Bălănuță, Leopoldina
10 decembrie 1934, Păulești, Vrancea
14 octombrie 1998, București
Actriță, Directoare de teatru
Leopoldina Bălănuță se naște în data de 10 decembrie 1934 în comuna Păulești din județul Vrancea și moare în în data de 14 octombrie 1998 la București. Deși tatăl ei e preot, nu se sfiește să aleagă calea actoriei. Intră din a treia încercare la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în0o9o clasa Mariettei Sadova și a lui Marcel Anghelescu. Aici se întâlnește pentru prima dată cu regizorii Ion Finteșteanu (actor al Naționalului și profesor al Institutului de teatru) și David Esrig, coleg de promoție. Absolvă facultatea în anul 1957 și continuă să joace în spectacole lucrate în timpul facultății până în 1961, când debutează la Teatrul Mic din București în spectacolul Prima întâlnire regizat de Ion Cojar, cu rolul Valei Kaitina. Joacă în peste 50 de ectacole pe scena Teatrului Mic, a Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” și alte teatre din țară, interpretând roluri precum Gittel din Doi pe un balansoar (1964), Maria Sinești din Jocul Ielelor (1965), Veronica din Eminescu și Veronica (1970), Antigona din Antigona (1971), Annie Sullivan în Fata care a făcut o minune (1971), Sonia din Unchiul Vania (1978), Constance din Nebuna din Chaillot (1978), Medeea din O trilogie antică (1990), Ranevskaia din Livada de vișini (1992), Hecuba din Sfîrșitul Troiei (1994), Marta din O batistă în Dunăre (1997).
Actriță cu o excepțională disponibilitate de expresie, ce acoperea întreaga gamă a rolurilor feminine, fie ele de emploi, fie de compoziție, Leopoldina Bălănuță își crează în timp o stilistică foarte personală, aparent minimalistă și totuși revelând profunzimi reflexive neobișnuite. În fapt, ea se dovedește și un intelectual rafinat, de vastă cultură – construind, la maturitate, mai multe spectacole de poezie care s-au bucurat de un binemeritat succes.
Filmul a făcut de asemenea parte din viața Leopoldinei Bălănuță, începând cu anul 1963, când joacă în Pisica de mare. Apare în mai mult de 25 de filme printre care Dacii (1966), Nunta de piatră (1973), Dincolo de pod (1975), Mitul lui Mitică (1982), Năpasta (1985), Rămânerea (1992), Codin și Chira Chiralina (1993).
Leopoldina Bălănuță era unul dintre actorii născuți pentru teatru. Calitățile ei actoricești, dar mai ales cele omenești se observau indiferent de conjunctura în care o întâlneai. Era un exemplu de actriță, considerată perfectă de colegii ei din teatru. Un om care se gândea mereu la ceilalți, era blândă, răbdătoare și foarte liniștită. „Cu dumneaei învățai că teatrul nu înseamnă «eu», înseamnă «noi»”, spune Liliana Pană în portretul Leopoldinei Bălănuță realizat de TVR.[1] Actorii care au lucrat cu ea mărturisesc că nu avea niciun fel de egoism pe scenă și nu-și dorea să iasă în evidență. Chiar datorită acestei atitudini se remarca de fiecare dată. Avea o voce caldă, plină de profunzime. Era foarte pasionată de poezie. Într-un dialog din Revista Teatrul Azi, actrița mărturisește: „apropierea mea de poezie este o necesitate a fiinţei mele celei mai profunde”[2]. A recitat multe poezii, în special ale poetului Mihai Eminescu, iar dragostea față de poezie se simte în pronunția fiecărui cuvânt. „Căuta metafora, căuta simboluri. Căuta foarte mult în textele poetice, în textele dramatice și toate astea le transforma într-o lume a ei”, continuă Liliana Pană. Pentru Leopoldina, cuvântul avea multe sensuri pe care era entuziasmată să le descopere.
A lucrat cu mari regizori, ca Radu Penciulescu, Crin Teodorescu, Ion Cojar, Cătălina Buzoianu, Silviu Purcărete, Andrei Șerban, Cristian Hadjiculea. „Cei mai mulţi dintre ei au însemnat prezenţa în existenţa mea a unor oameni cu totul remarcabili. Şi fiecare în parte – o părticică din alcătuirea mea, în primul rând ca om şi apoi ca artist”[3]. Nu îi era teamă, așadar, să laude, să ofere merite celor care au marcat în vreun fel viața ei. Era o susținătoare a creatorilor, îi respecta și îi aprecia și ar fi vrut ca legile din țară să le recunoască capacitățile artistice. „Nu se pot aplica principii noi pe structuri vechi. Şi structurile nu pot fi doar restaurate, ci trebuie schimbate”.[4] Lupta pentru drepturile artiștilor. Tocmai de aceea, în momentul în care a devenit directorul Teatrului Mic din București, Leopoldina Bălănuță a încetat să mai joace pentru a se putea dedica total conducerii teatrului. Maria Ploae mărturisește:
„Noi am propus-o să fie directorul teatrului nostru tocmai pentru că era un model, era un exemplu, era o forță și aveam sentimentul că vom fi bine conduși și mai ales drept, cu dreptate, în sensul ca fiecare să aibă acces la scenă”[5].
Funcția nu i-a schimbat cu nimic atitudinea față de colegii ei. A fost motivată să contribuie la îmbunătățirea teatrului. „Nu avea aroganța directorului”[6], spune Liliana Pană. Nu se considera mai presus de restul angajaților, dar asta nu înseamnă că nu primea un mare respect din partea lor. În timpul administrării Teatrului Mic, Leopoldina Bălănuță a încercat să facă schimbări care să ajute la evoluția teatrului. „A adus mulți tineri atunci. Și-a dat seama că trebuie făcută o infuzie de tineri care trebuie crescuți, care trebuie educați, care trebuie menajați, trebuie ocrotiți”[7], spune Dan Condurache.
Despre ea, Leopoldina Bălănuță spune că „i-a fost sortit”[8] să fie actriță. S-a văzut datoare să rămână fidelă artei teatrale până la final. În ultimii ani de viață n-a mai jucat, lucru pe care îl resimțea puternic și care o durea, cu toate că sfârșitul de carieră era considerat (și încă este) sfârșitul unei mari actrițe românești. Dar era obișnuită cu durerea și nu o cataloga ca fiind complet negativă: „Suferința nu poate să fie decât suferință. Dar întotdeauna, pentru mine suferința a fost posiblitatea unei trepte.”[9] Învăța din tot ce putea, fiecare acțiune și vorbă erau un prilej de dezvoltare.
La 42 de ani s-a căsătorit cu actorul Mitică Popescu. Amândoi actori, amândoi pasionați. Se potriveau de minune și alcătuiau un cuplu admirat în lumea teatrală. Aveau un limbaj al lor, specific, unul pe care nu-l putea înțelege nimeni altcineva. După peste 20 de ani de căsătorie, în data de 14 octombrie 1998, din cauza unor dureri stomacale foarte mari, Leopoldina a fost dusă de urgență la spital. În câteva ore, actrița a decedat.
Poldi (porecla Leopoldinei) a lăsat în urma ei un șoc general. Moartea ei a surprins întreaga lume teatrală românească. Mulți colegi și-ar fi dorit să-i declare iubirea și respectul înainte de a pleca. Cu toate acestea, ea a rămas un exemplu de actriță care le-a transmis celor cu care a interacționat ideea că „teatrul este iubire”[10].
Ema Onofrei
Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.01.02
Note
[1] In memoriam… Leopoldina Bălănuță, portret realizat de TVR, 2020.
[2] „Oamenii au ajuns să iubească puterea”, interviu de Victor Parhon, Teatrul azi, nr. 4,5,6, 1994, p. 3.
[3]Idem.
[4] Idem.
[5] In memoriam… Leopoldina Bălănuță, portret realizat de TVR, 2020
[6] Idem
[7] Idem
[8] „Oamenii au ajuns să iubească puterea”, interviu de Victor Parhon, Teatrul azi, nr. 4,5,6, 1994, p. 5.
[9] Idem.
[10] Vitalie Bantaș, In memoriam… Leopoldina Bălănuță, portret realizat de TVR, 2020
* Copacii mor în picioare (1956)
Regia: Marietta Sadova
Rol: Dactilografă
Producător: Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” – București
* Dezertorul (1956)
Regia: Dumitru Cihodaru
Rol: Casiope Buzatu
Producător: Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” – București
* Vicleniile lui Scapin (1957)
Regia: David Esrig
Rol: Doica
Producător: Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” – București
* Peer Gynt (1957)
Regia: Dinu Cernescu
Rol: Aase
Producător: Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” – București
* Căldură mare; Petițiune; Diplomație; Five O’Clock; O Noapte furtunoasă (1957)
Regie: Ion Finteșteanu
Rol: Veta
Producător: Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” – București
* Invazia (1957)
Regie: Marietta Sadova
Rol: Demidievna
Producător: Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” – București
* Vicleniile lui Scapin (1958)
Regie: David Esrig
Rol: Doica
Producător: Teatrul „Tineretului” – Piatra Neamț
* Arborele genealogic (1958)
Regie: Dinu Iliescu
Rol: Duki Băleanu
Producător: Teatrul „Tineretului” – Piatra Neamț
* Orologiul Kremlinului (1958)
Regie: Andrei Brădeanu
Rol: Vînzătoarea de păpuși
Producător: Teatrul „Tineretului” – Piatra Neamț
* Pygmalion (1958)
Regia: Dinu Iliescu
Rol: Doamna Higgins
Producător: Teatrul „Tineretului” – Piatra Neamț
* Orașul visurilor noastre (1959)
Regia: Iannis Veakis
Rol: Niura
Producător: Teatrul „Tineretului” – Piatra Neamț
* Scurtă convorbire (1959)
Regia: Mihai Raicu
Rol: Katia
Producător: Teatrul Mic București
* Brigada I de cavalerie (1959)
Regia: Radu Dunăreanu
Rol: A treia comsomolistă
Producător: Teatrul Mic București
* Liturghia de la miezul nopții (1960)
Regia: Mihai Raicu
Rol: Katia
Producător: Teatrul Mic București
* Cine a ucis (1960)
Regia: Marius Popescu
Rol: Maria Ormazu
Producător: Teatrul Mic București
* Nila (1960)
Regia: Dumitru Neleanu
Rol: Lizocika
Producător: Teatrul Mic București
* Prima întâlnire (1961)
Regia: Ion Cojar
Rol: Valea Kalitina
Producător: Teatrul Mic București
* Marele fluviu își adună apele (1961)
Regia: Dumitru Neleanu
Rol: A treia deținută
Producător: Teatrul Mic București
* De n-ar fi iubirile (1962)
Regia: Radu Penciulescu
Rol: Vana Mincu
Producător: Teatrul Mic București
* Oceanul (1962)
Regia: Dumitru Neleanu
Rol: Anecika
Producător: Teatrul Mic București
* Ruy Blas (1964)
Regia: Constantin Codrescu
Rol: Dona Maria de Neuburg
Producător: Teatrul Mic București
* Doi pe un balansoar (1964)
Regia: Radu Penciulescu
Rol: Gittel
Producător: Teatrul Mic București
* Jocul Ielelor (1965)
Regia: Crin Teodorescu
Rol: Maria Sinești
Producător: Teatrul Mic București
* Bătrânele și marea (1967)
Regia: Iannis Veakis
Producător: Teatrul Mic București
* Pur și simplu o criză (1968)
Regia: Dumitru Neleanu
Rol: Iulia
Producător: Teatrul Mic București
* Baltagul (1968)
Regia: Radu Penciulescu
Rol: Baba Maranda
Producător: Teatrul Mic București
* Iertarea (1969)
Regia: Ion Cojar
Rol: Lia
Producător: Teatrul Mic București
* Eminescu și Veronica (1970)
Regia: Marietta Sadova
Rol: Veronica
Producător: Teatrul „Ion Creangă” – București
* Fata care a făcut o minune (1970)
Regia: Ion Cojar
Rol: Annie Sullivan
Producător: Teatrul Mic București
* Antigona (1971)
Regia: Ion Cojar
Rol: Antigona
Producător: Teatrul Mic București
* După cădere (1972)
Regia: Dumitru Neleanu
Rol: Holga
Producător: Teatrul Mic București
* Furtuna (1973)
Regia: George Teodorescu
Rol: Caterina
Producător: Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” – București
* Matca (1974)
Regia: Dinu Cernescu
Rol: Irina I
Producător: Teatrul Mic București
* Răspîntia cea mare (1974)
Regia: Dumitru Neleanu
Rol: Alexandra
Producător: Teatrul Mic București
* Mania Posturilor (1975)
Regia: Constantin Dinescu
Rol: Lucsița
Producător: Teatrul Mic București
* Rața Sălbatică (1976)
Regia: Sorana Coroamă-Stanca
Rol: Gina Ekdal
Producător: Teatrul Mic București
* Meșterul Manole (1977)
Regia: Bălănuță Leopoldina
Producător: Teatrul Mic București
* Omul contiuați să puneți întrebări (1977)
Regia: Laurențiu Azimioară
Producător: Teatrul Mic București
* Unchiul Vania (1978)
Regia: Laurențiu Azimioară
Rol: Sonia
Producător: Teatrul Mic București
* Nebuna din Chaillot (1978)
Regia: Silviu Purcărete
Rol: Constance
Producător: Teatrul Mic București
* O parte dintr-o pasăre (1978)
Recital de poezie și muzică
Producător: Teatrul Mic București
* Nu sînt Turnul Eiffel (1979)
Regia: Cătălina Buzoianu
Rol: Femeia cu ouă
Producător: Teatrul Mic București
* Se ridică ceața (1979)
Regia: Silviu Purcărete
Rol: Elena Stamatescu
Producător: Teatrul Mic București
* Lecția de engleză
Regia: Nae Cosmescu
Rol: Profesoara
Producător: Teatrul Mic București
* Evul Mediu întâmplător (1980)
Regia: Cristian Hadji-Culea
Rol: Victoria
Producător: Teatrul Mic București
* Un pahar cu sifon (1980)
Regia: Cristian Hadji-Culea
Rol: Magda Mărculescu
Producător: Teatrul Foarte Mic – București
* Ca frunza dudului… (1980)
Regia: Cătălina Buzoianu
Rol: Marghioala
Producător: Teatrul Mic București
* Viforul (1980)
Teatru radiofonic
Regia: Cristian Munteanu
* Octombrie, noiembrie, decembrie (1983)
Regia: Sergiu Savin
Producător: Teatrul „Regina Maria” – Trupa „Iosif Vulcan” – Oradea
* Ivona Principesa Burgundiei (1983)
Regia: Cătălina Buzoianu
Rol: Regina Margareta
Producător: Teatrul Mic București
* Cu tot ce am aparțin acestui pământ (1984)
Regia: Silviu Purcărete
Rol: Recitator
Producător: Teatrul Mic București
* Amurgul burghez (1986)
Regia: Dan Pița
Rol: Isabella
Producător: Teatrul Mic București
* Coriolan (1987)
Regia: Dinu Cernescu
Rol: Volumnia
Producător: Teatrul Mic București
* Respirări (1987)
Regia: Constantin Crișan
Producător: Teatrul Mic București
* O scrisoare pierdută (1988)
Regia: Silviu Purcărete
Rol: Dandanache
Producător: Teatrul Mic București
* Minunea învierii lui (1990)
Regia: Cristian Hadji-Culea
Rol: Fecioara Maria
Producător: Teatrul Mic București
* O trilogie antică (Sofocle – Electra; Euripide – Medeea; Euripide – Troienele) (1990)
Regia: Andrei Șerban
Rol: Medeea
Producător: Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” – București
* Actorii (1990)
Regia: Visarion Alexa
Producător: Teatrul Mic București
* Mlaștina (1991)
Regia: Andreea Vulpe
Rol: Duhul, Ivy
Producător: Teatrul Mic București
* Elisabeta, din întîmplare o femeie (1991)
Regia: Mihai Lungeanu
Rol: Elisabeta
Producător: Teatrul Mic București
* Monștrii sacri (1991)
Regia: Cornel Todea
Rol: Ester
Producător: Teatrul Mic București
* Livada de vișini (1992)
Regia: Andrei Șerban
Rol: Ranevskaia
Producător: Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” – București
* Dacă dă Dumnezeu și plouă (1993)
Regia: Dan Micu
Rol: Primărița
Producător: Teatrul Mic București
* Sfîrșitul Troiei (1994)
Regia: Vlad Mugur
Rol: Hecuba
Producător: Teatrul Mic București
* Au prezentul nu ni-i mare?
Regia: Eugen Harizomenov
Producător: Teatrul „Regia Maria” – Trupa „Iosif Vulcan” – Oradea
* Tamerlan cel Mare (1996)
Regia: Victor Ioan Frunză
Rol: Oracolul
Producător: Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” – București
* O batistă în Dunăre (1997)
Regia: Ion Cojar
Rol: Marta
Producător: Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” – București
* Codin și Chira Chiralina (1993)
Regia: Gyula Maar
* Balanța (1992)
Regia: Lucian Pintilie
Rol: Mama lui Nela
* Rămânerea (1992)
Regia: Laurențiu Damian
* Trandafirul și coroana (1991)
Regia: Domnița Munteanu
* Punct și de la capăt (1987)
Regia: Visarion Alexa
* Umbrele soarelui (1986)
Regia: Mircea Veroiu
* Conu Leonida față cu reacțiunea (1985)
Regia: Sergiu Ionescu
Rol: Efimița
* Năpasta (1985)
Regia: Visarion Alexa
* Scopul și mijloacele (1983)
Regia: Dan Marcoci
* Mitul lui Mitică (1982)
Regia: Mihnea Columbeanu
Rol: Victoria
* Mult mai de preț e iubirea (1982)
Regia: Dan Marcoci
* Înghițitorul de săbii (1981)
Regia: Visarion Alexa
* Semnul șarpelui (1981)
Regia: Mircea Veroiu
* Blestemul pământului, Blestemul iubirii (1980)
Regia: Mircea Mureșan
* Bietul Ioanide (1979)
Regia: Dan Pița
Rol: Elvira, soția lui Ioanide
* Clipa (1979)
Regia: Gheorghe Vitanidis
* Pe firul apei (1978)
Regia: Letiția Popa
* Moartea unui comis-voiajor (1977)
Regia: Sanda Manu
Rol: Linda Loman
* Dincolo de pod (1975)
Regia: Mircea Veroiu
Rol: Negustoreasa Mara
* Duhul aurului (1974)
Regia: Mircea Veroiu
* Tatăl risipitor (1974)
Regia: Adrian Petringenaru
Rol: țăranca Constanța Oaie
* Nunta de piatră (1973)
Regia: Mircea Veroiu
Rol: Fefeleaga
* Oameni sărmani (1969)
Regia: Ion Barna
Rol: Varvara Alekseyevna
* Dacii (1966)
Regia: Sergiu Nicolaescu
Rol: dublaj voce Meda
* Subteranul (1967)
Regia: Virgil Calotescu
Rol: Irina
* Tristan (1966)
Regia: Ion Barna
Rol: Gabriela Kloterjanh
* Pisica de mare (1963)
Regia: Gheorghe Turcu
- Pisica de mare (1964)
- Dacii (1966)
- Subteranul (1967)
- Oameni sărmani (TV 1969)
- Nunta de piatră (1973)
- Tatăl risipitor (1974)
- Duhul aurului (1974)
- Dincolo de pod (1975)
- Pe firul apei (1978)
- Clipa (1979)
- Bietul Ioanide (1979)
- Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii (1980)
- Semnul șarpelui (1981)
- Înghițitorul de săbii (1981)
- Năpasta (1982)
- Mult mai de preț e iubirea (1982)
- Scopul și mijloacele (1983)
- Umbrele soarelui (1986)
- Punct și de la capăt (1986)
- Balanța (1992)
- Rămânerea (1992)
- Chira Chiralina (1994)
Fotografii filme
* Magia Seratelor Muzicale Iosif Sava – invitată Leopoldina Bălănuță
* Leopoldina Bălănuță în dialog cu Tudor Vornicu
-
- Nunta de piatră, 1973, Regia Mircea Veroiu, Rol Fefeleaga
-
- O batistă în dunăre, 1997, Regia Ion Cojar, Rol Marta
-
- Pisica de mare, 1963, Regia Gheorghe Turcu
-
- Semnul Șarpelui, 1981, Regia Mircea Veroiu
Leopoldina Bălănuţă – Carre de dame
Magia Seratelor Muzicale Iosif Sava – invitată Leopoldina Bălănuţă
Portret LEOPOLDINA BALANUTA
Leopoldina Bălănuţă în dialog cu Tudor Vornicu
Duhul aurului (r. Dan Pita si Mircea Veroiu)
„Și dacă…” de Mihai Eminescu, poezie recitată de Leopoldina Bălănuță, 1969
Viforul (1980)
Revelion cu recurs – Leopoldina Bălănuță și Mitică Popescu (1984)
https://www.facebook.com/cinematografiavecheofficial/videos/509942549510187/?v=509942549510187
Fata care a facut o minune
Interviu Teatrul azi, 1994
Jocul ielelor
Leopoldina Bălănuță despre Ivona, 1984
Leopoldina Bălănuță despre Matca, 1975
Leopoldina Bălănuță, Arta actorului, 1969
Leopoldina Bălănuță, O meserie teribila, 1979
Matca, 1974
Mira Iosif despre Doi pe un Balansoar, 1965
Mira Iosif despre Vulpile, 1965
Nebuna din Chaillor, 1978
Respirari, 1987
Trilogia antica, 1990
