedagog, a pregătit actori care și-au lăsat puternic amprenta asupra teatrului și filmului românesc, printre aceștia se numără Horațiu Mălăele, Maria Ploae, Mariana Mihuț, Anton Tauf, Rodica Mandache, Ileana Iurciuc, Ovidiu Iuliu Moldovan, Aimée Iacobescu, Catrinel Dumitrescu. Aceasta din urmă îl descrie ca fiind „generos și plin de umor, marele actor a fost Profesorul. Profesorul iubit de toți studenții. «E o doză de nebunie în meseria noastră de dascăli de Arta actorului. În fond, noi îi pregătim pe cei care ne iau locul», spunea el glumind. Am beneficiat de doza asta de minunată nebunie și îi mulțumesc lui Dumnezeu că m-a socotit demnă să port pecetea Clasa Cotescu”[14]. Acestei liste de actori pe care i-a pregătit Octavian Cotescu i se adaugă și numele actriței Valeria Seciu, care îi va deveni, din 1966, soție[15].
În cadrul Institutului, Octavian Cotescu a montat șapte spectacole cu studenții: Cum vă place de William Shakespeare (1963), O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale și Cântăreața cheală de Eugène Ionesco (1967), Procesul Horia de Alexandru Voitin, O sărbătoare princiară de Teodor Mazilu și Opera de trei parale de Bertolt Brecht (1974), Acești nebuni fățarnici de Teodor Mazilu (1982). Profesorul Octavian Cotescu cerea de la studenți asimilarea unei bune tehnici interioare. Ura diletantismul, mimarea, reprezentarea exterioară şi demonstrativă, grimasa, artificiile, efectele[16]: „în calitatea mea de membru în consiliile de admitere, (la Actorie) am căutat să depistez ceea ce este fabricat special pentru a câștiga un concurs, şi cu cât este mai confecționat să-l elimin din competiție. Între aspiranții cu posibilități sunt deseori niște prăpăstii imposibil de ignorat. Când vrei să faci teatru trebuie să spui, necondiționat adevărul, în fiecare clipă. Mă simt jignit să rostesc cuvinte de laudă veleitarismului şi minciuna”[17].
În dezvoltarea itinerariului său profesional, Cotescu numește două nume de seamă ale teatrului românesc: dramaturgul Teodor Mazilu și regizorul Liviu Ciulei. În ceea ce-l privește pe Mazilu, actorul afirma: „[n.a. Mazilu] M-a învăţat ce înseamnă a fi generos şi modest până la umilinţă în faţa vieţii şi a artei. Îi rămân recunoscător, pentru că nu şi-a conceput arta decât în relaţia dură cu viaţa, într-un superb echilibru între coordonare şi necruţare, care l-a proiectat definitiv în istoria literaturii noastre. Îi voi fi recunoscător pentru că mi-a arătat că arta nu poate trăi fără nelinişte şi îngândurare. Şi-i voi mulţumi întotdeauna pentru puterea cu care a susţinut condiţia de creator a actorului, la care s-a uitat întotdeauna curios şi mirat, îngăduitor şi fascinat, luându-l alături şi trasmiţându-i acea atât de profundă şi atât de caracteristică stare a lui, stare de iubire”[18]. În ceea ce-l privește pe Liviu Ciulei, Octavian Cotescu declară:
„De la Ciulei am învăţat un lucru indispensabil pentru profesia de actor, şi anume ştiinţa relaţiilor dintre personaj şi scenă. A relaţiilor, aşa cum dramaturgul nu le poate aşterne pe hârtie, o bogăţie a lumii interioare a personajelor în afara replicilor propriu-zise. Am învăţat apoi absoluta necesitate ca actorul lucid, conştient, să aducă în orice gen de teatru adevărul pe scenă…”.[19]
Ca recunoaștere pentru activitatea sa, Octavian Cotescu a fost distins, prin Decretul nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial nr. 96 din 7 noiembrie 1967, cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”, cu Premiul ATM pentru întreaga activitate în 1984 (Asociația Oamenilor de Artă din Instituțiile Teatrale și Muzicale – ATM, predecesorul Uniunii Teatrale din România – UNITER), dar și cu două premii „In memoriam”: Premiul special al juriului acordat de ACIN (Asociația Cineaștilor din România) în 1985 și Premiul special al juriului pentru rolurile din filmele Clipa de răgaz, Lucrare de control și Căsătorie cu repetiție la Festivalul de la Costinești în 1986; numele său se regăsește și pe „Gongul Thaliei” amplasat pe Aleea Celebrităților din București.
Octavian Cotescu considera că „o primă condiție a succesului este a avea ceva de spus!”[20], iar prin moștenirea pe care a lăsat-o generațiilor următoare, nu doar că a avut ceva de spus, dar a și demonstrat prin reușitele artistice că locul său este în galeria marilor actori români.
Cosmin Petruț
(specializarea Artele spectacolului – Actorie, anul III, Universitatea de Arte din Târgu-Mureș)
Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.02.16
Bibliografie
- Catrinel Dumitrescu i-a adus un omagiu marelui Octavian Cotescu la Festivalul Național de Comedie, site-ul oficial al Teatrului Dramatic „Fani Tardini” Galați, 2019, Url: http://www.fanitardini.ro/stiri-evenimente/catrinel-dumitrescu-i-a-adus-un-omagiu-marelui-octavian-cotescu-la-festivalul-national-de-comedie/.
- Octavian Cotescu, volum îngrijit de Ileana Berlogea și Ion Toboșaru, Editura Meridiane, București, 1993.
- Albala, Radu, «Puricele în ureche» de Georges Feydeau (Teatrul «Lucia Sturza Bulandra»), în „Teatrul”, anul XV, nr. 1, ianuarie 1970.
- Andrei, Monica, Octavian Cotescu – portret inedit, în „Ziarul Metropolis”, 14 februarie 2017, Url: https://www.ziarulmetropolis.ro/octavian-cotescu-ar-fi-implinit-astazi-83-de-ani/.
- Berlogea, Ileana, «Passacaglia» de Titus Popovici – Teatrul «Bulandra», în „Teatrul”, anul XXXIV, nr. 5, mai 1989.
- Ducea, Valeria, «Fii cuminte, Cristofor!» de Aurel Baranga (Premieră la Teatrul «Lucia Sturdza Bulandra»), în „Teatrul”, anul X, nr. 1, ianuarie 1965.
- Iosif, Mira, «Tartuffe» de Molière şi «Cabala bigoţilor» de Mihail Bulgakov (Teatrul «Bulandra»), în „Teatrul”, anul XXVII, nr. 4, aprilie 1982.
- Moceanu, Răzvan, Răzvan Moceanu, Portret: Octavian Cotescu – un actor inegalabil, Url: https://www.radioromaniacultural.ro/portret-octavian-cotescu-un-actor-inegalabil/ [documentar online].
- Silvestru, Valentin, In memoriam: Arta lui Octavian Cotescu, în „Teatrul”, anul XXX, nr. 10, octombrie 1985.
- Sîrbu, Eva, Octavian Cotescu: omul n-are vârstă, în „Cinema”, anul X (118), nr. 10, octombrie 1972.
Note
[1] Eva Sîrbu, Octavian Cotescu: omul n-are vârstă, în „Cinema”, anul X (118), nr. 10, octombrie 1972, p. 44.
[2] Răzvan Moceanu, Portret: Octavian Cotescu – un actor inegalabil, Url: https://www.radioromaniacultural.ro/portret-octavian-cotescu-un-actor-inegalabil/, data accesării 21 august 2021.
[3] Valeria Ducea, «Fii cuminte, Cristofor!» de Aurel Baranga (Premieră la Teatrul «Lucia Sturdza Bulandra»), în „Teatrul”, anul X, nr. 1, ianuarie 1965, p. 70.
[4] Radu Albala, «Puricele în ureche» de Georges Feydeau (Teatrul «Lucia Sturza Bulandra»), în „Teatrul”, anul XV, nr. 1, ianuarie 1970, p. 48.
[5] Mira Iosif, «Tartuffe» de Molière şi «Cabala bigoţilor» de Mihail Bulgakov (Teatrul «Bulandra»), în „Teatrul”, anul XXVII, nr. 4, aprilie 1982, p. 48.
[6] Idem.
[7] [n. a.] ultimul fiind jucat la Teatrul de Stat Oradea (azi, Teatrul „Regina Maria” – Trupa „Iosif Vulcan”) în spectacolul A optsprezecea cămilă (În toate timpurile iubirea) de Samuil Alioșin, regia Victor Ioan Frunză.
[8] Cf. Ileana Berlogea, «Passacaglia» de Titus Popovici – Teatrul «Bulandra», în „Teatrul”, anul XXXIV, nr. 5, mai 1989, p. 6.
[9] Monica Andrei, Octavian Cotescu – portret inedit, în „Ziarul Metropolis”, 14 februarie 2017, Url: https://www.ziarulmetropolis.ro/octavian-cotescu-ar-fi-implinit-astazi-83-de-ani/.
[10] Cf. Valentin Silvestru, In memoriam: Arta lui Octavian Cotescu, în „Teatrul”, anul XXX, nr. 10, octombrie 1985, p. 58.
[11] Idem.
[12] Idem.
[13] Răzvan Moceanu, Portret: Octavian Cotescu – un actor inegalabil.
[14] Catrinel Dumitrescu i-a adus un omagiu marelui Octavian Cotescu la Festivalul Național de Comedie. Url: http://www.fanitardini.ro/stiri-evenimente/catrinel-dumitrescu-i-a-adus-un-omagiu-marelui-octavian-cotescu-la-festivalul-national-de-comedie/, data accesării 22 august 2021.
[15] [n. a.] Octavian Cotescu și Valeria Seciu au avut un copil, Alexandru, care s-a născut în 1968 și care în anul 1975 va fi coleg de distribuție cu tatăl său în filmul Păcală, în regia lui Geo Saizescu. Deși atât Octavian Cotescu, cât și Valeria Seciu sunt considerați repere importante ale teatrului românesc, fiul lor a decis să nu le urmeze profesia, ci să urmeze calea monahală, trăind la Mănăstirea Vatopedu de la Muntele Athos, Grecia, sub numele bisericesc Daniil.
[16] Monica Andrei, Octavian Cotescu – portret inedit.
[17] Idem.
[18] Idem.
[19] Idem.
[20] Idem.
Articole semnate de Octavian Cotescu:
- Octavian Cotescu, „Șansa mea a fost Ciulei…”, în „Teatrul”, nr. 3 (anul XXVIII), decembrie 1983, pp. 15-19, Url: http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1983/Nr.12.anul.XXVIII.decembrie.1983/imagepages/17899.1983.12.pag014-pag015.html; http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1983/Nr.12.anul.XXVIII.decembrie.1983/imagepages/17900.1983.12.pag016-pag017.html; http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1983/Nr.12.anul.XXVIII.decembrie.1983/imagepages/17901.1983.12.pag018-pag019.html
- Octavian Cotescu, Teatrul în contemporaneitate, în „Teatrul”, nr. 3 (anul XXVIII), martie 1983, p. 15, Url: http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1983/Nr.3.anul.XXVIII.martie.1983/imagepages/17435.1983.03.pag014-pag015.html
- Octavian Cotescu, Aranjarea tuturor forțelor noastre, în „Teatrul”, nr. 2 (anul XX), februarie 1975, p. 6, Url: http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1975/Nr.2.anul.XX.februarie.1975/imagepages/12283.1975.02.pag006-pag007.html
- Octavian Cotescu, Stagiunea 1964 – 1965: Probleme de artă a actorului, în „Teatrul”, nr. 7 (anul X), iulie 1965, p. 32, Url: http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1965/Nr.7.anul.X.iulie.1965/imagepages/image19.html
- Octavian Cotescu, Stagiunea 1964 – 1965: Scenografia, în „Teatrul”, nr. 7 (anul X), iulie 1965, p. 30, Url: http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1965/Nr.7.anul.X.iulie.1965/imagepages/image18.html
- Octavian Cotescu, Stagiunea 1964 – 1965: Regia, în „Teatrul”, nr. 7 (anul X), iulie 1965, pp. 27-28, Url: http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1965/Nr.7.anul.X.iulie.1965/imagepages/image16.html; http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1965/Nr.7.anul.X.iulie.1965/imagepages/image17.html
- Octavian Cotescu, Stagiunea 1964 – 1965: Animatorul și structura ansamblului teatral, în „Teatrul”, nr. 7 (anul X), iulie 1965, pp. 25-26, Url: http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1965/Nr.7.anul.X.iulie.1965/imagepages/image15.html; http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1965/Nr.7.anul.X.iulie.1965/imagepages/image16.html
- Octavian Cotescu, Stagiunea 1964 – 1965: Repertoriul stagiunii, în „Teatrul”, nr. 7 (anul X), iulie 1965, pp. 21-22, Url: http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1965/Nr.7.anul.X.iulie.1965/imagepages/image13.html; http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1965/Nr.7.anul.X.iulie.1965/imagepages/image14.html
- Octavian Cotescu, Stagiunea 1964 – 1965: Dramaturgia originală contemporană, în „Teatrul”, nr. 7 (anul X), iulie 1965, pp. 17-18, Url: http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1965/Nr.7.anul.X.iulie.1965/imagepages/image11.html; http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1965/Nr.7.anul.X.iulie.1965/imagepages/image12.html
Interviuri:
- Eva Sîrbu, Actorii noștri – Octavian Cotescu (1), în „Revista Cinema”, nr. 6, iunie 1982 All about Romanian Cinema (AaRC), Revistă online editată de Uniunea Cineaștilor din România, Url: http://aarc.ro/articol/actorii-nostri-octavian-cotescu-1
- Mira Iosif, Dialog de atelier cu Octavian Cotescu, în „Teatrul”, nr. 3 (anul XX), martie 1975, pp. 37-40, Url:
- Maria Marian, Viitorul rol: Octavian Cotescu, în „Teatrul”, nr. 9 (anul XVIII), septembrie 1973, p. 74, Url:
- Eva Sîrbu, Octavian Cotesc: omul n-are vârstă – interviu, în „Revista Cinema”, nr. 10 (anul X), octombrie 1972, pp. 44-45, Url: https://biblioteca-digitala.ro/?descriptor=33665-octavian-cotescu
- Magda Mihăilescu, Octavian Cotescu – microprofil în Revista Cinema 8, august 1972 apud. All about Romanian Cinema (AaRC), Revistă online editată de Uniunea Cineaștilor din România, Url: http://aarc.ro/articol/octavian-cotescu-microprofil
- Sanda Faur, Octavian Cotescu – Împotriva lui însuși, în „Revista Cinema”, nr. 2, februarie 1972 All about Romanian Cinema (AaRC), Revistă online editată de Uniunea Cineaștilor din România, Url: http://aarc.ro/articol/octavian-cotescu-impotriva-lui-insusi
- Mihai Iacob, Octavian Cotescu: Eu sunt vinovat!, în „Revista Cinema”, nr. 12, decembrie 1969 All about Romanian Cinema (AaRC), Revistă online editată de Uniunea Cineaștilor din România, Url: http://aarc.ro/articol/octavian-cotescu-eu-sunt-vinovat
- Interviu cu Octavian Cotescu – „Doresc să joc în piese româneşti”, în „Teatrul”, nr. 9 (anul XIV), septembrie 1969, p. 39, Url: http://www.cimec.ro/teatre/revista/1969/Nr.9.anul.XIV.septembrie.1969/imagepages/08638.1969.09.pag038-pag039.html
Anchete:
- Ileana Popovici, Studentul – actor şi determinantele profesiei sale (participanţi la dezbatere: Dina Cocea, Ion Cojar, Octavian Cotescu, Beate Fredanov, Moni Ghelerter), în „Teatrul”, nr. 3 (anul XIV), martie 1969, pp. 48-57, Url:
http://www.cimec.ro/teatre/revista/1969/Nr.3.anul.XIV.martie.1969/imagepages/image27.html;
http://www.cimec.ro/teatre/revista/1969/Nr.3.anul.XIV.martie.1969/imagepages/image28.html;
http://www.cimec.ro/teatre/revista/1969/Nr.3.anul.XIV.martie.1969/imagepages/image29.html;
http://www.cimec.ro/teatre/revista/1969/Nr.3.anul.XIV.martie.1969/imagepages/image30.html;
http://www.cimec.ro/teatre/revista/1969/Nr.3.anul.XIV.martie.1969/imagepages/image31.html
- Ileana Popovici, Itinerar în problematica actorului (participanţi la discuţie: George Calboreanu, Irina Răchiţeanu-Şirianu, Gina Patrichi, Sanda Toma, Octavian Cotescu, Marin Moraru, Florin Piersic, Ion Caramitru), în „Teatrul”, nr. 8 (anul XIII), august 1968, pp. 6-19, Url:
- Actori tineri despre ei înşişi(au răspuns: Mircea Andreescu, Leopoldina Bălănuţă, Ion Bessoiu, George Constantin, Octavian Cotescu, Gheorghe Dinică, Francisc Fabian, Cornelia Gheorghiu, Ileana Stana Ionescu, Amza Pelea, Agnes Peter, Irina Petrescu, Emanoil Petruţ, Florin Piersic, Victor Rebengiuc, Emmerich Schäffer, Valeria Seciu, Sanda Toma), în „Teatrul”, nr. 4 (anul IX), aprilie 1964, pp. 29-38, Url:
- Constanța Trifu, „Noaptea e un sfetnic bun”de Al. Mirodan la masa rotundă (Constanţa Trifu, Vlad Mugur, Călin Căliman, Lia Marmeliuc, Ben Dumitrescu, Gheorghe Oancea, Sonia Filip, Ana Maria Narti, Mihai Lupu, Ştefan Ciubotăraşu, V. Ronea, Octavian Cotescu, Florin Tornea), în „Teatrul”, nr. 12 (anul VIII), decembrie 1963, pp. 47-58, Url:
Articole despre Octavian Cotescu:
- Răzvan Moceanu, PORTRET: Octavian Cotescu – un actor inegalabil, Radio România Cultural, 22 august 2020, Url: https://www.radioromaniacultural.ro/portret-octavian-cotescu-un-actor-inegalabil/
- Omagiul adus marelui actor Octavian Cotescu de Teatrul „Bulandra”, Descoperă.Ro – E lumea ta!, 29 iunie 2020, Url: https://www.descopera.ro/cultura/19399675-omagiul-adus-marelui-actor-octavian-cotescu-de-teatrul-bulandra
- Catrinel Dumitrescu i-a adus un omagiu marelui Octavian Cotescu la Festivalul Național de Comedie, site-ul oficial al Teatrului Fani Tardini Galați, 2019, Url: http://www.fanitardini.ro/stiri-evenimente/catrinel-dumitrescu-i-a-adus-un-omagiu-marelui-octavian-cotescu-la-festivalul-national-de-comedie/
- Monica Andrei, Octavian Cotescu – portret inedit în Ziarul Metropolis, cotidian cultural, 14 februarie 2017,
Url: https://www.ziarulmetropolis.ro/octavian-cotescu-ar-fi-implinit-astazi-83-de-ani/
- Constantin Paraschivescu, Un artist delicat și puternic, în „Teatrul azi”, nr. 9-10, 2005, pp. 8-10, Url: https://biblioteca-digitala.ro/?volum=2128-teatrul-azi–9-10-2005
- Cătălina Buzoianu, Zâmbetul lui Octavian Cotescu, în „Teatrul azi”, nr. 9-10, 2005, pp. 11-13, Url: https://biblioteca-digitala.ro/?volum=2128-teatrul-azi–9-10-2005
- Valentin Silvestru, In memoriam: Arta lui Octavian Cotescu, în „Teatrul”, nr. 10 (anul XXX), octombrie 1985, pp. 52-58, Url:
- Fănuș Neagu, Prietenii mei, actorii. Octavian Cotescu, în „Teatrul”, nr. 11 (anul XXVIII), noiembrie 1983, p. 96, Url: http://www.cimec.ro/teatre/revista/1983/Nr.11.anul.XXVIII.noiembrie.1983/originalimages/17887.1983.11.pag096.jpg
- Virgil Munteanu, Semnal: Actorul (lui Octavian Cotescu), în „Teatrul”, nr. 3 (anul XXVI), martie 1981, p. 40, Url: http://www.cimec.ro/teatre/revista/1981/Nr.3.anul.XXVI.martie.1981/originalimages/16185.1981.03.pag040-pag041.jpg
- Ion Mihăilescu, Octavian Cotescu sau alibiurile comicului,în „Teatrul”, nr. 1 (anul XXV), ianuarie 1980, p. 40, Url: http://www.cimec.ro/teatre/revista/1980/Nr.1.anul.XXV.ianuarie.1980/originalimages/15424.1980.01.pag040-pag041.jpg
- P., Actorii noștri: Octavian Cotescu, în „Teatrul”, nr. 8 (anul XIX), august 1974, p. 47, Url:
Lucian Pintilie, Octavian Cotescu – Ei văzuți de ei în Revista Cinema nr. 1, ianuarie 1968 apud. All about Romanian Cinema (AaRC), Revistă online editată de Uniunea Cineaștilor din România, Url: http://aarc.ro/articol/octavian-cotescu-ei-vazuti-de-ei
Roluri în teatru:
- Piotr Pronin în A optsprezecea cămilă (În toate timpurile iubirea) de Samuil Alioșin, regia Victor Ioan Frunză. Teatrul de Stat Oradea (azi, Teatrul Regina Maria Oradea – Trupa Iosif Vulcan), 09.1984
- Profesorul în Passacaglia de Titus Popovici, regia Mircea Cornișteanu. Teatrul Bulandra București,08.1984
- Rol în Ale vieții valuri: Cabaret literar „Tudor Mușatescu” după schițe umoristice de Tudor Mușatescu, regia Ion Cojar. Teatrul de Stat Oradea (azi, Teatrul Regina Maria Oradea – Trupa Iosif Vulcan),03.1983
- Tartuffe, Jean-Baptiste Poquelin Molière în Tartuffe; Cabala Bigoților de Jean-Baptiste Poquelin Molière și Mihail Bulgakov, regia Alexandru Tocilescu. Teatrul Bulandra București,02.1982
- Pilat din Pont, Profesor Stravinski în Maestrul și Margareta de Mihail Bulgakov, regia Cătălina Buzoianu. Teatrul Mic București,11.1980
- Minetti în Minetti de Thomas Bernhard, regia Anca Ovanez Doroșenco. Teatrul Mic București,11.1979
- Nae Cațavencu în O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale, regia Liviu Ciulei. Teatrul Bulandra București,02.1979
- Unchiul Vania în Unchiul Vania de Anton Pavlovici Cehov, regia Laurențiu Azimioară. Teatrul Mic București, 02.1978
- Homutov, Kolosin în Anecdote provinciale de Alexandr Vampilov, regia Valeriu Moisescu. Teatrul Bulandra București,12.1977
- Reporterul în Interviu de Ecaterina Oproiu, regia Cătălina Buzoianu. Teatrul Bulandra București,12.1976
- Asesorul Brak în Hedda Gabler de Henrik Ibsen, regia Cătălina Buzoianu. Teatrul Bulandra București,06.1975
- Oniga în Într-o singură seară de Iosif Naghiu, regia Sanda Manu. Teatrul Bulandra București,06.1974
- Chițimia I în Chițimia de Ion Băieșu, regia Alexandru Tatos. Teatrul Bulandra București,03.1974
- Toma Topală în Casa de mode de Theodor Mănescu, regia Valeriu Moisescu. Teatrul Bulandra București,10.1973
- Vasile Olariu în Puterea și adevărul de Titus Popovici, regia Liviu Ciulei și Petre Popescu. Teatrul Bulandra București,06.1973
- Epitropul Artemi în Revizorul de Nikolai Vasilievici Gogol, regia Lucian Pintilie. Teatrul Bulandra București,09.1972
- Nae Cațavencu în O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale, regia Liviu Ciulei. Teatrul Bulandra București,01.1972
- Iordache în Acești nebuni fățarnici de Teodor Mazilu, regia Emil Mandric. Teatrul Bulandra București,12.1970
- Tattle în Iubire pentru iubire de William Congreve, regia Emil Mandric. Teatrul Bulandra București,07.1970
- Poche/Victor Emmanuel Chandebise în Puricele în ureche de Georges Feydeau, regia Emil Mandric. Teatrul Bulandra București,12.1969
- Viorel Suciu în Viceversa de Haralamb Ștefan, regia Călin Florian. Teatrul de Nord Satu Mare,06.1969
- Marinescu, Alecu, Demeter, Olaru, Varga în Tandrețe și abjecție de Teodor Mazilu, regia Cornel Todea. Teatrul Bulandra București,02.1969
- Macbeth în Macbeth de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei. Teatrul Bulandra București,04.1968
- Edek în Tango de Sławomir Mrożek, regia Radu Penciulescu. Teatrul Mic București,10.1967
- Horia în Procesul Horia de Alexandru Voitin, regia Liviu Ciulei. Teatrul Bulandra București,03.1967
- Nae Girimea în D–ale Carnavalului de Ion Luca Caragiale, regia Lucian Pintilie. Teatrul Bulandra București,11.1966
- El în Nu sunt Turnul Eiffel de Ecaterina Oproiu, regia Valeriu Moisescu. Teatrul Bulandra București,04.1966
- Harry Berlin în Amoor de Murray Schisgal, regia Dinu Cernescu. Teatrul Mic București,01.1966
- Ugolino în Festival Dante: Infernul, Purgatoriul, Paradisul de Dante Alighieri, regia Adrian Georgescu. Teatrul Bulandra București,05.1965
- Cristofor Bellea în Fii cuminte, Cristofor de Aurel Baranga, regia Valeriu Moisescu. Teatrul Bulandra București,11.1964
- Tatăl, Alexander Ben în Inima mea e pe înălțimi de William Saroyan, regia Lucian Pintilie. Teatrul Bulandra București,05.1964
- Eisenring în Biedermann și incendiatorii de Max Frisch, regia Lucian Pintilie. Teatrul Bulandra București,05.1964
- Ofițerul de miliție în Noaptea e un sfetnic bun de Alexandru Mirodan, regia Radu Penciulescu. Teatrul Bulandra București,12.1963
- Grigore în Portretul de Alexandru Voitin, regia Vlad Mugur. Teatrul Bulandra București,10.1963
- Gogu în Proștii sub clar de lună de Teodor Mazilu, regia Lucian Pintilie. Teatrul Bulandra București,12.1962
- Iulian în O singură viață de Ionel Hristea, regia Lucian Pintilie. Teatrul Bulandra București,12.1962
- Stanley Carr în Fotbal de Georges Bellar, regia Vlad Mugur. Teatrul Bulandra București,10.1962
- Romulus Mălureanu în Costache și viața interioară de Paul Everac, regia Ion Olteanu. Teatrul Bulandra București,04.1962
- Ștefan Căliman în Rustica 50-60 de Silvia Andreescu, regia Liviu Ciulei. Teatrul Bulandra București,01.1962
- Nobil în Cum vă place de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Bulandra București),06.1961
- Tom în Menajeria de sticlă de Tennessee Williams, regia Dinu Negreanu. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Bulandra București), 12.1960
- Preotul în Mamouret de Jean Sarment, regia George Teodorescu. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Bulandra București),01.1960
- Ivuskin în Pâine și trandafiri de Afanasi Salinski, regia George Teodorescu. Teatrul Bulandra București,12.1959
- Andrei în Vlaicu și feciorii lui de Lucia Demetrius, regia Horea Popescu. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Bulandra București),06.1959
- Trofim în Livada de vișini de Anton Pavlovici Cehov, regia Marietta Sadova. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Bulandra București),06.1958
- Bertrand în Sfânta Ioana de George Bernard Shaw, regia Liviu Ciulei. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Bulandra București),05.1958
- Colector în Uraganul de Bill Beloterkovski, regia Ion Olteanu. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Bulandra București),10.1957
- Calul în Harap Alb de Ion Creangă, regia Ion Lucian. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Bulandra București),06.1957
- Sergentul de stradă în Nebuna din Chaillot de Jean Giraudoux, regia Walter Siegfried. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Bulandra București),04.1957
- Învățătorul Tuza în Învățătoare de Sándor Bródy, regia Ion Olteanu. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Bulandra București),02.1957
- Ionel în Tache, Ianke și Cadîr de Victor Ion Popa, regia Nicolae Alexandru Toscani. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Bulandra București),01.1957
- Valentin în Să nu spui vorbă mare de Alfred de Musset, regia Walter Siegfried. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Bulandra București), 02.1956
- Piotrovschi în Răzvan și Vidra de Bogdan Petriceicu Hașdeu, regia Ion Olteanu. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Bulandra București), 11.1955
- Oberon în Visul unei nopți de vară de William Shakespeare, regia Olga Filip și Hans Schuschnig. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Bulandra București), 06.1954
- Petre în Pădurea de Alexandr Nicolaevici Ostrovski, regia Walter Siegfried. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Bulandra București), 05.1951
- Figurație în Vad nou de Lucia Demetrius, regia Moni Ghelerter. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Bulandra București),10.1950
Roluri în teatru radiofonic:
- Gherman în Aventurile unui bărbat extrem de serios de Teodor Mazilu, adaptare radiofonică de Victor Parhon, regia Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1984
- Iancu în Haidem la teatru! de Valeriu Mardare, adaptare radiofonică de Valentin Silvestru, regia Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1984
- Primarul în Castelul de Franz Kafka, dramatizare de Max Brod, adaptare radiofonică de Virgil Munteanu, regia Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1983
- Negustorul în Nodul gordian de Ion Valjian, adaptare radiofonică de Leonard Efremov, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1983
- Caloșin în Anecdota provincială de Alexandr Vampilov, adaptare radiofonică de Octavian Cotescu, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1982
- Tatăl în Întâmplări dintr-o vară frumoasă de Paul Ioachim, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1982
- Manole Ionescu în Vis de tinerețe de Mircea Ștefănescu, adaptare radiofonică și regia, Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1982
- Dorante în Pisălogii de Jean Baptiste Paquelin de Molière, adaptarea radiofonică și regia, Paul Stratilat. Teatrul Național Radiofonic, 1982
- Unchiul în Donna Rosita de Federico García Lorca, adaptare radiofonică de Eugenia Țundrea, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1982
- Americanul în Un om neînsemnat de John Galsworthy, adaptare radiofonică de Alina Herișan, regia Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1981
- Louis Bergier în Neguțătorul de minuni de Charles Langelaan, regia Cornel Popa. Teatrul Național Radiofonic, 1980
- Tase în În goana trenului de Ioan Alexandru Bassarabescu, dramatizare radiofonică de Nicolae Popescu, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1980
- Stamate în Europolis de Jean Bart, episodul 1, dramatizare radiofonică de I. D. Șerban, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1980
- Dundo Maroje în Comedia banilor de Marin Držić, adaptarea radiofonică și regia, Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1979
- Reverendul în Convertirea soldatului Bromitt de André Maurois, dramatizarea radiofonică de Anghel Ghițulescu, regia Constantin Dinischiotu. Teatrul Național Radiofonic, 1979
- Ionel în Take, Ianke și Cadîr de Victor Ion Popa, adaptare radiofonică de Mihai Zirra, regia N. Al. Toscani. Teatrul Național Radiofonic, 1978
- Domnul Piorier în Ginerele domnului Pirier de Émile Augier, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1978
- Bungăzescu în Încurcă-lume de Adolf Edmund George de Herz, adaptare radiofonică de Emanuel Engel, regia Constantin Dinischiotu. Teatrul Național Radiofonic, 1978
- Harță Răzeșul în Harță Răzeșul de Vasile Alecsandri, adaptarea radiofonică și regia, Grigore Gonța. Teatrul Național Radiofonic, 1977
- Rogojinaru în Răscoala de Liviu Rebreanu, partea I, dramatizare radiofonică de Valeriu Sârbu, regia Constantin Moruzan. Teatrul Național Radiofonic, 1977
- Pantalone în Bolnava prefăcută de Carlo Goldoni, adaptare radiofonică de Mihai Crișan, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1976
- Rol în Înger și demon de Eugen Lovinescu, regia Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1975
- Nicolae Văcărescu în Capul din fântână de Pavel Belu, regia Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, 1975
- Rol în Gargantua și Pantagruel de François Rabelais, dramatizare radiofonică de Vasile Mănuceanu, regia Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1975
- Shylock în Neguțătorul din Veneția de William Shakespeare, adaptarea radiofonică și regia, Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1974
- Nae Ipingescu în O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale, adaptarea radiofonică și regia, Alexa Visarion. Teatrul Național Radiofonic, 1974
- Povestitorul în Papuciada de Camil Petrescu, adaptare radiofonică de Georgeta Răboj, regia Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, 1974
- Pavle Maric în Răposatul de Branislav Nușici, adaptare radiofonică de Leonard Efremov, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1974
- Grigore în Mușcata din fereastră de Victor Ion Popa, adaptare radiofonică de Mircea Popescu, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1974
- Rol în Banchetul de Isac Ludo, adaptare radiofonică de Valentin Silvestru, regia Ion Vova. Teatrul Național Radiofonic,1973
- Petrov în Cu 60 km la oră de Nikolai Iordanov, adaptare radiofonică de Alecu Popovici, regia Ion Vova. Teatrul Național Radiofonic, 1973
- Rol în Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir, adaptare radiofonică de Valeriu Sîrbu, regia Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1973
- Iancu în Acolo, departe… de Mircea Ștefănescu, regia Constantin Moruzan. Teatrul Național Radiofonic, 1973
- Rol în Suferința absurdă de Teodor Mazilu, dramatizare radiofonică de Valentin Silvestru, regia Ion Vova. Teatrul Național Radiofonic, 1973
- Hašek în Ascensiune pe Moasernspitze de Jaroslav Hašek, adaptare radiofonică de Valentin Silvestru, regia Ion Vova. Teatrul Național Radiofonic, 1972
- Domnul Foișoreanu în Un scos din pepeni de Gheorghe Brăescu, dramatizare radiofonică de Valentin Silvestru, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1972
- Rol în Poveste de carnavalde Vasile Alecsandri, scenariu de Alecu Popovici pe motive din operele lui Vasile Alecsandri, regia Olimpia Arghir. Teatrul Național Radiofonic, 1972
- Avocatul în Cavalerul și doamna de Carlo Goldoni, adaptare radiofonică de Mircea Popescu, regia Mihai Pascal. Teatrul Național Radiofonic,1970
- Rol în Sub ghilotină de Ivan Raos, adaptare radiofonică de Leonard Efremov, regia Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1970
- Marfurius în Căsătorie cu de-a sila de Jean-Baptiste Poquelin de Molière, adaptare radiofonică de Margareta Bărbuță, regia Mihai Pascal. Teatrul Național Radiofonic,1970
- Rol în Enigma Otiliei de George Călinescu, dramatizare radiofonică de Iosif Petran, regia Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1970
- Nitkin în Judecata, dramatizare radiofonică de Mihail Drumeș după schița lui Anton Pavlovici Cehov, regia Ion Vova. Teatrul Național Radiofonic, 1969
- Manole în Unde-s marile iubiri de Silvia Andreescu și Theodor Mănescu, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1967
- Rol în Douăsprezece scaunede Ilf şi Petrov, dramatizare radiofonică de Tereza Trestian, regia Paul Stratilat. Teatrul Național Radiofonic, 1967
- Bătrânul în Două schițe radiofonice – Consacrarea și Liftul de Dumitru Solomon, regia Grigore Gonța. Teatrul Național Radiofonic, 1967
- Rol în Monopolul alcoolului, dramatizare de Ion Cojar după schițele „Atmosferă încărcată” și „Cam târziu” de Ion Luca Caragiale, regia David Esrig. Teatrul Național Radiofonic, 1967
- Rol în Iașii în carnaval de Vasile Alecsandri, regia Mihai Zirra. Teatrul Național Radiofonic, 1967
- Rol în Căpitanul D’Artagnan sau Cei trei plus unu muşchetari după douăzeci de ani, parodie romantică după Alexandre Dumas de Sacha Lichy, adaptare radiofonică de David Esrig, regia Grigore Gonța. Teatrul Național Radiofonic, 1966
- Ben Alexander în Inima mea este pe înălțimi de William Saroyan, adaptare radiofonică de Dorin Dron, regia Lucian Pintilie. Teatrul Național Radiofonic, 1965
- Rol în Poveste lăcrămioarelor de Călin Gruia, regia Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1965
- Yani în Joc de societate, după Papa se lustruiește de Spyros Melas, adaptare radiofonică și regia, Sică Alexandrescu. Teatrul Național Radiofonic, 1964
- Chirică în Omul cu mârțoaga de George Ciprian, regia Mihai Pascal. Teatrul Național Radiofonic, 1964
- Povestitorul în Frumoasa Așenel de Frații Grimm, dramatizare radiofonică de Vasile Mănuceanu, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1964
- Pictorul în Romeo, Julieta şi întunericul de Jean Otčenášek, adaptarea radiofonică de George Radu Chirovici, regia Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1963
- Alexandru Andronic în Ultima oră de Mihail Sebastian, regia Mihai Zirra. Teatrul Național Radiofonic, 1963
- Pescarul în Wilhelm Tell de Friedrich Schiller, adaptare radiofonică de Radu Popescu și Dinu Bondi, regia Mihai Pascal. Teatrul Național Radiofonic, 1963
- Ion Popescu în Morișca de Ion Luca, regia Constantin Moruzan. Teatrul Național Radiofonic, 1962
- Preotul în Mamouretde Jean Sarment, adaptarea radiofonică și regia, George Teodorescu. Teatrul Național Radiofonic, 1960
- Toma în Jocul ielelor de Camil Petrescu, regia Paul Stratilat. Teatrul Național Radiofonic, 1958
- Alte roluri în Cyrano de Bergerac de Edmond Rostan, adaptare radiofonică și regie, N. Al. Toscani. Teatrul Național Radiofonic, 1958
- Piticul în Nils Holgersson de Selma Lagerloff, dramatizare radiofonică de Catinca Muscan, regia N. Al. Toscani. Teatrul Național Radiofonic, 1958
- Pummarola în Pacoste și dragoste de Eduardo de Filippo, adaptare radiofonică de Elena Dărmănescu, regia Titi Acs. Teatrul Național Radiofonic, 1957
- Rol în Omul invizibil de Herbert George Wells, adaptarea radiofonică și regia, Titi Acs. Teatrul Național Radiofonic, 1956
- Petrică în Trei crai de la răsărit de Bogdan Petriceicu Hașdeu, adaptare radiofonică de Marin Brezniceanu, regia Titi Acs. Teatrul Național Radiofonic, 1955
- Sergentul de stradă în Nebuna din Chaillot de Jean Giraudoux, adaptare radiofonică de Scarlet Froda, regia V. Siegfried. Teatrul Național Radiofonic, 1953
- Nikola în Nobilul de Ivan Karpovich Tobilevych, regia Mihai Zirra. Teatrul Național Radiofonic, 1952
Regie de teatru:
- Acești nebuni fățarnici, de Teodor Mazilu. Asistent regie: Costin Marinescu. Scenografie, decor: Diana Cupșa Popescu. Mișcare scenică: Szabolcs Imre Cseh. Cu Radu Amzulescu (Sublimul în caz de forță), Florentin Dușe (Adam), Simona Măicănescu (Camelia), Petre Nicolae (Iordache), Stelian Nistor (Bărbatul cu capul în nori), Cristian Șofron (Dobrișor), Adriana Stănciulescu (Silvia). Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, București (azi, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, București),10.1982
- Opera de trei parale, de Berlot Brecht. Asistent regie: Ovidiu Schumacher. Scenografie, decor: Mircea Rîbinschi. Asistent scenografie decor: Mihaela Demetriade. Ilustrația muzicală: Radu Paladi. Cu Rozina Cambos (Jenny Speluncă), Ion Chelaru (Smith), Dan Condurache (Machie Sis), Mircea Constantinescu (Kimbell), Gheorghe Dănilă (Dl. Peachum), Cristian Ioan (Filch), Ileana Iurciuc (Lucy, Polly), Horațiu Mălăele (Hot), Liviu Manoliu (Dl. Brown), Maria Ploae (Doamna Peachum), Cătălina Popescu (Lucy, Polly), Gheorghe Radu (Hot), Radu Vaida (Hot). Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, București (azi, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, București),11.1974
- O sărbătoare princiară, de Teodor Mazilu. Asistent regie: Ovidiu Schumacher. Scenografie, decor: Mircea Rîbinschi. Cu Gheorghe Dănilă (Varga), Cristian Ioan (Nemeș), Maria Ploae (Apolina). Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, București (azi, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, București),10.1974
- Procesul Horia de Alexandru Voitin. Asistenți regie: Mircea Rîbinschi și Ovidiu Schumacher. Cu Dan Condurache (Papilla), Valentin Ivanciuc (Cloșca), Horațiu Mălăele (Bota), Liviu Manoliu (Jancovich), Romeo Pop (Horia), Radu Vaida (Melynodos). Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, București (azi, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, București),10.1974
- Cântăreața cheală de Eugène Ionesco. Scenografie, decor: Traian Nițescu. Cu Luminița Blănaru (Marry), Valer Dellakeza (Mr. Martin), Aimée Iacobescu (Mrs. Martin), Constantin Marinescu (Mr. Smith), Alexandru Morariu (Căpitanul de pompieri). Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, București (azi, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, București),12.1967
- O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale. Scenografie, decor: Traian Nițescu. Ilustrație muzicală: Lucian Ionescu. Cu Luminița Blănaru (Zița), Valer Dellakeza (Jupîn Dumitrache), Lucia Doroftei Moll (Veta), Constantin Marinescu (Rică Venturiano), Alexandru Moraru/Nicolae Țăranu (Nae Ipingescu), Sanda Popa (Chiriac), Anton Tauf (Spiridon). Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, București (azi, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, București),11.1967
- Cum vă place de William Shakespeare. Scenografie, decor: Traian Nițescu. Mișcare scenică: Angello Pellegrini. Cu Traian Aelenei (Adam), Mircea Andreescu (Tolila), Ion Barosan (Le Beau, Oliver), Constantin Bîrliba (Gorin), Florina Cercel (Silvia), Mariana Cercel (Florica), Mircea Cosma (Constantin Munteanu), Lucia Cosmeanu-Maier (Audrey), Lucian Iancu (Charles, Sir Oliver), Rodica Mandache (Celia), Mariana Mihuț (Audrey, Rosalinda), Ovidiu Moldovan (Oliver), Marinela Petrescu (Lucia), Boris Petroff (Ducele Frederich, Ducele Surghiunit), Liviu Rus (William), Ștefan Sas (Denis), Valeria Seciu (Rosalinda), Cornel Vendel (Orzando). Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, București (azi, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, București),11.1963
Roluri în film
- Moraru în Clipa de răgaz, regia Șerban Creangă. Casa de Filme Patru, 1985
- Rol în Lucrare de control, regia Ilie Epstein, 1985
- Rol în Promisiuni, regia Elisabeta Bostan. Casa de Filme Cinci, 1985
- Costică în Căsătorie cu repetiție, regia Virgil Calotescu. Casa de Filme Patru, 1985
- Joil în Sosesc păsările călătoare, regia Geo Saizescu. Casa de Filme Unu, 1984
- Eugen în Singur de cart, regia Tudor Mărescu. Casa de Filme Trei, 1983
- Teciu în Prea cald pentru luna mai, regia Maria Callas Dinescu. Casa de Filme Unu, 1983
- Cocean în Secretul lui Bachus, regia Geo Saizescu. Casa de Filme Unu, 1983
- Rol în Miezul fierbinte al pâinii, regia Alecu Croitoru. Casa de Filme Cinci, 1983
- Mirea în O lebăda iarna, regia Mircea Mureșan. Casa de Filme Patru, 1983
- Directorul în Escapada, regia Cornel Diaconu. Casa de Filme Patru, 1982
- Costică în Buletin de București, regia Virgil Calotescu. Casa de Filme Patru, 1982
- Secretarul PCR în Rămân cu tine, regia George Cornea. Casa de Filme Patru, 1982
- Locatarul în Tema 13: bătrânețe, regia Cornel Diaconu. Casa de Filme Patru, 1981
- Marcelloni în Un saltimbanc la Polul Nord, regia Elisabeta Bostan. Casa de Filme Cinci, 1981
- Ștefan Spirescu în Calculatorul mărturisește, regia George Cornea. Casa de Filme Unu, 1981
- Primarul în Înghițitorul de săbii, regia Alexa Visarion. Casa de Filme Unu, 1981
- Marcelloni în Saltimbancii, regia Elisabeta Bostan. Casa de Filme Cinci, 1981
- Impresarul în Castelul din Carpați, regia Stere Gulea. Casa de Filme Patru, 1980
- Necula în Șantaj, regia Geo Saizescu. Casa de Filme Unu, 1980
- C. Frimu în Speranța, regia Șerban Creangă. Casa de Filme Trei, 1979
- Herdelea în Ion – Blestemul pământului, blestemul iubirii, regia Mircea Mureșan. Casa de Filme Cinci, 1979
- Popmponescu în Bietul Ioanide, regia Dan Pița. Casa de Filme Patru, 1979
- Adrianopol în Singur printre prieteni, regia Cornel Todea. Casa de Filme Unu, 1979
- Nedelcu în Omul care ne trebuie, regia Manole Marcus. Casa de Filme Patru, 1979
- Manole în Vacanță tragică, regia Constantin Vaeni. Casa de Filme Trei, 1978
- Arvinte Panait în Clipa, regia Gheorghe Vitanidis. Casa de Filme Cinci, 1978
- Tatăl Corinei în Din nou împreună, regia George Cornea. Casa de Filme Cinci, 1978
- Alexandru Vlahuță în Aurel Vlaicu, regia Mircea Drăgan. Casa de Filme Cinci, 1977
- Beldea în Împușcături sub clar de lună, regia Mircea Mureșan. Casa de Filme Cinci, 1977
- Povestitor în Iarna bobocilor, regia Mircea Moldovan. Casa de Filme Unu, 1977
- Georgescu, directorul uzinei „Drum nou” în Eu, tu și… Ovidiu, regia Geo Saizescu. Casa de Filme Cinci, 1977
- Narator în Condiția Penelopei, regia Luminița Cazacu. Animafilm, 1977
- Ghimboașă în Iarba verde de acasă, regia Stere Gulea. Casa de Filme Patru, 1977
- Leonard în Gloria nu cântă, regia Alexandru Bocăneț. Casa de Filme Unu, 1976
- Povestitorul în Tufă de Veneția, regia Petre Bokor. Casa de Filme Cinci, 1976
- Profesorul în Serenadă pentru etajul XII, regia Carol Corfanta. Casa de Filme Unu, 1976
- Rol în Douăsprezece ore înainte de amurg, regia Nae Cosmescu, 1976
- „Bunicul” în Bunicul și doi delicvenți minori, regia Maria Callas Dinescu. Casa de Filme Cinci, 1976
- Bârsan în Instanța amână pronunțarea, regia Dinu Cocea. Casa de Filme Trei, 1976
- Eugen în Operațiunea „Monstrul”, regia Manole Marcus. Casa de Filme Trei, 1975
- Mircea Vigu în Cercul magic, regia David Reu. Casa de Filme Patru, 1975
- Sâmbotan în Muntele ascuns, regia Andrei Cătălin Băleanu. Casa de Filme Trei, 1974
- Berbecea în Un zâmbet pentru mai târziu, regia Alexandru Boiangiu. Casa de Filme Trei, 1974
- Comentator în Toamna bobocilor, regia Mircea Moldovan. Casa de Filme Unu, 1974
- Boilă în Tatăl risipitor, regia Adrian Petringenaru. Casa de Filme Patru, 1974
- Perceptorul în Păcală, regia Geo Saizescu. Casa de Filme Cinci, 1973
- Mateescu în Proprietarii, regia Șerban Creangă. Casa de Filme Trei, 1973
- Jandarmul în Capcana, regia Manole Marcus. Casa de Filme Patru, 1973
- Redactorul șef în Drum în penumbră, regia Lucian Bratu. Studioul Cinematografic „București”, 1972
- Nea Vițu în Bariera, regia Mircea Mureșan. Studioul Cinematografic „București”, 1972
- Tiberiu Manu în Puterea și adevărul, regia Manole Marcus. Studioul Cinematografic „București”, 1971
- Doctorul Bunu în Atunci i-am condamnat pe toți la moarte, regia Sergiu Nicolaescu. Studioul Cinematografic „București”, 1971
- Trifu în Asediul, regia Mircea Mureșan. Studioul Cinematografic „București”, 1971
- Costachel în Castelul condamnaților, regia Mihai Iacob. Studioul Cinematografic „București”, 1969
- El însuși în Regizorul, regia Liviu Ciulei. Studioul de Film TV, 1968
- Toma Pintecaru în Balul de sâmbătă seara, regia Geo Saizescu. Studioul Cinematografic „București”, 1967
- Inginerul Ștefan în Diminețile unui băiat cuminte, regia Andrei Blaier. Studioul Cinematografic „București”, 1966
- Rol necreditat în Cartierul veseliei, regia Manole Marcus. Studioul Cinematografic „București”, 1964
- Mihai Obreja în Dragoste lungă de-o seară, regia Horea Popescu. Studioul Cinematografic „București”, 1963
- Dragu în Portretul unui necunoscut, regia Andrei Călărașu și Gheorghe Turcu. Studioul Cinematografic „București”, 1960
Roluri televiziune:
- Seriale:
- Cezar Marcelloni în Fram, regia Elisabeta Bostan. Studioul Cinematografic „București”, Casa de Filme Cinci, Mosfilm, 1983
- Rol în August în flăcări, regia Dan Pița, Alexandru Tatos, Radu Gabreași Doru Năstase. Casa de Producție TVR, 1974
- Costel în Tanța și Costel, regia Titi Acs. Casa de Producție TVR, 1966
- Teatru TV:
- Jupân Dumitrache în O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale, regia Sorana Coroamă Stanca. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1984
- Radu Udrea în Steaua fără nume de Mihail Sebastian, regia Eugen Todoran. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1983
- Nae Cațavencu în O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale, regia Liviu Ciulei. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1982
- Willy Loman în Moartea unui comis voiajor de Arthur Miller, regia Sanda Manu. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1977
- Mister Barban în Peripețiile unui om de afaceri de Șalom Aleihem, regia Nae Cosmescu. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1977
- Rol în Plicul de Liviu Rebreanu, regia Nicoleta Toia. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1974
- Rol în Bălcescu de Camil Petrescu, regia Horea Popescu. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1974
- Rol în Pescărușul de Anton Pavlovici Cehov, regia Petre Sava Băleanu. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1974
- Rol în Femeia fericită de Corneliu Leu, regia Nicolae Motric. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1974
- Rol în Agentul din Cahors, adaptare după Menta englezească de Marguerite Duras, regia Petre Sava Băleanu. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1969
- Rol în Sanda de Dumitru Radu Popescu, regia Andrei Brădeanu. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1968
- Rol în Surorile Boga de Horia Lovinescu, regia Petre Sava Băleanu. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1968
- Cristofor Bellea în Fii cuminte, Cristofor de Aurel Baranga, regia Valeriu Moisescu. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1967
- Rol în Ifigenia în Taurida de Euripide, regia Petre Sava Băleanu. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1967
- Rol în Rața sălbatică de Henrik Ibsen, regia Petre Sava Băleanu. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1965
- Mitică în 1 Aprilie de Ion Luca Caragiale, regia Lucian Pintilie. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1958
- Scenete umoristice:
- Interpret în Aventura sub pământ de Ion Băieșu, regia Sergiu Ionescu. Casa de Producție TVR, 1982
- Popescu Vaslui în Tristețea vânzătorului de sticle goale de Ion Băieșu, regia Alexandru Tocilescu. Casa de Producție TVR, 1981
- Povestitorul filmului în Un film profund realist de Dumitru Solomon, regia Titi Acs. Casa de Producție TVR, 1979
- Interpret în Angela. Casa de Producție TVR, 1978
- Interpret în Un orfelin iubea o orfelină de Ovidiu Dumitru, regia Alexandru Bocăneț. Casa de Producție TVR, 1976
- Interpret în Icoane pe sticlă de Petre C. Bărbulescu. Casa de Producție TVR, 1975
- Marinescu în O plimbare cu barca de Teodor Mazilu, regia Titi Acs. Casa de Producție TVR, 1975
- Tata în Pomul care face ciori de Octav Pancu-Iași. Casa de Producție TVR, 1975
- Interpret în Tăticul de Anton Pavlovici Cehov. Casa de Producție TVR, 1974
- Interpret în O convorbire discretă. Casa de Producție TVR, 1974
- Interpret în Truli, truli…. Casa de Producție TVR, 1974
- Interpret în Calendarul unui parazit de Grigore Pop. Casa de Producție TVR, 1973
- Interpret în Nu te supăra, neicuță. Casa de Producție TVR, 1973
- Interpret în Un scos din pepeni de Gheorghe Brăescu. Casa de Producție TVR, 1972
- Interpret în De ochii lumii de Teodor Mazilu, regia Cornel Popa. Casa de Producție TVR, 1971
Fotografii din spectacole reprezentative:
Fotografii din filme:
Teatru radiofonic:
- Neguțătorul din Veneția de William Shakespeare. Traducerea de Gala Galaction. Adaptarea radiofonică de Dan Puican. Regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Octavian Cotescu, Constantin Codrescu, Alexandru Repan, Ion Caramitru, Rodica Tapalagă, Vali Voiculescu-Pepino, Emil Hossu, Valeria Seciu, Marin Moraru, Paul Sava, Virgil Ogăşanu, Florian Pittiş, Nicolae Luchian Botez, Victor Ştrengaru, Mitică Popescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Ion Pascu, Constantin Diplan. Regia de studio: Crânguţa Manea. Regia muzicală: Romeo Chelaru. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistrare din anul 1974.
https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/william-shakespeare-negutatorul-din-venetia-1974/
- O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale. Adaptarea radiofonică: Alexa Visarion. Regia artistică: Alexa Visarion. În distribuţie: Toma Caragiu, Octavian Cotescu, Victor Rebengiuc, Florin Zamfirescu, Virgil Ogăşanu, Dorina Lazăr, Mariana Mihuţ. Regia de studio: Constantin Botez. Regia muzicală: Timuş Alexandrescu. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Înregistare din anul 1974 (22 aprilie).
https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/ion-luca-caragiale-o-noapte-furtunoasa-1974/
Teatru TV – fragment:
- Steaua fără nume de Mihail Sebastian. Regia: Mircea Todoran. În distribuţie: Enikő Szilágyi, Florin Zamfirescu, Octavian Cotescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Petre Gheorghiu, Rodica Tapalaga, Camelia Maxim, Teodor Danetti, Sandu Sticlaru, Ion Anghel, Cornel Vulpe. Redactor: Lucia Hossu Longin. Producător coordonator: Demeter András István. Casa de Producție TVR, 1983
https://www.youtube.com/watch?v=tRDmttwK-mg
Film:
- Saltimbancii, regia Elisabeta Bostan. Casa de Filme Cinci, 1981.
https://www.youtube.com/watch?v=Gm814bCumtc
Scenete umoristice:
- Icoane pe sticlă de Petre C. Bărbulescu. Casa de Producție TVR, 1975
https://www.youtube.com/watch?v=Y-Y-z-jz9Nc
- Pomul care face ciori de Octav Pancu-Iași. Casa de Producție TVR, 1975
https://www.youtube.com/watch?v=7UL75Yunj_0
Interviuri:
- Emisiunea Curierul artelor, 1968. Interviu cu Octavian Cotescu. TVR
https://www.youtube.com/watch?v=P_ktLBSosow
Emisiuni:
- Ediţia emisiunii Discover Romania dedicată marelui actor Octavian Cotescu (14 februarie 1931 – 22 august 1985). TVR
Afișe spectacole:
Afișe filme:
Cărți dedicate personalității:
- Octavian Cotescu, volum îngrijit de Ileana Berlogea și Ion Toboșaru, Editura Meridiane, București, 1993
Capitole, paragrafe și pasaje dedicate personalității:
- Octavian Cotescu: Întemeierea pe o tradiție de o valoare excepțională în Dinu Kivu, Rezistența prin teatru, ediție îngrijită de Ionuț Kivu, Luminița Vartolomei, editura Tracus Arte, București, 2009, p. 269
- Octavian Cotescu în: Mihai Măniuțiu, Cercul de aur, editura Meridiane, București, 1989, p. 198.
- Ion Cocora, Actorul(I). Octavian Cotescu în: Ion Cocora, Privitor ca la teatru III, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982, p. 258
- 30 martie: Cine este Octavian Cotescu? în Traian Șelmaru, Scena și oamenii ei, editura Eminescu, București, 1980, p. 81
Copertă carte:
Cronici care tratează opera personalității:
- Ileana Berlogea, „Passacaglia” de Titus Popovici – Teatrul „Bulandra”, august 1984, în „Teatrul”, nr. 5 (anul XXXIV), mai 1989, p. 6, Url: http://www.cimec.ro/teatre/revista/1989/Nr.5.anul.XXXIV.mai.1989/imagepages/image6.html
- Ludmila Patlanjoglu, Cronica dramatică: „Passacaglia” de Titus Popovici (Teatrul „Bulandra”),în „Teatrul”, nr. 10-11 (anul XXIX), octombrie-noiembrie, 1984, pp. 77-78, Url:
- Mira Iosif, Cronica dramatică: „Tartuffe” de Molière şi „Cabala bigoţilor” de Mihail Bulgakov (Teatrul „Bulandra”), în „Teatrul”, nr. 4 (anul XXVII), aprilie 1982, pp. 43-48, Url:
- Ileana Popovici, Cronica dramatică: „O scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale(Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”), în „Teatrul”, nr. 2 (anul XVII), februarie 1972, pp. 33-37, Url:
- Mira Iosif, Cronica dramatică: „Aceşti nebuni făţarnici” de Teodor Mazilu(Teatrul „Bulandra”), în „Teatrul”, nr. 1 (anul XVI), ianuarie 1971, pp. 48-50 Url:
- Radu Albala, Cronica dramatică: „Puricele în ureche” de Georges Feydeau (Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”), în „Teatrul”, nr. 1 (anul XV), ianuarie 1970, pp. 48-49, Url:
- Traian Șelmaru, „Antipersonajele” lui Teodor Mazilu, în „Teatrul”nr. 4 (anul XIV), aprilie 1969, pp. 36-39, Url:
- Traian Șelmaru, Acuzarea acuzatorilor(„Procesul Horia” de Alexandru Voitin la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, Teatrul Naţional din Cluj, Teatrul Naţional din Craiova), în „Teatrul”, nr. 6 (anul XII), iunie 1967, pp. 8-14, Url: http://www.cimec.ro/teatre/revista/1967/Nr.6.anul.XII.iunie.1967/originalimages/07164.1967.06.pag008-pag009.jpg
- Mira Iosif, Sinceritate şi convenţie(„Nu sînt Turnul Eiffel” de Ecaterina Oproiu pe scena Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra”), în „Teatrul”, nr. 7 (anul XI), iulie 1966, pp. 30-33, Url:
- Valeria Ducea, „Fii cuminte, Cristofor !” de Aurel Baranga(Premieră la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”), în „Teatrul”, nr. 1 (anul X), ianuarie 1965, pp. 67-70, Url:
- Ana Maria Narti, De la ironia crudă la seninătate lirică („Domnul Biedermann şi incendiatorii” de Max Frisch şi „Inima mea este pe înălţimi” de William Saroyan pe scena Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra”), în „Teatrul”, nr. 7 (anul IX), iulie, 1967, pp. 81-87, Url:
- Encilopedia liberă:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Octavian_Cotescu
- Internet Movie Database (IMDb):
https://www.imdb.com/name/nm0182819/
- All about Romanian Cinema (AaRC):
http://aarc.ro/personalitate/view/2979
- Cinemagia:
