Abramovici, Tricy

Published by admin on iulie 19, 2023

Abramovici, Tricy

Data și locul nașterii:
13 septembrie 1945, București

Ocupația în teatru:
actriță

Biografie artistică
Teatrografie
Filmografie
Fotografii arhiva
Fotografii din spectacole
Caiete program scanate
Afișe & alte materiale scanate din colecții personale
Link-uri către spectacole radiofonice sau TV disponibile în mediul virtual
Cronici
Selecție de link-uri către alte pagini de prezentare a personalității

Biografie artistică

Beatrice (Tricy) Abramovici, „un caz tipic de vocație triumfătoare”^[1], se naște la București în data de 13 septembrie 1945, dar este înregistrată de tatăl ei în data de 14. În copilărie, mica Beatrice apare, la opt ani și jumătate, pe scena Operei, în Rusalka, e solistă a Corului de Copii Radio, merge la cursuri de muzică și dans și face sport de performanță până la 16 ani, când este și campioană republicană la gimnastică sportivă, pentru ca mai apoi, absolventă fiind a secției reale a Liceului Nr. 16 din capitală, să se orienteze către Facultatea de Energetică, specializarea Relee, Stații și Automatizări. Perioada studenției e descrisă chiar de ea, astfel: „(…) în facultate, recitam și jucam în spectacole (…) studențești. Din 1966 a început colaborarea mea cu T.E.S., în care am trecut foarte repede de la figurație la roluri importante. Tot în perioada studenției prezentam la TV «Antena tineretului», împreună cu Mariana Mihuț și Florian Pittiș. Jucam și la «Cassandra» în spectacolele claselor de regie (…)”^[2] Facultatea o absolvă în anul 1969 cu titlul de inginer energetic diplomat, însă opțiunea ei se îndreaptă către teatru și, din același an, devine angajată permanentă a Teatrului Evreiesc de Stat.

De-a lungul întregii sale cariere aici, Tricy Abramovici este solicitată de către aproape toți regizorii care, în timp, s-au constituit într-un nucleu dur al Teatrului Evreiesc de Stat din București, nu doar de la înființarea sa, în anul 1948, ci și în perioada premergătoare acestei instituții, respectiv Teatrul Barașeum. Colaboratorilor frecvenți ai actriței – George Teodorescu, Adrian Lupu, Franz Auerbach, Israil Bercovici, Bebe Bercovici sau Harry Eliad – li se adaugă și nume precum Iso Schapira, Ivan Helmer, Mauriciu Sekler, Benno Popliker sau Rudy Rosenfeld, iar, spre finalul anilor ´80, chiar înainte de plecarea sa în Israel, Victor Ioan Frunză și Olimpia Arghir.

În perioada de început, cea a anilor ´60, Tricy Abramovici e colaboratoare externă a acestui teatru, fiind distribuită în diverse spectacole muzicale, ceea ce face ca în presă ea să fie privită ca „(…) dansatoare, cîntăreață, replicantă cu haz în spectacole cu miză, evident, mai mică (…)”^[3], urmând ca în anii ´70 să se impună, pas cu pas, în roluri tot mai dificile și de facturi diferite, ajungând „cap de afiș” al acestui teatru.^[4]

Chiar dacă, printre partiturile care implică preponderent muzică și dans, actriței i se oferă și roluri precum Debora în Golem de H. Leivik (1970), în regia lui Ivan Helmer, sau, tot în același an, Mira în Vrăjitoarea de Avram Goldfaden (un titlu de referință în teatrul evreiesc) – în regia lui George Teodorescu, rolul care va atrage atenția presei este cel al Hildei Wangel în Constructorul Solness de Henrik Ibsen (1972), regizat de Franz Auerbach. Astfel, în revista Teatrul, Dumitru Negreanu este cumva dispus să acorde un oarecare credit „replicantei cu haz”, el fiind însă reținut și încă prevăzător în aprecieri: Tricy Abramovici, după părerea sa, „își încearcă disponibilitățile în interpretarea unui rol foarte dificil”^[5] efortul său fiind „vizibil și merituos”^[6], ea mergând, în construcţia personajului său, pe ideea „unei tinere capricioase, puțin visătoare, puțin îndrăgostită, cochetînd cu sine și cu alții (…)”^[7] Intrată, însă, în atenția cronicarilor, actrița va reuși în anii care urmează să fixeze asupra sa privirile pline de curiozitate profesională atrase cu acest rol. Drumul ei în teatru va continua cu partituri importante în spectacole realizate după titluri-simbol din literatura dramatică evreiască, precum Lozul cel mare și Tevie lăptarul de Șalom Alehem sau Mirale Efros de Iacob Gordin.

Până atunci, însă, casa de discuri Electrecord editează în anul 1974 albumul A nigndl, cu melodii din folclorul evreiesc, disc pe care Tricy Abramovici interpretează patru melodii, trei dintre ele în duet cu Bebe Bercovici, alături de Orchestra Teatrului Evreiesc de Stat, dirijată de Haim Schwartzmann. Acest album va cunoaște mai apoi reeditări succesive la diverse case de discuri din Germania, ultima din ele apărând în 2010.

În teatru, în anul următor, 1975, Iacob Rotman o distribuie pe Abramovici într-o nouă variantă scenică a Lozului cel mare de Șalom Alehem, prilej cu care Alecu Popovici scrie că actrița aduce pe scenă „grație elegantă, poezie proaspătă”^[8], Traian Șelmaru considerând-o, la rândul lui, „plină de poezie și farmec”^[9]. În revista Teatrul, pe de altă parte, Virgil Munteanu ține să îi menționeze separat pe cei pe care îi consideră a fi vârfurile acestei producții: „Bineînțeles, din numeroasa distribuție, care cuprinde aproape întreaga trupă a teatrului, reținem și consemnăm pe Samuel Fischler, care a realizat cu simplitate, căldură și umor, chipul croitorului Simele, pe Seydy Glück, volubilă în rolul soției acestuia și pe Tricy Abramovici, adorabilă în rolul fiicei lor.”^[10]

Tot în același an, actrița e distribuită într-un spectacol bazat pe un alt mare succes și un titlu cu tradiție în teatrul evreiesc, și anume Tevie lăptarul, după Șalom Alehem, în adaptarea lui Benno Popliker și regia lui Adrian Lupu. De această dată, Tricy Abramovici atrage atenția Valeriei Ducea, care scrie: „(…) am remarcat-o, încă o dată, pe Tricy Abramovici pentru sensibilitatea și grația, pentru sinceritatea cu care a înfățișat chipul fetei lui Tevie (…).”^[11]

1975 pare să fie și anul în care prinde puțin avânt și cariera cinematografică a actriței. Având apariții foarte scurte pe marele ecran până la acel moment – una în 1973, în filmul Despre o anume fericire regizat de Mihai Constantinescu, iar alta în 1974, în filmul lui Dinu Cocea, Stejar, extremă urgență, unde are un moment de flamenco, Tricy Abramovici e distribuită acum în noul film al regizorului Manole Marcus, Actorul și sălbaticii, unde apare alături de Toma Caragiu. Nici acesta nu este un rol de mare întindere, însă îi aduce un evident câștig la capitolul vizibilitate. Pe lângă scenele vorbite, ea este și protagonista unei flamboaiante scene de muzică și dans, în care își dovedește încă o dată în fața publicului larg excelentele calități vocale, dublate de o prezență scenică spectaculoasă, bine pusă în valoare în această peliculă. Și regizorului însuși pare să îi fi plăcut în mod deosebit momentul de varieteu al actriței, pentru că îl va relua mai apoi în producția Non stop (1981), care se dorea a fi o retrospectivă a filmelor muzicale românești de până atunci. Momentul cu pricina e utilizat integral în noul film, chiar dacă scena de muzică și dans a lui Tricy Abramovici e întreruptă de mai multe ori de desfășurarea acțiunii peliculei din care este extrasă. La rândul său, Călin Căliman, în cronica pe care o face filmului Actorul și sălbaticii în numărul 5/1975 al revistei Contemporanul (la pagina 8), ține să o amintească alături de actorii care merită menționați, în afară de cei din rolurile principale, ceea ce, conjugat cu ce se întâmpla în acest moment în teatru cu cariera actriței, confirmă faptul că ea se îndrepta vertiginos spre statutul de vedetă nu doar a Teatrului Evreiesc de Stat, ci la nivel național.

Marea expunere, însă, avea să vină în anul următor, 1976, nu doar în teatru, ci și la televiziune. La T.E.S. are loc, așadar, premiera spectacolului Evreica din Toledo, o adaptare de Al. Mirodan după L. Feuchtwanger, în regia lui George Teodorescu. Acesta e rolul care i-a mai adăugat o dimensiune extrem de importantă în ochii presei de specialitate, determinând cronicarii să înceapă a vedea în ea o actriță cu profunzimi și înclinații dramatice cărora păreau a nu le fi acordat prea mare atenție până în acel moment, distrași fiind, probabil, de talentul muzical și coregrafic al artistei. Chiar și așa, în cronica pe care o face spectacolului în revista Teatrul, Virgil Munteanu pare să se piardă ușor cu firea, atunci când folosește în aceeași propoziție de două ori adjectivul „frumoasă”, la distanță de doar câteva cuvinte: „Frumoasa Raquel e frumoasa Tricy Abramovici, grațioasă, calină, pură, totodată inteligentă, fermă, împietrită în credința ei. (…)”^[12] Tot acest rol îl determină și pe Bogdan Ulmu să îi facă un portret actriței în numărul 8 al revistei Teatrul, în cadrul rubricii „Actori și roluri – Tricy Abramovici: Raquel”, portret care îndeamnă la o citare mai extinsă. El începe astfel:

„(…) vorbind despre Tricy Abramovici, îți dai seama că nu poți folosi aceleași epitete pe care le folosești în legătură cu actorii colegi cu ea; că nu-i găsești – oricît te-ai strădui – afinități cu nici unul dintre ei. (…) tînăra actriță a dovedit, pe lîngă calitățile indispensabile oricărui bun interpret – sensibilitate, fior dramatic, personalitate – un farmec propriu, care te face să o reții de la prima apariție, să o urmărești cu atenție pînă la finalul reprezentației, intuind neprevăzutul pe care-l implică, de fiecare dată, jocul ei. Am văzut-o pe Tricy Abramovici și în roluri de dramă, și de comedie, în creații de autentic tragism, dar și în musical-uri; am reținut-o și ca pe o bună actriță de film (Actorul și sălbaticii), și ca maestră de balet (în spectacolul Cîntec pentru sora soarelui)”^[13] pentru a ajunge mai apoi la analiza rolului avut în vedere: „Actrița a reliefat în mod remarcabil zbuciumul final al Raquelei, conturat pe sinusoida climaxului: de la fata senină și naivă, la îndrăgostita imprudentă, apoi, la soția nelegitimă, prizoniera patimei oarbe și a castelului din Galiana, pînă la mama nefericită din final, pradă inocentă a conformismului devenit acțiune violentă. Decorul spectacolului era simplu – niște faruri și două-trei elemente sugestive. Luminile care invadau scena porneau, însă, din privirea electrizantă a actriței…”^[14]

Prestația ei în acest rol nu trece neobservată nici de Helga Höfer, redactor cultural al cotidianului de limbă germană Neuer Weg, editat la București, ea scoțând în evidență faptul că Tricy Abramovici reprezenta, la momentul respectiv, imaginea unei stagiuni al cărei accent principal a căzut îndeobște pe performanțele actrițelor:

„Acest sezon al actrițelor, cum poate oricine numi stagiunea curentă și o poate face cu cugetul împăcat, a adus cu sine confirmarea – sau, poate, și mai bine, a impus o tânără artistă care până acum le era foarte puțin cunoscută spectatorilor de teatru din București: Tricy Abramovici, de la Teatrul Evreiesc de Stat. Extrem de talentata și foarte frumoasa actriță joacă rolul titular în dramatizarea romanului scris de Lion Feuchtwanger, «Evreica din Toledo». (…) Tricy Abramovici este, spre norocul ei, nu doar o femeie frumoasă, ci și o actriță inteligentă. Rahel a ei este alertă, temperamentală și precaută, putând astfel amortiza contrastele rolului său de bună fiică a tatălui evreu și, în același timp, iubită credincioasă a cruciatului, printr-un joc bine dozat.”^[15]

În același an, 1976, se împlinește și un secol de teatru evreiesc în România, prilej cu care Israil Bercovici, la momentul respectiv secretar literar al Teatrului Evreiesc de Stat, publică la editura Kriterion volumul Hunder jor idiș teater in Rumenie, pentru ca, mai apoi, în anul 1982 să publice același volum, la aceeași editură, dar de dată asta în limba română, cu titlul O sută de ani de teatru evreiesc în România (versiunea în limba română aparținându-i autorului). În ultima parte a cărții, dedicată prezentului, Bercovici, care și lucrase cu ea de mai multe ori în calitate de regizor, o menționează în diverse contexte pe Tricy Abramovici, considerând-o a fi o personalitate artistică în plină ascensiune.^[16] Anul acesta foarte bogat pentru actriță nu se încheie, însă, fără a-i aduce și primul rol principal într-un spectacol de teatru TV, și anume Larisa Dimitrievna în Fata fără zestre de Al. N. Ostrovski, în regia lui Matei Alexandru, unde Tricy Abramovici convinge, impunându-se ca prezență, dar și unde regizorul face o alegere cu totul nefericită, optând pentru dublarea actriței cu vocea Allei Baianova în momentul muzical, o opțiune cel puțin stranie, având în vedere calitățile vocale deosebite pe care Tricy Abramovici le dovedise până la acel moment cu vârf și îndesat.

Anul următor, 1977, îi aduce și primul rol principal pe marele ecran, în producția Oaspeți de seară, regizată de Gheorghe Turcu, a cărei promovare a luat forma unor turnee ale actorilor principali din distribuție, ei însoțind proiecțiile prin diverse orașe ale țării, pentru a prezenta momente artistice care constau în special în recitarea de versuri. Spre deosebire de ceilalți, însă, Tricy Abramovici are și un moment de dans: „Spectatorul care a descoperit-o în film pe Tricy Abramovici ca pe o actriță sobră și cu un simț precis al nuanțelor și-a putut face o idee mai cuprinzătoare despre paleta mijloacelor sale de expresie urmărind-o într-un dans modern (pe muzică de jazz interpretată de Mahalia Jackson), recitînd cu umor versurile lui Marin Sorescu sau ilustrînd reflecțiile despre viață, moarte și dragoste cuprinse în robaiurile poetului persan Omar Kayam.”^[17] Cu toate acestea, deși părea că în sfârșit cucerise marele ecran, Tricy Abramovici nu va mai apărea în niciun film de cinema în România, chiar dacă, în Contemporanul, Călin Căliman o considera o „prezență pertinentă, spontană, un cîștig cert pentru cinematograf (…)”^[18]

Actrița își continuă ascensiunea în teatru, și, ca urmare, Maria Marin o are ca invitată la rubrica „Viitorul rol”, unde o caracterizează astfel:

„Rapida ascensiune în rîndul valorilor generației sale este, desigur, rezultatul unei fericite îmbinări de calități – inteligență, intuiție, putere de concentrare, expresivitate spontană și originală; dar, s-o recunoaștem, acestea sunt darurile unei naturi generos dotate, ele ar fi împodobit și pe inginerul care era să fie Tricy Abramovici; acel ceva în plus, care face din ea o stea a scenei, este o neobișnuită radiație, o veritabilă forță de fascinație. Tînăra actriță nu se împiedică de hotarele genurilor: [ea fiind] tulburătoare în roluri de dramă, plină de aplomb în improvizația comică, proaspătă și strălucitoare în musical (…)”^[19]

Într-adevăr, Tricy Abramovici continuă să atragă atenția asupra sa cu roluri precum Consuella din Cel care primește palme de Leonid Andreev (1979), în regia lui George Teodorescu, Barblin din Andorra de Max Frisch (1981), în regia lui Adrian Lupu, Gabriela din Somnoroasa aventură de Teodor Mazilu (1982), în regia lui George Teodorescu sau Hipparchia din Diogene câinele de Dumitru Solomon (1982), în regia aceluiași George Teodorescu, secondat aici de Rudy Rosenfeld. Pentru ultimele două roluri menționate, Tricy Abramovici va primi premiul ATM pentru cea mai bună interpretare feminină pe anul 1982, alături de Illés Kinga și de Irina Petrescu.

Anii ´80 îi vor aduce actriței cu „siluetă frapantă”^[20] și „privire hipnotizantă”^[21] roluri generoase nu doar în teatru, ci și la radio și la TV, unde va fi prezentă din ce în ce mai mult în emisiunile de divertisment, și în special în cele în care timbrul ei vocal și amestecul de mister și eleganță rece o vor recomanda mai ales pentru interpretarea de melodii din perioada începutului de secol XX. La televiziune va mai juca, tot cu succes, în producția Stridia și perla de William Saroyan (1983), în regia lui Timotei Ursu, iar la teatru radiofonic va face parte din distribuțiile mai multor spectacole, dintre care musicalul Fratele meu, Charles de Edmond Deda, după Școala bârfelilor de Richard B. Sheridan, în regia lui Alexandru Darian, va fi transpus pe disc – în variantă prescurtată, cât să încapă pe o față de vinil – de către Electrecord. În 1982 se lansează serialul TV Hotel Polan und seine Gäste, regizat de Horst Seemann și produs de televiziunea din RDG, din a cărui distribuție face și ea parte. Despre această experiență vorbește și în amplul interviu pe care i-l acordă lui Dinu Kivu pentru revista Teatrul: „(…) mai recent am avut norocul să fiu distribuită într-o producție R.D.G. – Bohemia, destinul meu (numele sub care e cunoscut filmul în România, n.a.), un serial TV în culori, regizat de Horst Seeman (sic!), după romanul lui Jan Koplowitz – un fel de „saga” despre avatarurile unei familii evreiești, o montare de mare ambiție, la care au fost invitați să colaboreze actori din cinci țări. Îți dai seama ce ocazie să învăț o mulțime de lucruri de la ei!”^[22]

Aflată în plină glorie, Tricy Abramovici apare în continuare în spectacole precum Între caftan și smoking (1983), în regia lui Rudy Rosenfeld, sau Se caută o stea de și în regia lui Harry Eliad, obținând cronici mai mult decât elogioase. Despre primul spectacol amintit, Valeria Ducea scrie: „Asistăm la reale performanțe, demne de un veritabil musical: Tricy Abramovici, în primul rînd – adevărat cap de afiș – jonglează cu ipostazele dramatice și cucerește sala prin magnetismul unei autentice personalități artistice, plasticizînd – alături de admirabilii ei parteneri – (Bebe Bercovici, Rudy Rosenfeld, n.a.) pățaniile bune sau rele ale tuturor personajelor care străbat în „caftane” și „smokinguri” (mai comode sau mai incomode) timpul ireversibil…”^[23] Despre cel de al doilea, scrie Irina Coroiu: „Tricy Abramovici, excelentă actriță, cîntăreață și dansatoare, cu sclipirea de oțel a privirii, mlădierea de trestie a trupului și sonoritatea învăluitoare a vocii farmecă deopotrivă cînd joacă scene de teatru popular, cînd rostește patetic versurile unui cîntec sau se dezlănțuie în dansul tradițional al miresei.”^[24] Relevantă în această perioadă mai este și apariția actriței în filmul Im Süden meiner Seele, o producție vest-germană în regia lui Frieder Schuller filmată între anii 1986-1988 și în România. Filmul surprinde anii petrecuți în București de către poetul Paul Celan, iar Tricy Abramovici este distribuită aici în rolul Rose Ausländer, cunoscuta poetă născută la Cernăuți.

În 1987 are premiera spectacolul Și totuși o mare iubire de Bebe Bercovici, în regia lui Victor Ioan Frunză, iar în 1988 Sonata Kreuzer de Iacob Gordin, în regia Olimpiei Arghir. Acestea sunt ultimele două spectacole în care apare Tricy Abramovici înaintea plecării în Israel, însoțită de partenerul ei de viață, Bebe (Lupu) Bercovici, unde, în toamna anului 1988, obținuse un contract pentru câteva spectacole. La expirarea contractului însă, primește vestea că tatăl ei mai are doar câteva luni de trăit (sora ei emigrase în Israel în 1974, iar părinții în 1986)^[25]. Decide să rămână alături de el până la final, dar între timp află că în România e considerată transfugă: „(…) din țară îmi veneau tot felul de vești despre ce se vorbea despre mine, despre ce mi se arunca în spinare (…). Am luat decizia să nu mă mai întorc.”^[26]

În Israel, actrița va avea o frumoasă carieră, atât în teatru, cât și în film, care poate fi reconstituită pas cu pas din informațiile sporadice din mediul virtual și din propriile declarații: „Într-un an de zile m-am urcat pe scenă și am jucat în ebraică, dar numai eu știu ce efort a însemnat pentru mine acest an și câtă ambiție, într-o mentalitate diferită, într-o mentalitate de teatru diferită. (…).”^[27] Efortul și ambiția, sădite pe terenul extrem de fertil al talentului său, îi vor asigura actriței un debut în forță pe scena israeliană în 1990, în spectacolul Mephisto, regizat de Micha Levinson la Teatrul din Berșeva – o adaptare scenică de Hillel Mittelpunkt a celebrului film regizat de István Szabo (la rândul său o ecranizare a romanului lui Klaus Mann), unde îl are ca partener pe nu mai puțin celebrul actor israelian Natan Datner. De asemenea, actrița își amintește cu plăcere și de rolul titular din Medeea de Euripide, în regia lui Vardit Shalfi, la Beit Tsiyonei America Z.O.A. House din Tel Aviv, unde joacă alături de Gil Alon, un alt nume foarte important al scenei israeliene, care, în calitate de regizor de astă dată, o va distribui mai apoi și în Mein Kampf de George Tabori, spectacol prezentat și la festivalul de teatru alternativ de la Akko. Au urmat apoi multe altele, la teatrele Cameri și Habima din Tel Aviv sau teatrul din Haifa. Începând din 1993, Tricy Abramovici este angajată permanentă a teatrului Yiddishpiel din Tel Aviv. Obține roluri și în seriale de televiziune sau în producții de cinema, unde este parteneră și cu actori evrei emigrați din România, precum Lia König, Rozina Cambos sau Bebe Bercovici (cunoscut în Israel ca Lupo Berkowitch). Printre rolurile importante din cinema se numără cele din Six Million Pieces (2001), în regia lui Tzipi Trope, Group Portrait with a Woman (2003), în regia lui Yitzhak Rubin sau Shalosh Ima’ot (2006), în regia Dinei Zvi-Riklis.

Invitată în anul 2020 la o întâlnire cu actori evrei din România emigrați în Israel, organizată de Institutul Cultural Român din Tel-Aviv, întâlnire la care au mai fost prezenți Lia König și Nicu Nitai, Tricy Abramovici consideră onorantă participarea sa la eveniment, punând-o alături de celelalte premii ale sale: „Ordinul Meritul Cultural (…), Diploma secției de critică teatrală semnată de Dina Cocea și Octavian Cotescu, scrisoarea de mulțumire din partea lui Hanoch Levin după colaborarea noastră la Teatrul Habima, care este înrămată pe perete – dimineața mă scol și văd și desenul pe care mi l-a făcut și zic: ok, am să supraviețuiesc; premiul Comunității Evreilor din România și Primăriei orașului Iași (…) pentru întreaga carieră și pentru contribuția mea la păstrarea, apărarea și promovarea limbii idiș”.^[28]

Într-o atmosferă prietenească, alături de colegii actori și de un public care o înconjoară cu multă căldură, Tricy Abramovici rememorează întreaga ei carieră, concluzionând astfel: „Nu am cuvinte să mulțumesc publicului din România pentru dragostea cu care m-a înconjurat și cu care mă înconjoară până și în ziua de azi, când trec prin România. Și mulțumesc publicului israelian, care m-a acceptat în cele din urmă.”^[29]

Evoluând în permanență între două culturi, Tricy Abramovici s-a impus, așadar, în fiecare dintre cele două, ea având trăsături de autentic star internațional: rafinament franţuzesc, strălucire hollywoodiană și un mister aparte care ar fi recomandat-o pentru filmele noir. Tocmai acest melanj cosmopolit, acest je-ne-sais-quoi doar al ei, care transcende granițele,

reprezintă baza la care s-au adăugat mai apoi toate celelalte calități, rezultatul final fiind o artistă completă.

Mircea Sorin Rusu

Iulie 2023

Identificator obiect digital: https://doi.org/10.47383/DMTR.04.44

Note:

^[1] Maria Marin, „Viitorul rol”, Teatrul, nr. 9/1979, p. 32

^[2] Dinu Kivu, „Invitatul nostru: Tricy Abramovici”, Teatrul, nr. 7-8/1983, p. 138

^[3] Dumitru Negreanu, Teatrul, nr. 4/1971, p.71

^[4] Maria Marin, „Viitorul rol”, Teatrul, nr. 9/1979, p. 32

^[5] Dumitru Negreanu, „Constructorul Solness de Henrik Ibsen”, Teatrul, nr. 4/1971, p.71

^[6] Ibidem

^[7] Ibidem

^[8] Alecu Popovici, „Lozul cel mare”, Contemporanul, nr. 42/1973, p. 4

^[9] Traian Șelmaru, Informația Bucureștiului, nr. 6246/1973, p. 2

^[10] Virgil Munteanu, „Lozul cel mare de Șalom Alehem”, Teatrul, nr. 10/1973, p. 39

^[11] Valeria Ducea, „Tevie lăptarul după Șalom Alehem”, Teatrul, nr. 4/1975, p. 51

^[12] Virgil Munteanu, „Evreica din Toledo”, Teatrul, nr. 2/1976, p.34

^[13] Bogdan Ulmu, „Tricy Abramovici: Raquel”, Teatrul, nr. 8/1976, p.14

^[14] Ibidem

^[15] Helga Höfer, „Eine Saison der Schauspielerinnen”, Neuer Weg, nr. 8374/17.04.1976, p.6 – traducerea citatului: Mircea Sorin Rusu

^[16] Israil Bercovici, O sută de ani de teatru evreiesc în România, București, Editura Kriterion 1982, p.230

^[17] Cornel Cristian, „Oaspeți de seară”, Cinema, nr. 7/1977, p.3

^[18] Călin Căliman, „Dincolo de realitate”, Contemporanul, nr. 17/1977, p.9

^[19] Maria Marin, „Viitorul rol”, Teatrul, nr. 9/1979, p.32

^[20] Celopatra Lorințiu, „Extrem feminin”, Scînteia tineretului, nr. 10457/1983, p.2

^[21] Ecaterina Oproiu, „Grafologia la teleast”, Contemporanul, nr. 2/1983, p.13

^[22] Dinu Kivu, „Invitatul nostru – Tricy Abramovici”, Teatrul, nr. 7-8/1983, p.141

^[23] Valeria Ducea, „Între caftan și smoking de Bebe Bercovici”, Teatrul, nr. 10/1983, p.36

^[24] Irina Coroiu, „Se caută o stea”, Teatrul, nr. 10/1983, p.37

^[25] Conform interviului telefonic din data de 25.05. 2023

^[26] Paloma Pașca, „Știam că actoria va fi drumul meu în viață”, Curierul național, 22.10.1996, p.13

^[27] Radu Găină, „Lumea și noi: Destine artistice – Lya Konig Stolper, Tricy Abramovici și Iacob Bodo, TVR, 2010, https://www.youtube.com/watch?v=9i1rc6TaeIM

^[28] Conferința „Mari actori români ai scenei israeliene” la ICR Tel Aviv – partea a III-a, https://www.youtube.com/watch?v=zeMjOJJNwDc

^[29] Ibidem

Citește tot articolul

Restrânge articolul

Teatrografie

Roluri în teatru:

După plecarea din România, În Israel a avut colaborări cu The Cameri Theatre of Tel Aviv, Habima National Theatre of Israel, Haifa Theatre, Beer Sheva Municipal Theatre, Yiddishpiel Theater of Tel Aviv.

Etti în Di kreutzer sonate (Sonata Kreutzer), de Iacob Gordin, în regia Olimpiei Argir. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 17.07.1988.
Ea în A groise libe (Și totuşi o mare iubire), de Bebe Bercovici, în regia lui Victor Ioan Frunză. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 17.07.1987.
Marianne în Sakubovsky in der oberst (Comedia unei tragedii), de Franz Werfel, în regia lui Adrian Lupu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 22.05.1986.
Binem în Di chelemere hahumim (Întelepţii din Helem),de Moshe Ghersenzon, în regia lui Adrian Lupu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 12.11.1984.
Trubadurn in purim-spiler (Trubaduri şi purim-spileri), de Zeilig Bardicever, Benjamin Wolf Ehrenkrantz (Zbarjer Velvel), Samson Farst, Mordehai Ghebirtig, Ithak Katznelsohn, Peretz, Ithak Leibus, Salom, Alehem, în regia lui Israil Bercovici, Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 12.04.1984.
Ara în Arca bunei speranţe, de Ion Dezideriu Sîrbu, în regia lui George Teodorescu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 29.12.1983.
Men ziht far a stern (Se caută o stea), de Harry Eliad, în regia lui Harry Eliad. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 29.09.1983.
Funem kaftn zim smoking (Între caftan şi smoking), colectiv autori, în regia lui Rudy Rosenfeld. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 24.07.1983.
Seine în Der zingher fun zain troier (Cîntăreţul tristeții sale), de Osip Dimov, în regia lui Adrian Lupu. Teatrul Evreiesc de Stat, București, 19.03.1983.
Interpret în Diogene der hint (Diogene cîinele), de Dumitru Solomon, în regia lui Rudy Rosenfeld și George Teodorescu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 02.12.1982.
Seindale în Efros saga, de Iacob Gordin, în regia lui George Teodorescu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 21.05.1982.
Gabriela în Sleferike avantur (Somnoroasa aventură), de Teodor Mazilu, în regia lui George Teodorescu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 16.02.1982.
Barblin în Andorra, de Max Frisch, în regia lui Adrian Lupu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 22.10.1981.
In a mazldiker su (Într-un ceas bun), de Harry Eliad, Bernard Friedman și Alexe Marcovici în regia lui Harry Eliad. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 13.08.1980.
Interpret, în Dus lid fun der goldene pave (Cântecul păunului de aur), de Itic Manger, în regia lui Israil Bercovici. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 20.02.1980.
Seine Seind în Menahem Mendel (Menahem Mendel Om de afaceri), de Alehem Salom, în regia lui Benno Poplicker. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 27.12.1979.
Dolores în Libsaft (Iubiri), de Radu Alexandru Feldman, în regia lui George Teodorescu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 20.09.1979.
Consuella în Der vus krigt di peci (Cel care primeste palme), de Leonid Andreev, în regia lui George Teodorescu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 28.12.1978.
Laura în Ver hot moire far romeo in iuliet (Cine se teme de Romeo şi Julieta), de Harry Eliad și Bernard Friedman, în regia lui Adrian Lupu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 16.09.1978.
Trubadur Hanale în Munis, de Ithak Leibus Peretz, în regia lui George Teodorescu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 06.08.1978.
Elke Vadana în Di oiter (Comoara), de Alehem Salom, în regia lui Adrian Lupu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 18.03.1978.
Recitator în De la om la om, colectiv autori, în regia lui Adrian Lupu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 26.12.1977.
Haia în Arbets lozikeit un rasnuntersaidn (Șomaj fără rasă), de Alexandru Sahia, în regia lui George Teodorescu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 06.10.1977.
Interpret în Iidiser almanah (Almanah muzical estival), colectiv autori, în regia lui Israil Bercovici. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 09.07.1977.
Lila în Der diktator (Dictatorul), de Alexandru Kiriţescu, în regia lui Adrian Lupu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 01.05.1977.
Interpret în Mit di froien iz nist ti spasn (Cu femeile nu-i de glumit), de Harry Eliad și Bernard Friedman, în regia lui Harry Eliad. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 26.03.1977.
Interpret în Mazel-tov in… zeilig sor (Hai noroc şi… zeilig sor), de Aurel Felea și Alexe Marcovici, în regia lui Harry Eliad. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 13.03.1976.
Raquel în Di idise tohter fun toledo (Evreica din Toledo), de Lion Feuchtwanger, în regia lui George Teodorescu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 17.01.1976.
Interpret în Der goldene fudem (Firul de aur), de Avram Goldfaden, în regia lui Israil Bercovici. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 31.12.1975.
Geta în Der ghet (Divortul), de Alexandru Sever, în regia lui Adrian Lupu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 13.11.1975.
Interpret în Scrisori pe portativ, de Israil Bercovici, în regia lui Israil Bercovici. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 16.08.1975.
Luky în Dus misterieze telefonisfreg (Misterioasa convorbire telefonică) de Virgil Stoenescu, în regia lui George Teodorescu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 30.04.1975.
Hudl, fiica lor în Tevie der milhiker (Tevie lăptarul), de Salom Alehem, în regia lui Adrian Lupu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 22.03.1975.
Interpret în Di zilberne hasene (Nunta de argint), de I. Berg, Harry Eliad și Bernard Friedman , în regia lui Harry Eliad. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 21.11.1974.
Cântec pentru sora soarelui, colectiv autori, în regia lui Adrian Lupu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 20.08.1974.
Rita, în A dire mit zibn tures (Casa cu şapte buclucuri), de György Méhes, în regia lui George Teodorescu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 15.06.1974.
Ea, în S-12 amul ghevein an iinghel in a meidel (Au fost odată un băiat şi o fată), de Bebe Bercovici, în regia lui Bebe Bercovici și Rudy Rosenfeld. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 02.03.1974.
Interpret în A freileher uvnt (O seara veselă), colectiv autori, în regia lui George Teodorescu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 30.12.1973.
Beilke, în Dus groise gevins (Lozul cel mare), de Salom Alehem, în regia lui Iacob Rotbaum. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 22.09.1973.
Freideniu, în Herșele Dubrovner, de Iacob Gordin, în regia lui Adrian Lupu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 30.06.1973.
Sidonia, în Di farben fun unsterblehkeit (Culorile nemuririi), de Ştefan Tita, în regia lui Adrian Lupu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 28.12.1972.
Hilde Wangel, în Der boimaister Solness (Constructorul Solness), de Henrik Ibsen, în regia lui Franz Auerbach. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 06.04.1972.
Interpret, în Barașeum ’72, de Israil Bercovici, în regia lui Israil Bercovici. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 01.02.1972.
Eva, în Udam in have (Adam şi Eva), de Aurel Baranga, în regia lui George Teodorescu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 04.12.1971.
Verocika și Etel în Tvei hadusim in ein ghet (Două nunţi şi un divorţ), de Alehem Salom, în regia lui Iso Schapira. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 21.08.1971.
Rada, în Mentsn vus svaign (Oameni care tac), de Alexandru Voitin, în regia lui George Teodorescu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 10.04.1971.
Interpret, în S’zol alemen ghefeln (Pe placul tuturor), de Harry Eliad și Iulian Schwartz, în regia lui Harry Eliad. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 13.02.1971.
Mira, în Di Kisefmahern (Vrăjitoarea), de Avram Goldfaden, în regia lui George Teodorescu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 14.11.1970.
O dansatoare, în Lumpacius Vagabundus, de Johann Nepomuk Nestroy, în regia lui Mauriciu Sekler. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 06.09.1970.
Debora, în Golem, de H. Leivik, în regia lui Ivan Helmer. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 25.04.1970.
Orfana și O fată, în Bainaht oifn altn mark (Noaptea în tîrgul vechi), de Ithak Leibus Peretz , în regia lui Iso Schapira. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 21.02.1970.
Interpret, în Mazel-Tov (Noroc bun), de Moise Bălan și I. Berg, în regia lui Harry Eliad. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 13.12.1969.
Interpret, în Maletri in betocamoru (Maletri şi betocamoru), colectiv autori, în regia lui Bebe Bercovici. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 14.06.1969.
Alte roluri, în Der Dibuk (Dibuk), de S. Anski, în regia lui Franz Auerbach. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 27.02.1969.
Balerina și O Fată, în Der statzeigher fun prag (Orologiul din Praga), de Nazim Hikmet, în regia lui George Teodorescu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 20.12.1968.
Interpret, în Mangheriade (Mangeriada), de Itic Manger, în regia lui Israil Bercovici. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 06.04.1968.
Interpret + Dansatoare, în A snirl perl (Șiragul de perle), colectiv autori, în regia lui Israil Bercovici. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 02.04.1967.
Fata, în Vi a balon vus der vin farfirt (Ca un balon furat de vînt), de E. Deutsch, , în regia lui George Teodorescu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 25.12.1966.
Liliana, fiica lor, în Men zuht ein eidem (Se caută un ginere), de Moise Bălan și I. Berg , în regia lui Mauriciu Sekler. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 10.10.1966.
Interpret, Dansatoare, în Ideen far a revi (Idei pentru o revistă), de Aurel Cerbu, Dora Popescu și Ion Ressler, în regia Dorei Popescu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 21.08.1965.

Coregrafie pentru spectacole de teatru:

Funem kaftn zim smoking (Între caftan şi smoking), colectiv autori, în regia lui Rudy Rosenfeld. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 24.07.1983.
Cântec pentru sora soarelui, colectiv autori, în regia lui Adrian Lupu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 20.08.1974.
Baraseum ’72, de Israil Bercovici, în regia lui Israil Bercovici. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 01.02.1972.

Roluri în spectacol de teatru TV:

Profesoara, în Stridia și perla de William Saroyan, în regia lui Timotei Ursu, TVR, 1983
Larisa Dimitrievna, în Fata fără zestre de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski, în regia lui Matei Alexandru. Casa de Producție TVR, 31.11.1976.
Ilinca, în Douăsprezece ore înainte de amurg de Cristian Munteanu, în regia lui Nae Cosmescu. Casa de Producție TVR, 16.11.1976.
Servitoarea 4, în Alcesta de Euripide, în regia lui Cornel Popa. Casa de Producție TVR, 16.02.1971.

Roluri la teatrul radiofonic:

Linda, în Serenada de George Bernard Shaw, în regia lui Titel Constantinescu, Premiera: 24.10.1988
Marjorie, în O zi cu surprize de Ringgold Wilmer (Ring) Larnder, în regia lui Titel Constantinescu, Premiera: 21.05.1988
Rol, în Pachetul cu acțiuni de Mircea Ștefănescu, în regia lui Titel Constantinescu, Premiera: 1.04.1987
Lady Sneerwell, în Fratele meu, Charles, musical de Edmond Deda, libret de Cella Tănăsescu și Alecu Popovici, după Școala bârfelilor de Richard Brinsley Sheridan, în regia lui Alexandru Darian, Premiera: 05.01.1983

Înregistrări la Electrecord și la alte case de discuri:

Yiddish Folksongs, piesele 9, 10, 15, 18, Edition Günter Hänssler, Germania, 2010
Yiddish Folksongs, piesele 9, 10, 15, 18, LaserLight Digital, Germania, 1990
Fratele meu, Charles, musical de Edmond Deda, libret de Cella Tănăsescu și Alecu Popovici, după Școala bârfelilor de Richard Brinsley Sheridan – varianta prescurtată a spectacolului de teatru radiofonic din anul 1983, Electrecord, România, 1988
Melomanul, în duet cu Dorin Anastasiu, pe albumul Melodii ´83, vol. 3, 1984
Bin ich mir a fidler (Jiddische Volkslieder), piesele 9, 10, 15, 18, Satyr, Germania, 1981
A Nigndl – Cîntece din folclorul evreiesc, piesele 9, 10, 15, 18, Electrecord, România, 1974

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Filmografie

În România

Film documentar Și s-au dus ca vântul, în regia lui Radu Gabrea si Costel Safirman casa de Filme- TOTAL TV, 2010.
Rose Ausländer în Im Süden meiner Seele, în regia lui Frieder Schuller, coproducție româno-germană, 1988
Stana, în Oaspeți de seară, în regia lui Gheorghe Turcu, Casa de filme 5, 1977.
Negreasca, în Actorul și sălbaticii, în regia lui Marcus Manole, Casa de Filme Patru, 1975.
Secretara, în Despre o anume fericire, în regia lui Mihai Constantinescu, Casa de filme 5, 1973.
Rol, în Stejar, extremă urgență, în regia lui Dinu Cocea, Casa de filme 5, 1974.

În Republica Democrată Germană

Elischka, în Hotel Polan und seine Gäste (Bohemia, destinul meu), în regia lui Horst Seemann, Fernsehen der DDR, 1982

În Israel

Rol în Policeman (Ha-shoter), în regia lui Nadav Lapid, HOT, Laila Films, Rabinovich Film Fund Cinema Project, 2011.
Geula în The Anniversary (Yom Hshana), în regia lui Gili A. Danton, 2009 (scurt-metraj).
Rol În Meorav Yerushalmi, regia Nir Bergman, Jacob Goldwasser, Shay Kanot, 1 episod în 2009 (serial TV 2003 – 2010)
Rol în episodul Purim Same’ach (sezonul 3, episodul 2) al serialului Meorav Yerushalmi, difuzare episod: 3 noiembrie 2009.
Bătrâna Yasmeen în (Shalosh Ima’ot), în regia lui Dina Zvi-Riklis, Golan-Globus, 2006.
Rol în A Group Portrait with a Woman (Tmuna Kvutzatit Im Isha), în regia lui Yitzhak Rubin, 12 iunie 2003.
Miriam în Six Million Pieces (Shisha Million Rasisim), în regia lui Tzipi Trope, Israel Film Fund 2001.

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Fotografii arhiva

Vezi toate fotografiile

Restrânge fotografiile

Fotografii din spectacole

Vezi toate fotografiile

Restrânge fotografiile

Caiete program scanate

Caietul-program al spectacolului Mentsn vus svaign (Oameni care tac), de Alexandru Voitin, în regia lui George Teodorescu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 10.04.1971. © Arhiva Teatrului Evreiesc de Stat.

Descarcă PDF

Caietul-program al spectacolului Udam in have (Adam şi Eva), de Aurel Baranga, în regia lui George Teodorescu. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 04.12.1971. © Arhiva Teatrului Evreiesc de Stat.

Descarcă PDF

Caietul-program al spectacolului Der boimaister Solness (Constructorul Solness), de Henrik Ibsen, în regia lui Franz Auerbach. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 06.04.1972. © Arhiva Teatrului Evreiesc de Stat.

Descarcă PDF

Caietul-program al spectacolului Mit di froien iz nist ti spasn (Cu femeile nu-i de glumit), de Harry Eliad și Bernard Friedman, în regia lui Harry Eliad. Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, 26.03.1977. © Arhiva Teatrului Evreiesc de Stat.

Descarcă PDF

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Afișe & alte materiale scanate din colecții personale

Afișe

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Portrete:

Maria, Marin, „Viitorul rol – Tricy Abramovici”, Teatrul, anul 24, nr. 9, septembrie 1979, p. 32, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=45956-viitorul-rol-tricy-abramovici–teatrul–9-1979
Bogdan Ulmu, „Actori şi roluri – Tricy Abramovici: Raquel”, Teatrul, anul 21, nr. 8, august 1976, p. 14, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44310-actori-si-roluri-tricy-abramovici-raquel–teatrul–8-1976

Interviuri:

Paloma Pasca, „Știam că actoria va fi drumul meu în viață – Interviu cu actrița Tricy Abramovici”, Curierul Național, 22 octombrie 1996, p. 13.
Dinu Kivu, „Interviu Tricy Abramovici”, Teatrul, anul 28, nr. 7-8, iulie-august 1983, pp. 138-141, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=47965-interviu-cu-tricy-abramovici–teatrul–7-8-1983

Dinu Kivu, „Interviu Tricy Abramovici”, Teatrul, anul 28, nr. 7-8, iulie-august 1983, pp. 138-141.

Descarcă PDF

Paloma Pasca, „Știam că actoria va fi drumul meu în viață – Interviu cu actrița Tricy Abramovici”, Curierul Național, 22 octombrie 1996, p. 13. ©Arhiva Teatrului Evreiesc de Stat

Descarcă PDF Descarcă PDF

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Link-uri către spectacole radiofonice sau TV disponibile în mediul virtual

Fata fără zestre de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski, în regia lui Matei Alexandru. Casa de producție TVR, 31.11.1976, https://www.youtube.com/watch?v=hz98tR-ToQw
Conferința „Mari actori români ai scenei israeliene” la ICR Tel Aviv (organizată și găzduită de ICR Tel Aviv – 17 ianuarie 2020). Artiști invitați: Lia Koenig, Tricy Abramovici și Nicu Nitai.
Prima parte: https://www.youtube.com/watch?v=p6GhKdV_GTA
A doua parte: https://www.youtube.com/watch?v=Tu3b70SsoUQ
A treia parte: https://www.youtube.com/watch?v=zeMjOJJNwDc
A patra parte: https://www.youtube.com/watch?v=7-36M0EIZn4
Emisiunea Lumea și noi: Destine artistice – Lya Konig Stolper, Tricy Abramovici şi Iacob Bodo – Arhiva TVR. Realizator Radu Găină (O producție a Departamentului Cultură pentru TVR Internațional), https://www.youtube.com/watch?v=9i1rc6TaeIM
Melomanul, interpreți Dorin Anastasiu și Tricy Abramovici, https://www.youtube.com/watch?v=qMiFr-1dri8
Farmecul muzicii lui Ionel Fernic, fragment din emisiunea Pe boltă când apare luna, realizatori Constanța Drobotă, Doina Anastasiu, TVR – Arhiva TVR Online, https://www.youtube.com/watch?v=8bQ3TDpK-M4
Programul de varietăți Trenul cu note muzicale, TVR, 1985, https://www.youtube.com/watch?v=2DyZc6kTqQE
Mesajul actriței Tricy Abramovici, în anul 2020, cu ocazia difuzării de către TVR a spectacolului Fata fără zestre, regia Matei Alexandru: https://www.youtube.com/watch?v=L3kDXls8kDU
I. L. Caragiale – Dl Goe, https://www.youtube.com/watch?v=M-y5lmUls2g

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Cronici

Raluca Tulbure, „Despre Tricy Abramovici”, Teatrul azi, nr. 7-9, 2020, pp. 185.
Constantin Radu-Maria, „Pas la pas prin teatre: De la Tolstoi la Iacob Gordin («Sonata Kreuzer» de Iacob Gordin – Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 33, nr. 9, septembrie 1988, p. 76, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=50135-pas-la-pas-prin-teatre-de-la-tolstoi-la-iacob-gordin-sonata-kreuzer-de-iacob-gordin-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–9-1988.
Ludmila Patlanjoglu, „Spectacol și o carte…”, România literară, anul 21, nr. 37, 8 septembrie 1988, p. 16.
Victor Parhon, „Cronica dramatică: «Şi totuşi, o mare iubire…» de Bebe Bercovici (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 32, nr. 6, iunie 1987, pp. 53-54, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=49605-cronica-dramatica-si-totusi-o-mare-iubire-de-bebe-bercovici-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–6-1987
Marian Popescu, „Un «musical» la T.E.S.”, România literară, anul 20, nr. 20, 14 mai 1987, p. 16.
Paul Cornel Chitic, „Cronica dramatică: «Comedia unei tragedii» (Iacobowsky şi colonelul) de Franz Werfel (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 31, nr. 9, septembrie 1986, pp. 57-60, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=49284-cronica-dramatica-comedia-unei-tragedii-iacobowsky-si-colonelul-de-franz-werfel-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–9-1986
Irina Coroiu, „Cronica dramatică: «Înţelepţii din Helem» după Moise Gherşenzon (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 29, nr. 12, decembrie 1984, pp. 69-70.
Cristina Dumitrescu, „Cronica dramatică: «Trubaduri şi… Purim-şpileri» spectacol muzical de folclor evreiesc de Israil Bercovici (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 29, nr. 7-8, iulie-august 1984, pp. 133-134, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=48388-cronica-dramatica-trubaduri-si-purim-spileri-spectacol-muzical-de-folclor-evreiesc-de-israil-bercovici-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–7-8-1984
Carandino, „«Arca bunei speranțe» – într-o nouă montare”, Ramuri, anul 21, nr. 3, 15 martie 1984, p. 12.
Ileana Berlogea, „«Arca bunei speranțe»”, România literară, anul 17, nr. 7, 16 februarie 1984, p. 16.
Margareta Bărbuță, „La T.E.S. «Arca bunei speranțe»”, Informația Bucureștiului, anul 31, nr. 9415, 19 ianuarie 1984, p. 5.
Irina Coroiu, „Cronica dramatică: «Se caută o stea» de Bernard Friedman şi Harry Eliad (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 28, nr. 10, octombrie 1983, p. 37, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=47556-cronica-dramatica-se-cauta-o-stea-de-bernard-friedman-si-harry-eliad-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–10-1983
Valeria Ducea, „Cronica dramatică: «Între caftan şi smoking» de Bebe Bercovici (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 28, nr. 10, octombrie 1983, pp. 35-36, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=47555-cronica-dramatica-intre-caftan-si-smoking-de-bebe-bercovici-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–10-1983
Tania Radu, „Un spectacol pentru săli pline”, Flacăra, anul 32, nr. 31, 5 august 1983, p. 10.
Radu Anton Roman, „«Diogene cîinele» de Dumitru Solomon”, România literară, anul 16, nr. 28, 14 iulie 1983, p. 16.
Ileana Berlogea, „«Cîntăreţul tristeţii sale»”, Contemporanul, nr. 27, 1 iulie 1983, p. 11.
Mira Iosif, „Cronica dramatică: «Cîntăreţul tristeţii sale» de Osip Dimov (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 28, nr. 4, aprilie 1983, pp. 19-21, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=47764-cronica-dramatica-cintaretul-tristetii-sale-de-osip-dimov-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–4-1983
Radu Albala, „Cronica dramatică: «Diogene cîinele» de Dumitru Solomon (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 28, nr. 1, ianuarie 1982, pp. 79-81, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=47521-cronica-dramatica-diogene-ciinele-de-dumitru-solomon-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–1-1983
Constantin Radu-Maria, „Cronica dramatică: «Efros Saga» de Iacob Gordin (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 27, nr. 6, iunie 1982, pp. 34-36, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=47368-cronica-dramatica-efros-saga-de-iacob-gordin-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–6-1982
Adrian Dohotaru, „K.O. tehnic în ultima repriză a spectacolului!”, Flacăra, anul 31, nr. 23, 11 iunie 1982, p. 13.
Alice Georgescu, „Cronica dramatică: «Somnoroasa aventură» de Teodor Mazilu (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 27, nr. 3, martie 1982, pp. 50-51, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=47246-cronica-dramatica-somnoroasa-aventura-de-teodor-mazilu-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–3-1982
Radu Anton Roman, „O parabolă antirăzboinică”, România literară, anul 14, nr. 48, 26 noiembrie 1981, p. 16.
Paul Tutungiu, „Cronica dramatică: «Andorra» de Max Frisch (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 26, nr. 11, noiembrie 1981, pp. 43-44, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=46608-cronica-dramatica-andorra-de-max-frisch-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–11-1981
Alice Georgescu, „Reprezentația nr. 17”, Teatrul, anul 25, nr. 2, februarie 1980, p. 57, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=46172-reprezentatia-nr-17–teatrul–2-1980
Ileana Berlogea, „«Iubiri» (Teatrul Evreiesc de Stat)”, România literară, anul 13, nr. 2, 10 ianuarie 1980, p. 16.
Valeria Ducea, „Cronica dramatică: «Menahem Mendel» de Şalom Alehem (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 25, nr. 1, ianuarie 1980, pp. 54-55, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=46003-cronica-dramatica-menahem-mendel-de-salom-alehem-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–1-1980
Miruna Ionescu, „Două premiere”, Scînteia Tineretului, anul 34, nr. 9159, 3 noiembrie 1978, p. 4.
Radu Albala, „Cronica dramatică: «Comoara» de Şalom Alehem (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 23, nr. 10, octombrie 1978, pp. 45-46, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44955-cronica-dramatica-comoara-de-salom-alehem-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–10-1978
Constantin Radu-Maria, „Cronica dramatică: «Cine se teme de… Romeo şi Julieta» de Harry Eliad şi Bernard Friedman (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 23, nr. 10, octombrie 1978, p. 35, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44948-cronica-dramatica-cine-se-teme-de-romeo-si-julieta-de-harry-eliad-si-bernard-friedman-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–10-1978
I., „«Şomaj fără rasă» de Savel Stiopul și Remus Nastu”, Cuvîntul Nou, anul 11, nr. 1947, 22 aprilie 1978, p. 2.
Ștefan Iureș, „Cronica dramatică: «… De la om la om…» de (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 23, nr. 1, ianuarie 1978, pp. 58-59, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44920-cronica-dramatica-de-la-om-la-om-de-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–1-1978
Ileana Berlogea, „«Șomaj fără rasă» (Teatrul Evreiesc de Stat)”, România literară, anul 10, nr. 42, 20 octombrie 1977, p. 16.
Radu Albala, „Cronica dramatică: «Şomaj fără rasă» după Alexandru Sahia (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 22, nr. 10, octombrie 1977, pp. 51-53, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44456-cronica-dramatica-somaj-fara-rasa-dupa-alexandru-sahia-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–10-1977
Mira Iosif, „Cronica dramatică: «Dictatorul» de Al. Kiriţescu (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 22, nr. 7, iulie 1977, p. 44, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44783-cronica-dramatica-dictatorul-de-al-kiritescu-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–7-1977
Nicolae Spirescu, „Seducția modestiei și a seriozității”, Flacăra, anul 25, nr. 27, 8 iulie 1976, p. 17.
Radu Albala, „Cronica dramatică: «Hai noroc şi… Zeilig Şor!» de Aurel Felea şi Alexe Marcovici (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 21, nr. 4, aprilie 1976, p. 46, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44157-cronica-dramatica-hai-noroc-si-zeilig-sor-de-aurel-felea-si-alexe-marcovici-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–4-1976
Virgil Munteanu, „Cronica dramatică: «Evreica din Toledo» dramatizare de Al. Mirodan după Lion Feuchtwanger (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 21, nr. 2, februarie 1976, pp. 33-34, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44086-cronica-dramatica-evreica-din-toledo-dramatizare-de-al-mirodan-dupa-lion-feuchtwanger-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–2-1976
Natalia Stancu-Atanasiu, „«Firul de aur»”, Scînteia, anul 45, nr. 10383, 9 ianuarie 1976, p. 4.
Constantin Radu-Maria, „Cronica dramatică: «Divorţul» de Alexandru Sever (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 20, nr. 12, decembrie 1975, p. 39, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43483-cronica-dramatica-divortul-de-alexandru-sever-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–12-1975
Cristina Constantiniu, „Cronica dramatică: «Scrisori pe portativ» spectacol muzical de Israil Bercovici (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 20, nr. 9, septembrie 1975, p. 75, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43875-cronica-dramatica-scrisori-pe-portativ-spectacol-muzical-de-israil-bercovici-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–9-1975
Gabriela Melinescu, „«Dibuk» (Teatrul Evreiesc de Stat)”, România Literară, anul 8, nr. 36, 4 septembrie 1975, p. 16.
Valeria Ducea, „Cronica dramatică: «Tevie lăptarul» după Şalom Alehem (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 20, nr. 4, aprilie 1975, pp. 49-51, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43621-cronica-dramatica-tevie-laptarul-dupa-salom-alehem-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–4-1975
Constantin Radu-Maria, „Două recitaluri de poezie: Cîntec pentru sora soarelui (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 19, nr. 9, septembrie 1974, pp. 88-89, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43337-doua-recitaluri-de-poezie-cintec-pentru-sora-soarelui-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–9-1974
Alecu Popovici, „Cronica dramatică: «Casa cu şapte Buclucuri» de Mehes György (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 19, nr. 6, iunie 1974, p. 71, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43189-cronica-dramatica-casa-cu-sapte-buclucuri-de-mehes-gyorgy-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–6-1974
P., „Cronica dramatică: «A fost odată un băiat şi-o fată» (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 19, nr. 3, martie 1974, pp. 52-53, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43069-cronica-dramatica-a-fost-odata-un-baiat-si-o-fata-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–3-1974
Virgil Munteanu, „Cronica dramatică: «Lozul cel mare» de Şalom Alehem (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 18, nr. 10, octombrie 1973, pp. 38-39, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=42529-cronica-dramatica-lozul-cel-mare-de-salom-alehem-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–10-1973
Alecu Popovici, „«Herșele Dubrovner» (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Contemporanul, anul 27, nr. 29, 13 iulie 1973, p. 4.
Natalia Stancu, „«Culorile nemuririi» de Ştefan Tita la Teatrul Evreiesc de Stat”, Scînteia, anul 42, nr. 9388, 13 ianuarie 1973, p. 4.
Florin Tornea, „Cronica dramatică: «Culorile nemuririi» de Ştefan Tita (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 18, nr. 1, ianuarie 1973, p. 70, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=42490-cronica-dramatica-culorile-nemuririi-de-stefan-tita-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–1-1973
Mihai Popovici, „«Constructorul Solness» (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Contemporanul, anul 26, nr. 17, 21 aprilie 1972, p. 4.
Dumitru Negreanu, „Cronica dramatică: Constructorul Solness de Henrik Ibsen (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 17, nr. 4, aprilie 1972, pp. 70-71, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=42310-cronica-dramatica-constructorul-solness-de-henrik-ibsen-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–4-1972
P., „«Adam şi Eva» (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Contemporanul, anul 26, nr. 7, 11 februarie 1972, p. 4.
Radu Albala, „Cronica dramatică: Adam şi Eva de Aurel Baranga (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 17, nr. 1, ianuarie 1972, pp. 58-59, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=42093-cronica-dramatica-adam-si-eva-de-aurel-baranga-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–1-1972
Irina Toma, „Cronica dramatică: Oameni care tac de Al. Voitin (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 16, nr. 5, mai 1971, p. 61, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=41908-cronica-dramatica-oameni-care-tac-de-al-voitin-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–5-1971
Traian Șelmaru, „Două momente ale aceleiași lupte”, Informația Bucureștiului, anul 18, nr. 5484, 13 aprilie 1971, p. 2.
P., „Cronica dramatică: Pe placul tuturor de Harry Eliad şi Iulian Schwartz (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 16, nr. 3, martie 1971, pp. 51-52, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=41849-cronica-dramatica-pe-placul-tuturor-de-harry-eliad-si-iulian-schwartz-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–3-1971
Monica Săvulescu, „«Vrăjitoarea» de Avram Goldfaden la Teatrul Evreiesc de Stat”, Scînteia, anul 40, nr. 8663, 11 ianuarie 1971, p. 2.
Valeria Ducea, „Cronica dramatică: Vrajitoarea de Avram Goldfaden (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Teatrul, anul 16, nr. 1, ianuarie 1971, p. 55, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=41685-cronica-dramatica-vrajitoarea-de-avram-goldfaden-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–1-1971
Adriana Rotaru, „Lumpacius Vagabundus de J. N. Nestroy”, Informația Bucureștiului, anul 18, nr. 5299, 7 septembrie 1970, p. 2.
Florin Tornea, „Cronica dramatică: «Golem» de H. Leivik (Teatrul Evreiesc)”, Teatrul, anul 15, nr. 7, iulie 1970, pp. 66-68, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=41559-cronica-dramatica-golem-de-h-leivik-teatrul-evreiesc–teatrul–7-1970
George Banu, „Atracția înțelepciunii: «Golem» (Teatrul Evreiesc de Stat)”, România literară, anul 3, nr. 23, 3 iunie 1970, p. 25.
Ileana Popovici, „«Golem» de H. Leivik”, Contemporanul, anul XXIV, nr. 20, 15 mai 1970, pp. 4-5.
Adriana Rotaru, „Noblețea poeziei tragice”, Informația Bucureștiului, anul 18, nr. 5188, 27 aprilie 1970, p. 2.
Aurel Bădescu, „«Noaptea în târgul vechi»”, Contemporanul, anul 24, nr. 12, 20 martie 1970, p. 4.
Traian Șelmaru, „Un act de cultură «Noaptea în tîrgul vechi» la Teatrul Evreiesc”, Informația Bucureștiului, anul 18, nr. 5134, 23 februarie 1970, p. 2.
Alecu Popovici, „Dibuk, Anski, legenda…”, Teatrul, anul 14, nr. 5, mai 1969, pp. 93-94, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=41027-dibuk-anski-legenda–teatrul–5-1969
Florica Ichim, „«Dibuk» de S. Anski”, România Liberă, anul 27, nr. 7621, 20 aprilie 1969, p. 3.
P., „Legenda orologiului din Praga”, Viața Românească, anul 22, nr. 3, 1969, pp. 146-147.
Florica Ichim, „«Orologiul din Praga» de Nazim Hikmet”, Munca, anul 25, nr. 6614, 18 februarie 1969, p. 2.
Alecu Popovici, „Urmărind premierele: «Întîlnire pe culmi» de Ludovic Bruckstein, «Orologiul din Praga» de Nazim Hikmet la Teatrul Evreiesc de Stat”, Teatrul, anul 14, nr. 1, ianuarie 1969, pp. 97-99, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=40756-urmarind-premierele-intilnire-pe-culmi-de-ludovic-bruckstein-orologiul-din-praga-de-nazim-hikmet-la-teatrul-evreiesc-de-stat–teatrul–1-1969
Alecu Popovici, „De la divertisment la dramă (Spectacole T.E.S.)”, Teatrul, anul XIII, nr. 2, februarie 1968, pp. 63-65, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=40604-de-la-divertisment-la-drama-spectacole-t-e-s–teatrul–2-1968

Alecu Popovici, „De la divertisment la dramă (Spectacole T.E.S.)”, Teatrul, anul XIII, nr. 2, februarie 1968, pp. 63-65.

Descarcă PDF

Florica Ichim, „«Orologiul din Praga» de Nazim Hikmet”, Munca, anul 25, nr. 6614, 18 februarie 1969, p. 2.

Descarcă PDF

Ileana Popovici, „«Golem» de H. Leivik”, Contemporanul, anul XXIV, nr. 20, 15 mai 1970, pp. 4-5.

Descarcă PDF

Monica Săvulescu, „«Vrăjitoarea» de Avram Goldfaden la Teatrul Evreiesc de Stat”, Scînteia, anul 40, nr. 8663, 11 ianuarie 1971, p. 2.

Descarcă PDF

Al.P., „«Adam şi Eva» (Teatrul Evreiesc de Stat)”, Contemporanul, anul 26, nr. 7, 11 februarie 1972, p. 4.

Descarcă PDF Descarcă PDF

Gabriela Melinescu, „«Dibuk» (Teatrul Evreiesc de Stat)”, România Literară, anul 8, nr. 36, 4 septembrie 1975, p. 16.

Descarcă PDF

Nicolae Spirescu, „Seducția modestiei și a seriozității”, Flacăra, anul 25, nr. 27, 8 iulie 1976, p. 17.

Descarcă PDF

A.I., „«Şomaj fără rasă» de Savel Stiopul și Remus Nastu”, Cuvîntul Nou, anul 11, nr. 1947, 22 aprilie 1978, p. 2.

Descarcă PDF

Adrian Dohotaru, „K.O. tehnic în ultima repriză a spectacolului!”, Flacăra, anul 31, nr. 23, 11 iunie 1982, p. 13.

Descarcă PDF

Margareta Bărbuță, „La T.E.S. «Arca bunei speranțe»”, Informația Bucureștiului, anul 31, nr. 9415, 19 ianuarie 1984, p. 5.

Descarcă PDF

Marian Popescu, „Un «musical» la T.E.S.”, România literară, anul 20, nr. 20, 14 mai 1987, p. 16

Descarcă PDF

Ludmila Patlanjoglu, „Spectacol și o carte…”, România literară, anul 21, nr. 37, 8 septembrie 1988, p. 16.

Descarcă PDF

Raluca Tulbure, „Despre Tricy Abramovici”, Teatrul azi, nr. 7-9, 2020, pp. 185.

Descarcă PDF

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Selecție de link-uri către alte pagini de prezentare a personalității

Ronit Fisher, „Romanian Yiddish Theater”, în: Jewish Women’s Archive, https://jwa.org/encyclopedia/article/romanian-yiddish-theater , accesat la 15 mai 2023.
Alexandru Ionel, „Povestea teatrului evreiesc din România”, în: Muzeon, 23.11.2011, https://muzeon.ro/povestea-teatrului-evreiesc-din-romania/ , accesat 15 mai 2023.
Raport informativ în: Anca Ciuciu, Acţiunea „Credinciosul”… Urmărirea informativă a şef rabinului dr. Moses Rosen şi acomunităţii evreieşti, București, Editura Hasefer, 2008, p. 249.
[s.a.], „Teatrul Evreiesc de Stat în Republica Democrată Germană (aprecieri critice apărute în presa germană)”, Teatrul, anul 22, nr. 10, octombrie 1977, p. 76.
[s.a.], „Teatrul Evreiesc din București la New-York”, România literară, anul 5, nr. 34, 17 august 1972, p. 31.
Alecu Popovici, „Memento”, Flacăra, anul 18, nr. 52, 20 decembrie 1969, p. 31.
Florian Nicolau, „Stagiunea jubiliară a unui colectiv teatral înzestrat”, Scînteia, anul 38, nr. 7987, 25 februarie 1969, p. 4.

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul