Bertola, Clody
12 august 1913, București
28 decembrie 2007, București
actriță
Clody Bertola este fiica lui Lucian Bertola, proprietar al celebrului Grand Hôtel du Boulevard din capitală, și a lui Clotilde. A avut o soră, Letiția, și doi frați vitregi (pe linie paternă), Luciana, pianistă, și Louis Charles. Tatăl lui Clody era de origine italiană. S-a sinucis în 1919, aruncându-se de la un etaj al hotelului în care s-a născut Clody (proprietatea rămânând astfel în mâinile Clotildei Bertola). Mama lui Clody, născută dintr-un italian (provenit dintr-o familie de peninsulari stabilită în România în timpul domniei lui Carol I) și o nemțoaică de origine nobilă (von Roch), s-a recăsătorit ulterior cu Jo Attas. După sinuciderea părintelui lor, surorile, Clody și Letiția, sunt trimise la pension la Paris, la Institut de la Providence. La întoarcerea în țară, Clody urmează studiile liceale la Liceul „Carmen Sylva” din București, unde pune în scenă și joacă în travesti în O noapte furtunoasă, după I.L. Caragiale. În paralel cu orele de liceu face cursuri de dans la școala particulară de coregrafie a Floriei Capsali și cursuri de ritmică la școala lui Iris Barbura. La școala Floriei Capsali intră în atenția actriței și regizoarei Marietta Sadova, care preda un curs de artă dramatică acolo (împreună cu soțul ei, regizorul Haig Acterian) și care o va îndruma pe tânăra ucenică înspre teatru (în ciuda reticențelor acesteia). Studii superioare, timp de trei ani, la Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică, la clasa Mariei Filotti, absolvite în 1936. (Sadova continuă însă să o instruiască, fiindu-i principalul mentor încă mulți ani după absolvire.) Tot aici, la Academie, Clody Bertola studiază și pianul, vreme de patru ani, dar fără prea multă râvnă, deși dovedește înzestrare nativă în această direcție. Muzicalitatea, lecțiile de canto, își vor pune amprenta asupra creațiilor sale, vocea cristalină a actriței, ajutată de o tehnică ireproșabilă a respirației, fiind capabilă să redea ca o sensibilă vioară toate modulațiile sentimentului. Clody Bertola se face remarcată la modul superlativ în spectacolul de absolvire, desfășurat pe scena Teatrului Național din București, în care intepretează un fragment din Sfânta Ioana a lui G.B. Shaw, rol emblematic pentru cariera și arta actriței, pe care va mai avea ocazia să-l joace, în integralitate, sub direcția de scenă a lui Liviu Ciulei. Debut pe scena Teatrului Comoedia din capitală, în spectacolul cu piesa Prima zi de primăvară (1937) de Doddie Smith, în regia lui Soare Z. Soare, în rolul Elise. Din 1937 până în 1947, când intră în Colectivul Teatral Odeon (la chemarea lui Liviu Ciulei), actrița joacă la mai multe teatre bucureștene, în general sub posibilitățile sale, motiv de mare frustrare. Joacă la teatrele Comoedia și Regina Maria (al Companiei „Bulandra”), la Teatrul din Sărindar al fostei sale profesoare, Maria Filotti, deschis în 1939, la Naționalul bucureștean (un singur rol, Hero, în Hero și Leandru (1941) de Franz Grillparzer, în regia lui Ion Sava), unde sperase să fie angajată după absolvire, datorită formației sale „clasice” (vis spulberat de șicanele concurenței, după cum va relata actrița după retragerea din activitate), și, spre finalul acestui interval nefast, la Teatrele Savoy și Victoriei. Rolurile care îi aduc satisfacție în această perioadă, îndulcindu-i amarul sentimentului de ratare care o încearcă frecvent, sunt Katerina Ivanovna din dramatizarea romanului Frații Karamazov (1937) al lui F.M. Dostoievski, semnată de J. Copeau, montată în regie colectivă la Teatrul Regina Maria, și Daisy Sage, artista de o boemie cuminte, îndrăgostită de eroul titular, din Încătușarea (în orig. Animal Kingdom) (1945) de Philip Barry, spectacol pus în scenă de Marietta Sadova la Teatrul Mic (teatru închiriat de către tatăl vitreg al lui Clody Bertola, Jo Attas, în tentativa de a o ajuta să depășească impasul profesional în care se găsea). Cu ocazia celei din urmă montări, Clody Bertola face cunoștința debutantului Liviu Ciulei, cu care se va căsători peste patru ani (divorțând de pictorul Ștefan Constantinescu, cu care era măritată din 1938) și care îi va marca în mod decisiv viața și cariera.
Din 1947 până la naționalizarea teatrelor, în 1948, actrița face parte din Colectivul Teatral Odeon, cu sediul la parterul clădirii construite de către inginerul Liviu Ciulley pentru copiii săi dedicați artei dramatice, Anișoara și Liviu (actualul Teatru „C.I. Nottara”, de pe B-dul Magheru din capitală). (Anișoara a murit, însă, în mod tragic, cu puțin înainte ca teatrul dăruit de tatăl său să fie inaugurat.) Spectacolele Colectivului Teatral Odeon se desfășurau pe scena sălii Studio a teatrului, în timp ce scena mare a fost convertită în cinematograf. Clody Bertola, convinsă de Ciulei să se întoarcă din Anglia, de la sora sa (care se stabilise acolo împreună cu soțul ei, Zevedei Barbu), joacă la Odeon în două spectacole regizate de Marietta Sadova, cu piesele Îmi amintesc de mama (1947) a lui John van Drutten (rolul naratoarei, tânăra scriitoare Kattarin) și Cei din urmă (1948) a lui Maxim Gorki (rolul Vera). Sadova și Ciulei se regăseau și ei în distribuțiile celor două spectacole, care au constituit cele mai mari succese ale Colectivului. Jeni Acterian, bună prietenă cu Clody, făcea asistență de regie pe lângă Sadova, fiind angajată la Odeon pe post de dramaturg (în sensul german al termenului). În urma naționalizării, Colectivul Teatral Odeon a fuzionat cu Teatrul Municipal, condus de Lucia Sturdza Bulandra. Din 1948, Clody Bertola devine, așadar, angajata Teatrului Municipal (care va lua, ulterior, la moartea directoarei sale, numele de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”), unde rămâne până la pensionare. Primul spectacol jucat aici, cu Pescărușul (1949) de A.P. Cehov, în regia aceleiași Marietta Sadova, era, de fapt, un proiect al Colectivului Teatral Odeon. Clody o interpretează pe Nina Zarecinaia, în timp ce Treplev e jucat de Liviu Ciulei. Urmează ani extrem de grei sub noul regim politic pentru cei doi, de ostracizare, datorită originii lor sociale „nesănătoase” (din punctul de vedere al puterii comuniste) și a altor „pete” din dosar. Odată cu averile, confiscate de stat, își pierd și libertatea de creație. Lui Liviu Ciulei i se ia dreptul de a mai regiza până în 1957. În teatru se impun piesele de propagandă, majoritatea din repertoriul sovietic, în stilul realismului socialist. Totuși, în acest interval, Ciulei repetă cu actrița rolul Rosalindei din Cum vă place a lui W. Shakespeare, pe care aceasta nu îl va juca însă decât zece ani mai târziu. Beate Fredanov, care deținea rolul într-o montare de W. Siegfried, intrase în concediu de maternitate și se căuta o dublură. Până la urmă lui Clody Bertola i se refuză înlocuirea, dar repetițiile prelungite în noapte, terminate de multe ori cu plânsete după cum își va aminti peste ani Ciulei, o vor pregăti pe actriță pentru marile creații, obligând-o să își reîmprospăteze mijloacele.
În 1957 actrița debutează în film, în rolul Duducăi din dramatizarea semnată de regizorul filmului, francezul Louis Daquin, și de Antoine Tudal și Alexandru Struțeanu după romanul Ciulinii Bărăganului al lui Panait Istrati. Din același an datează și primul ei spectacol în regia lui Liviu Ciulei, cu piesa Omul care aduce ploaie de Richard Nash, în care Clody Bertola o interpretează pe Lizzie, cu un lirism (punctat de note stridente, de exasperare) greu de egalat. Montarea se bucură de un uriaș succes de public, iar actrița e cuceritoare în rolul tinerei care își descoperă feminitatea sub influența fantastului Starbuck (jucat de excelentul Fory Etterle), precum și capacitatea de a sesiza poezia realității. Alături de articolul „Teatralizarea picturii de teatru”, publicat de Ciulei cu un an mai devreme în revista Teatrul, Omul care aduce ploaie constituia (prin vocea personajelor H.C. Curry, jucat de Ștefan Ciubotărașu, și Lizzie Curry) o pledoarie pentru reabilitarea imaginației. O alegere de text deloc întâmplătoare în contextul sufocantului dictat al realismului socialist. Începea o nouă etapă în teatrul românesc, cea a reteatralizării teatrului, pe care actrița o va trăi cu intensitate alături (atât în viață, cât și în carieră) de doi dintre cei mai importanți reprezentanți ai acesteia: Liviu Ciulei și Lucian Pintilie. Seria de mari spectacole marca Ciulei în distribuția cărora se regăsea și Clody a continuat cu Sfânta Ioana (1958) a lui George Bernard Shaw, în care actrița a avut prilejul să se reîntâlnească cu unul dintre rolurile ei preferate (celălalt era Rosalinda din Cum vă place), apoi cu Azilul de noapte (1960) de Maxim Gorki (text la care Ciulei va reveni de mai multe ori, actrița intepretând în această primă versiune scenică a piesei rolul Anei), Cum vă place (1961) de Shakespeare, montare antologică, de un realism poetic, stilizat, care afișa convenția teatrală, considerată vârful de lance al mișcării de reteatralizare pomenite anterior (și în care s-a elaborat „o expresie artistică nouă, ce se formula și într-o anume plastică, în modulația vocii, într-o gesticulație și o mișcare mai apropiate de balet”, după cum va explica actrița într-un interviu, v. Andrei, Băleanu, Doina Dragnea, Actorul în căutarea personajului, 1981), Copiii soarelui (1962) de același Gorki (regizat de Ciulei împreună cu Pintilie, cu Clody în rolul nevrotic-vizionarei Liza), Opera de trei parale (1965) de Bertolt Brecht, în care Clody Bertola a înlocuit-o (cu brio) în rolul lui Jenny Speluncă pe cântăreața Maria Tănase, care s-a prăpădit înainte de premieră, și Un tramvai numit dorință (1965) de Tennessee Williams, în care actrița, în rolul lui Blanche Du Bois, interpreta tot o ființă inocentă căzută în mizerie și viciu, extrem de fragilă (într-o montare care vorbea, voalat, despre dispariția vechii lumi, încarnate de Blanche, și ascensiunea proletariatului frust și brutal, întruchipat de personajul Stanley Kowalski, jucat de Victor Rebengiuc).
În 1967 Clody Bertola joacă în alt spectacol de referință din cariera sa, de data aceasta în regia lui Lucian Pintilie, care îi devenise soț cu doi ani înainte, după despărțirea de Ciulei (cu care artista a rămas însă într-o relație de strânsă amiciție). E vorba de Livada de vișini de A.P. Cehov, în care actrița a interpretat-o pe Liubov Andreevna Ranevskaia. Anul următor, 1968, o găsește jucând, alături de Octavian Cotescu, în spectacolul care a constituit cel mai mare eșec din cariera lui Ciulei, Macbeth de W. Shakespeare, rolul Lady-ei Macbeth. Montarea, la care Ciulei ținea în mod deosebit, a reprezentat, totuși, un moment important în istoria căutărilor artistice ale regizorului (fiind, de altfel, premiată pentru scenografie). Actrița are apoi ocazia să lucreze cu alt mare regizor, Crin Teodorescu (dispărut prematur), la dramatizarea romanului Harfa de iarbă (1970) al lui Truman Capote (rolul Dolly Talbot). După care colaborarea cu Liviu Ciulei se reia, la aceeași cotă foarte înaltă, actrița jucând până la sfârșitul carierei aproape numai în spectacolele acestuia (cu o singură excepție, insignifiantă). Astfel, în Play Strindberg (1971) de Friedrich Dürrenmatt (o rescriere în cheie parodică a piesei Dansul morții de August Strindberg), Clody Bertola o interpretează pe Alice, personajul în care, în mod surprinzător, s-a recunoscut cel mai mult, după cum îi va mărturisi, peste ani, Ludmilei Patlanjoglu, autoarea volumului La vie en rose cu Clody Bertola (din 1997):
„Feminină, vulnerabilă, capricioasă, derutantă. În același timp, amabilă și drăguță cu oamenii, dar și impulsivă și repezită. Cu treceri de la tristețea cea mai adâncă la veselia gălăgioasă. Cu ceva de copil neliniștit și speriat în ființa ei. O spaimă și o frică de viață pe care le-am avut întotdeauna”
sunt cuvintele în care actrița își face autoscopia prin intermediul acestui rol. Criticii au văzut însă un pic diferit personajul jucat de Clody Bertola: „Clody Bertola ia chipul unei Alice cu o tentă vampirică, o senzuală cu mult simț al realității”, nota Dumitru M. Ion într-o cronică din România literară (din 18 martie 1971), iar Natalia Stancu, comentând pentru Scânteia un recital de televiziune în regia lui Ciulei dedicat actriței, în care erau reînviate marile roluri ale acesteia, scria despre „vocea tăioasă, sincopată, intonația cicălitoare, didactică, râsul ascuțit, sardonic, mișcările insinuante, dulcea, copilăreasca, gingașa cruzime a Alicei” (13 februarie 1972). Rolul a reprezentat un moment de răscruce în cariera actriței, care dovedea încă o dată (o mai făcuse și Opera de trei parale) că nu era numai o actriță „de trăire”, de identificare până la uitare de sine cu personajul, cum era percepută de către colegii de breaslă și public: „eu acolo am încercat să exprim un gând al meu mai vechi despre realismul stilizat. Mi-e foarte greu să-l exprim în vorbe, mi-e greu să dau definiții, mă tem că o să sune simplist, dar hai să încercăm: uite, anumite replici le dau pe un ton puțin exterior, să spunem, deși el este căptușit cu adevăr. (…) În rostirea realistă ar trebui să te întreb: Ce-ți fac copiii? // (Ton interesat, cald, apropiat, firesc.) // – Eu spun: Ce-ți fac copiii? // (Ton detașat, distant, rece, un interes ușor jucat.) // – Bineințeles asta nu se potrivește la toate piesele, dar la Play Strindberg, care era un fel de, cum să spun eu, de joacă a lui Dürrenmatt cu Strindberg, mergea” (v. Eva Sîrbu, Actorii noștri. Interviuri uitate, I, 1995). De altfel, actrița folosea pentru a-și caracteriza jocul formula paradoxală de „transă lucidă”, care înglobează două modalități de abordare a unui rol care, în aparență, se exclud. În Play Strindberg actrița i-a avut drept parteneri de scenă chiar pe Liviu Ciulei (dublat de Petre Gheorghiu) și pe Victor Rebengiuc. Spectacolul a fost catalogat de către critici drept o bijuterie. A urmat Elisabeta I (1974) de Paul Foster, în care Clody Bertola avea rolul titular (o actriță contemporană cu regina pe care o joacă în peregrinările trupei ambulante din care face parte). Spectacolul a fost montat într-un stil improvizațional inspirat din tehnicile teatrului experimental La MaMa și ale laboratorului teatral al lui Peter Brook. Actrița a avut ocazia să utilizeze din nou tehnica distanțării în jocul ei, reușind, la fel ca în Opera de trei parale și în Play Strindberg, să asimileze perfect un mod de lucru complet diferit de formația sa „clasică” și „realistă”, mult mai modern. A surprins prin dezinvoltura unui dans și prin capacitatea de a comunica – printr-un joc de prezentare, nu de reprezentare – cu spectatorii. Artista i-a cucerit și pe cronicarii nord-americani în turneul efectuat de Teatrul Bulandra cu acest spectacol în S.U.A., în 1979. În Lungul drum al zilei către noapte (1976) de Eugene O’Neill, alături de partenerii ei de scenă preferați (Toma Caragiu, înlocuit după dispariție de Petre Gheorghiu, Victor Rebengiuc, Florian Pittiș și Mariana Mihuț), Clody Bertola a dat din nou viață unei ființe stranii, adânc tulburate, atingând în rolul lui Mary Tyrone „transparența poeziei”, după cum remarca un cronicar. În Pescărușul (1977) lui Cehov, în care a interpretat-o de data aceasta pe Arkadina, actrița a avut parte de o receptare contradictorie. Regizorul pare că a încercat o abordare mai puțin lirică a personajelor, mai cinică, cu nuanțe de grotesc, iar Clody Bertola s-a oprit undeva la jumătatea acestui drum, derutând critica. Ultimul spectacol jucat de ea, pe care Ciulei i l-a dedicat, a fost Gin Rummy (1980) de Donald L. Coburn. Montarea le-a dat ocazia celor doi protagoniști, Clody Bertola (Fonsia Dorsay) și Petre Gheorghiu (Martin Weller), să dea un adevărat recital actoricesc. După părerea regizorului, Fonsia Dorsay, în interpretarea actriței sale preferate, era o Lizzie Curry (din Omul care aduce ploaie) ajunsă la senectute. Spectacolul, mult îndrăgit de public, s-a jucat ani în șir, până când Clody Bertola, afectată de o boală cumplită soldată cu pierderea progresivă a vederii (degenerescență maculară, acompaniată de nevralgie de trigemen, cauzatoare de dureri insuportabile), a fost forțată să se retragă din activitate. Și-a petrecut ultimii ani îngrijită cu devotament de Lucian Pintilie, care i-a dedicat, la rândul său, unul dintre cele mai frumoase omagii într-un text intitulat, sugestiv, Paradoxul fragilității (inclus în cartea La vie en rose cu Clody Bertola concepută de Ludmila Patlanjoglu și în volumul său de memorii, Bricabrac).
Cinematografia i-a rămas datoare actriței, care nu a avut ocazia să apară foarte des pe ecran (poate și datorită chinuitorului ei trac, ce o făcea să își rateze invariabil premierele de la teatru). Clody Bertola a creat însă multe roluri memorabile la teatrul radiofonic. Dintre cele compuse pentru teatrul de televiziune trebuie neapărat menționat rolul Sofiei din spectacolul cu piesa Cei din urmă (1972) de Maxim Gorki, în regia lui Radu Penciulescu, și rolurile din teatru recreate (fragmentar) pentru recitalul pomenit deja anterior, în regia lui Liviu Ciulei (intitulat chiar Recital Clody Bertola).
Anca Hațiegan
Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.02.10
Bibliografie
Acterian, Jeni, Jurnalul unei fete greu de mulțumit: 1932-1947, text ales și note biografice de Arșavir Acterian, ediție îngrijită, traduceri din franceză, note bibliografice și prefață de Doina Uricariu, ediția a doua, revăzută, București, Humanitas, 2008
Alterescu, Simion, Zamfirescu, Ion (coord.), Teatrul românesc contemporan. 1944-1974, București, Editura Meridiane, 1975
Alterescu, Simion, Actorul și vârstele teatrului românesc, București, Editura Meridiane, 1980
Băleanu, Andrei, Dragnea, Doina, Actorul în căutarea personajului. 25 de convorbiri despre arta spectacolului teatral, București, Editura Meridiane, 1981
Bulandra, Lucia Sturdza, Amintiri, amintiri…, ediția a II-a, revăzută și adăugită, București, Editura de Stat Pentru Literatură și Artă, 1960
Ciulei, Liviu, Cu gândiri și cu imagini/ With Thoughts and Images, texte de Liviu Ciulei și Mihail Lupu, București, Igloo, 2009
Dumitrescu, Cristina (coord.), Teatrul L.S. Bulandra: 1947-1997, București, Imprimeria Băncii Naționale, 1997
Filotti, Maria, Am ales teatrul, pref. de Ov. S. Crohmălniceanu, ediția a II-a, București, Editura Meridiane, 1963
Ichim, Florica, Mocanu, Anca, Liviu Ciulei. Acasă și-n lume, I-III, București, Fundația Culturală „Camil Petrescu”, Revista „Teatrul azi” (supliment), 2016
Ionescu, Maria-Zoe, Paraschivescu, Constantin, Ileana Predescu. O prezență magică, cuvânt înainte de Silvia Cucu, București, Editura Semne, 2010
Massoff, Ioan, Teatrul românesc. Privire istorică, VII-VIII, București, Editura Minerva, 1978, 1981
Molea, Vera, Marietta Sadova sau Arta de a trăi prin teatru, București, Editura Bibliotecii Metropolitane București, 2013
Patlanjoglu, Ludmila, La vie en rose cu Clody Bertola, București, Humanitas, 1997
Pintilie, Lucian, Bricabrac, București, Humanitas, 2003
Silvestru, Valentin, Jurnal de drum al unui critic teatral (1944-1984), I, București, Editura Meridiane, 1992
Sîrbu, Eva, Actorii noștri. Interviuri uitate, I, București, Editura ARA, 1995
Alte referințe în presă:
- Irina Coroiu, Rememorări Clody Bertola, în „Noul Cinema”, nr. 3, 1998
http://aarc.ro/en/articol/rememorari-clody-bertola
- https://yorick.ro/clody-bertola-consider-ca-a-cunoaste-ce-e-dragostea-e-o-fericire-in-viata/
- https://www.radioromaniacultural.ro/portret-clody-bertola-printesa-inefabilului/
- https://www.ziarulmetropolis.ro/actrita-de-la-pagina-1-clody-bertola-filmul-imi-dadea-sentimentul-ca-raman/
Interviuri:
- Ludmila Patlanjoglu, De vorbă cu Clody Bertola, în „Teatrul”, anul XXIX, nr. 7-8, iulie-august 1984)
- Eva Sârbu, Actorii noști – Clody Bertola, în „Cinema”, nr. 6, iunie 1981: http://aarc.ro/en/articol/actorii-nostri-clody-bertola
- Maria Marin, Roluri în pregătire: Clody Bertola și Mircea Șeptilici, în „Teatrul”, anul XVIII, nr. 5, mai 1973
- Ana Maria Narti, Dialog de atelier cu Clody Bertola – Personalitatea, farmecul și patetismul creatorului interpret, în „Teatrul”, anul XIV, nr. 2, februarie 1969
Roluri în teatru:
- Fonsia Dorsay în Gin-Rummy, de Donald Coburn, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 06.02.1980.
- Mary în Lungul drum al zilei către noapte, de Eugene OʼNeill, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 18.10.1979.
- Arkadina în Pescărușul, de A. P. Cehov, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 06.07.1977.
- Mary în Lungul drum al zilei către noapte, de Eugene OʼNeill, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 01.01.1976.
- Elisabeta I în Elisabeta I, de Paul Foster, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 22.05.1974.
- Silvia Dragu în Între noi doi n-a fost decât tăcere, de Lia Crișan, în regia lui Petre Popescu. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 27.10.1973.
- Alice în Play Strindberg, de Friedrich Dürrenmatt, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 27.02.1971.
- Dolly Talbo în Harfa de iarbă, de Truman Capote, în regia lui Crin Teodorescu. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 11.03.1970.
- Lady Macbeth în Macbeth, de William Shakespeare, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 10.04.1968.
- Ranevskaia în Livada cu vișini, de A. P. Cehov, în regia lui Lucian Pintilie. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 09.12.1967.
- Blanche Dubois în Un tramvai numit dorință, de Tennessee Williams, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 30.12.1965.
- Maria în Nimic nu se pierde dragul meu, de Ionel Hristea, în regia lui George Carabin. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 26.03.1965.
- Jenny Speluncă în Opera de trei parale, de Bertolt Brecht, în regia lui Liviu Ciulei și a lui Raul Serrano. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 11.11.1964.
- Liza în Copiii Soarelui, de Maxim Gorki, în regia lui Liviu Ciulei și a lui Lucian Pintilie. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 23.12.1961.
- Rosalinda în Cum vă place, de William Shakespeare, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București, 24.06.1961.
- Fana în Explozie întârziată, de Paul Everac, în regia lui Lucian Pintilie. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra), 04.05.1960.
- Ana în Azilul de noapte, de Maxim Gorki, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra), 30.01.1960.
- Linda în Moartea unui comis-voiajor, de Arthur Miller, în regia lui Dinu Negreau. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra), 04.04.1959.
- Varia în Livada de vișini, de A. P. Cehov, în regia Mariettei Sadova. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra), 28.06.1958.
- Ioana în Sfânta Ioana, de George Bernard Shaw, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra), 23.05.1958.
- Veronica în Cinstea noastră cea de toate zilele, de Al. Ștefănescu, în regia lui Ion Olteanu. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra), 30.12.1957.
- Lizzie Curry în Omul care aduce ploaia, de Richard Nash, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra), 24.03.1957.
- Magda în Arcul de Triumf, de Aurel Baranga, în regia lui Sică Alexandrescu. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra), 31.10.1954.
- Elisabeta de Valois în Don Carlos, de Friedrich Schiller, în regia lui Walter Siegfried. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra), 19.03.1954.
- Ana în Vassa Jeleznova, de Maxim Gorki, în regia lui Walter Siegfried. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra), 31.05.1953.
- Kate Benett în Cazul Benett, de Radu Boureanu și Horia Deleanu, în regia lui Val Mugur. Teatrul C. I. Nottara, București, 06.04.1953.
- Liubov Iarovaia în Liubov Iarovaia, de Konstantin Andreevici Treniov, în regia lui Walter Siegfried. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra), 19.03.1952.
- Vera în Cei din urmă, de Maxim Gorki, în regia Mariettei Sadova. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra), 18.04.1950.
- Nina în Pescărușul, de A. P. Cehov, în regia Mariettei Sadova. Teatrul Municipal București (azi, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra), 19.01.1949.
- Helen în Helen, Tommy și Joe, de James Thurber și Elliot Nugent, în regia Mariettei Sadova. Teatrul Odeon (azi, Teatrul C. I. Nottara), București, 1948.
- Kattarin în Îmi amintesc de mama, de John van Drutten, în regia Mariettei Sadova. Teatrul Odeon (azi, Teatrul C. I. Nottara), București, 1947.
- Cleo în Rachetă spre lună, de Clifford Odets, în regia Mariettei Sadova. Teatrul Comoedia (azi, Teatrul Odeon), București, 1946.
- Lângă draga mea, de Marcel Achard, în regia lui Sică Alexandrescu. Teatrul Comoedia (azi, Teatrul Odeon), București, 1946.
- Margot în Mașina de scris, de Jean Cocteau, în regia lui Walter Siegfried. Teatrul Comoedia (azi, Teatrul Odeon), București, 1946.
- Baroana Lehzen în Tinerețea unei regine, de Syl Vara, în regia lui Moni Ghelerter. Teatrul Victoriei, București, 1946.
- Miriam în Femei din New York, de Claire Booth, în regia Mariettei Sadova. Teatrul Savoy, București, 1946.
- Claire în Când se întâlnesc femeile, de Rachel Crothers, adaptare de Tudor Mușatescu, în regia Mariettei Sadova. Teatrul Mic, București, 1946.
- Eugénie în Oameni de afaceri, de Paul Nivois, adaptare de Tudor Mușatescu, în regia lui Ion Aurel Maican. Teatrul Mic, București, 1946.
- Daisy Sage în Încătușare, de Philippe Barry, în regia Mariettei Sadova. Teatrul Mic, București, 1945.
- Julietta în Kean, de Kasimir Edschmidt, după Alexandre Dumas. Teatrul Regina Maria, București, 1944.
- Yveline în Omul care nu crede în nimic, de André Birabeau, în regia lui Sică Alexandrescu. Teatrul Comoedia (azi, Teatrul Odeon), București, 1944.
- Leonora în Fiorii primăverii, de Carol Veneziani, în regia lui V. Maximilian. Teatrul Maria Filotti, București, 1943.
- Hero în Hero și Leandru, de V. Grillparzer, în regia lui Ion Sava. Teatrul Național București, 1941.
- Anetta în Figurantul, de Alfred Savoir, adaptare de Tudor Mușatescu, în regia lui Sică Alexandrescu. Teatrul Maria Filotti, București, 1939.
- Olivia în Omul care s-a jucat cu viața, de Emlyn Williams, în regia lui Ion Aurel Maican. Teatrul „Maria Filotti”, București, 1939.
- Tatiana în Gândul, de Leonid Andreev, în regia lui Walter Siegfried. Teatrul „Regina Maria”, București, 1938.
- Lili Cosma în Ionescu G. Maria, de Tudor Mușatescu și Sică Alexandrescu, după Fodor Laszlo, în regia lui Sică Alexandrescu. Teatrul Comoedia (azi, Teatrul Odeon), București, 1938.
- Katerina Ivanovna în Frații Karamazov, de Copeau, după Dostoievski, regie colectivă. Teatrul „Regina Maria”, București, 1937.
- Elise în Prima zi de primăvară, de Doddie Smith, în regia lui Soare Z. Teatrul Comoedia (azi, Teatrul Odeon), București, 1937.
- Ioana dʼArc în Sfânta Ioana, de George Bernard Shaw, sub coordonarea Mariei Filotti (examen de absolvire, Conservatorul Regal de muzică și Artă Dramatică). Teatrul Național București, 1936.
Spectacole de teatru TV:
- Hora sărutului, de Arnold Wesker, în regia Olimpiei Arghir, 1979.
- Cadavrul viu, de Lev Tolstoi, în regia lui Cornel Popa, 1975.
- Recital Clody Bertola, în regia lui Liviu Ciulei, 1972.
- Robespierre, de Romain Rolland, în regia Letiției Popescu, 1972.
- Cei din urmă, de Maxim Gorki, în regia lui Radu Penciulescu, 1972.
Spectacole de teatru radiofonic:
- Profil Teatral Beate Fredanov, în regia Elenei Negreanu, 1984.
- Amurgul, de Lucia Sturdza Bulandra, în regia lui Titel Constantinescu, 1980.
- Negustorii de glorie, de Marcel Pagnol și Paul Nivoix, în regia lui Dan Puican, 1980.
- Profil teatral Toma Caragiu, de Mircea Popescu, în regia lui Constantin Dinischiotu, 1976.
- Un cuib de nobili, de I. S. Turgheniev, în regia lui Dan Puican, 1976.
- Absența, de Iosif Naghiu, în regia lui Mihai Pascal, 1973.
- Ciuleandra, de Valeriu Sîrbu, după Liviu Rebreanu, în regia lui Cristian Munteanu, 1973.
- Astă seară joacă domnul Moliѐre, de Marica Beligan, în regia lui Ion Vova, 1973.
- Pădurea spânzuraților (serial), de Valeriu Sîrbu, după Liviu Rebreanu, în regia lui Constantin Moruzan, 1971.
- Nopțile lui Emil Vlăsceanu, de Paul Everac, în regia lui Mihail Pascal, 1971.
- Bătrânul, de Hortensia Papadat-Bengescu, în regia lui Constantin Moruzan, 1971.
- Mama, de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Paul Stratilat, 1971,
- Sfârșit de veac în București (serial), de Alecu Popovici, după Ion Marin Sadoveanu, în regia lui Cristian Munteanu, 1970.
- Mica suită a așteptării, de Roger Richard, în regia Elenei Negreanu, 1968.
- Anul 1918 (serial), de Virgil Stoenescu, după Calvarul de A. N. Tolstoi, în regia lui Paul Stratilat, 1967.
- Trei generații, de Lucia Demetrius, în regia lui Paul Sava, 1967.
- Mașina infernală, de Jean Cocteau, în regia lui Dan Puican, 1967.
- Suflete tari, de Camil Petrescu, în regia Elenei Negreanu, 1966.
- Mariana Pineda, de F. G. Lorca, în regia lui Constantin Moruzan, 1965.
- Soțul ideal, de Oscar Wilde, în regia lui Titi Acs, 1965.
- Moartea unui comis-voiajor, de Arthur Miller, în regia lui Dinu Negreanu, 1965.
- Cum vă place, de William Shakespeare, în regia lui Liviu Ciulei, 1962.
- Un strugure în soare, de L. Handburry, în regia Elenei Negreanu, 1960.
- Iubire, de Barta Lajos, în regia lui Mihai Zirra, 1959.
- Micii burghezi, de Maxim Gorki, în regia lui Constantin Moruzan, 1959.
- Noaptea încercărilor, de Aurel Baranga, în regia lui Mihai Zirra, 1959.
- Medalion Maria Filotti, în regia lui Mihai Zirra, 1958.
- Cadavrul viu, de Lev Tolstoi, în regia lui Val Moldoveanu, 1956.
- Omul care aduce ploaia, de Richard Nash, în regia lui Liviu Ciulei, 1956.
- Vrăjitoarele din Salem, de Arthur Miller, în regia lui Mihai Zirra, 1956.
- Stâlpii societății, de Henric Ibsen, în regia lui Constantin Moruzan, 1956.
- Cei trei muschetari, de Alexandre Dumas, dramatizare de Mircea Sîntimbreanu, în regia lui Paul Stratilat, 1955.
- Regele Lear, de William Shakespeare, în regia lui George Teodorescu, 1955.
- Livada de vișini, de A. P. Cehov, în regia lui Constantin Moruzan, 1955.
- Apus de soare, de Barbu Ștefănescu Delavrancea, în regia lui Constantin Moruzan, 1955.
- Antigona, de Sofocle, în regia lui Constantin Moruzan, 1955.
- Angelo, tiranul Padovei, de Victor Hugo, în regia lui Paul Stratilat, 1954.
- Fata fără zestre, de A. N. Ostrovski, în regia lui Radu Beligan, 1954.
- Vassa Jeleznova, de Maxim Gorki, în regia lui Walter Siegfried, 1954.
- Învierea, de Lev Tolstoi, în regia lui George Teodorescu, 1953.
- Anna Karenina, de Lev Tolstoi, în regia lui Mihai Zirra, 1953.
- Medalion Nicolae Bălțățeanu, în regia lui Paul Stratilat, 1952.
- Unchiul Vanea, de A. P. Cehov, în regia Mariettei Sadova, 1952.
- Othello, de William Shakespeare, în regia lui Paul Stratilat, 1952.
Roluri în film:
- O doamnă puritană în Profetul, aurul și ardelenii, în regia lui Dan Pița. Casa de Filme Trei, 1978.
- Soția pastorului în Ciprian Porumbescu, în regia lui Gheorghe Vitanidis. Studioul Cinematografic București, 1973.
- Aglae în Felix și Otilia, în regia lui Iulian Mihu. Studioul Cinematografic București, 1972.
- Clara în Facerea lumii, în regia lui Gheorghe Vitanidis. Studioul Cinematografic București, 1971.
- Duduca în Ciulinii Bărăganului, în regia lui Louis Daquin. Studioul Cinematografic București, 1957.
Link-uri către materiale audiovizuale disponibile online:
- Gin Rummy, de Donald C. Coburn
- Traducerea în limba română: Dorin Dron
- Regia artistică: Liviu Ciulei
- Regia și adaptarea pentru televiziune: Dinu Cernescu
- Regia de studio: Geta Baciu
- Regia de montaj: Marga Niță
- Ilustrația muzicală: Lidia Danciu
- Sunet: Dan Lică, Valeriu Popescu.
- Lumini: Ioan Gheorghe, Dumitru Stoica, Dragoș Gheorghiu, Tiberiu Moldovan.
- Imaginea: Aristică Popa, Dima Burcă, Florin Dumitru.
- Montaj electronic: Virginia Stanca
- Operator șef: George Grigorescu
- Redactor: Mihaela Burda (Redacția „Teatru”, 1991)
- În distribuție: Clody Bertola și Petre Gheorghiu.
https://www.youtube.com/watch?v=MqrEFFTeT3s
- Amurgul, de Lucia Sturdza Bulandra
- Adaptarea: Rodica Suciu Stroescu
- Regia artistică: Titel Constantinescu
- Regia de studio: Cranguita Manea
- Regia muzicală: Emil Nedelescu
- Regia tehnică: Ion Mihăilescu
- În distribuție: Clody Bertola, Irina Petrescu, Tatiana Iekel, Dan Condurache, Ioana Pavelescu, Fory Etterle, Rodica Tapalagă, Rodica Sanda Ţuţuianu, Nicolae Pomoje, Dorin Dron, Dinu Dumitrescu, Ion Punea.
- Înregistrare din anul 1980:
- https://www.youtube.com/watch?v=PRcuVXI0Pyc
- Profetul, aurul și ardelenii
- Scenariul: Titus Popovici
- Regia: Dan Pița
- Imaginea: Nicolae Mărgineanu
- Costumele: Doina Levintza
- Muzica: Adrian Ionescu
- Casa de Filme Trei, 1978
- https://www.youtube.com/watch?v=YKGpeCDVUB4&t=21s
- Cadavrul viu, de Lev Tolstoi
- Traducere în limba română de Alexandru Kirițescu și Tamara Gane
- Regia artistică: Cornel Popa
- Scenografia: Vasile Rotaru
- Imaginea: Constantin Lupu
- Aranjamente muzicale: Xenofont Socorov
- În distribuție: Amza Pellea, Gina Patrichi, Clody Bertola, Fory Etterle, Mariana Mihuț, Valentin Plătăreanu, Migry Avram Nicolau, Tamara Crețulescu, Constantin Rauțchi, Draga Olteanu Matei, Florin Scărlătescu, Dinu Ianculescu, Virgil Ogășanu, Ion Henter, Călin Florian, Ala Baianova, Smaranda Toscani, Șica Gerota, Ștefan Thuri.
- Înregistrare din anul 1975: https://www.youtube.com/watch?v=r-NHJOFi2RM
- fragment din Cei din urmă, de Maxim Gorki
- Regia artistică: Radu Penciulescu
- Scenografia: Theodora Dinulescu
- Imaginea: Constantin Lungu, Edwiga Adelman, Aurel Copos.
- Regia de montaj: Emilia Andreescu
- Redactor: Ioana Prodan
- În distributie: Clody Bertola, George Constantin, Eliza Plopeanu, Vasile Niţulescu, Dan Nuţu, Cătălina Pintilie, Stefan Radof, Stefan Sloboda, Ecaterina Paraschiv, Ovidiu Iuliu Moldovan.
- 1972
- https://www.youtube.com/watch?v=DoxtDdFZw-A
- Felix și Otilia
- Scenariul: Ioan Grigorescu, după Enigma Otiliei, de George Călinescu
- Regia: Iulian Mihu
- Imaginea: Al. Întorsureanu, Gh Fisher
- Muzica: Anatol Vieru
- Studioul Cinematografic București, 1972
- Facerea lumii
- Scenariul: Eugen Barbu
- Regia: Gheorghe Vitanidis
- Imaginea: Ovidiu Gologan
- Muzica: Dumitru Capoianu
- Studioul Cinematografic București, 1971
- https://www.youtube.com/watch?v=a2dBum3AaIw&list=PLTlHOp-zlWap83Ibunyno1ESMCcMIgbTL&index=1&t=2s
- https://www.youtube.com/watch?v=dSH0eb44bL4&t=2s
- Pădurea spânzuraților, după Liviu Rebreanu
- Dramatizarea și adaptarea: Valeriu Sârbu
- Regia artistică: Constantin Moruzan
- În distribuție: Ion Caramitru, Constantin Brezeanu, Fory Etterle, Emmerich Schaffer, Ion Marinescu, Andrei Codarcea, Ion Ilie, Clody Bertola, Nicolae Luchian Botez, Rodica Tapalagă, Mihai Heroveanu, Tudorel Popa, Nicolae Pomoje, Corado Negreanu, Vasile Florescu, Dorina Lazăr, Mircea Cosma, Tamara Crețulescu, Florian Pittiș, Mircea Anghelescu, Grigore A. Seceleanu, Mihai Velcescu, Yvone Berthola, Mihai Mereutză, Emil Hossu, Mircea Medianu, Pompiliu Rădulescu, Mihai Stoenescu, Cristescu Lungu, Decebal Cellea, Nicolae Crișu.
- Înregistrare dina nul 1971: https://www.youtube.com/watch?v=c8x6O9tn7MM
- Mama, de Dumitru Radu Popescu
- Regia artistică: Paul Stratilat
- Regia de studio: Ion Prodan
- Regia muzicală: Marga Capitanovici
- Regia tehnică: ing. Flavia Cosma
- În distribuție: Clody Bertola, Constantin Codrescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Sorin Stratilat.
- Înregistrare din anul 1971: https://www.youtube.com/watch?v=quQyMSi6KDM
- Moartea unui comis-voiajor, de Arthur Miller
- Regia: Dinu Negreanu
- În distribuție: Jules Cazaban, Clody Bertola, G. Ionescu-Gion, Ion Manta, Marius Pepino, Dorin Dron.
- Înregistrare din anul 1965: https://www.youtube.com/watch?v=xnxLNF0efLg
- Ciulinii Bărăganului
- Scenariul: Louis Daquin, Antoine Tudal și Alexandru Struțeanu, după Panait Istrati
- Regia: Louis Daquin
- Imagine: Andre Dumaitre
- Muzica: Radu Paladi
- Studioul Cinematografic București, 1957
- https://www.youtube.com/watch?v=YiS80CMFwmc&t=3s
- Cadavrul viu, de Lev Tolstoi
- Regia artistică: Val Moldoveanu
- În distribuție: Alexandru Critico, Clody Bertola, Sandina Stan, Catița Ispas, George Mărutză, Nelly Sterian, Aurel Rogalski, Maria Voluntaru, Emil Botta, N. Tomazoglu, G. Ionescu-Gion, George Aurelian.
- Înregistrare din anul 1956: https://www.youtube.com/watch?v=l9e3Zdv0aC0
- Apus de soare, de Barbu Ștefănescu Delavrancea
- Regia artistică: Constantin Moruzan
- În distribuție: George Calboreanu, Clody Bertola, Mircea Anghelescu, Fory Etterle, Dan Nasta, Ion Manta, Aurel Athanasescu, Sorin Gabor, Nicu Dumitriu, Aurel Ghițescu, G. Ionescu-Gion, George Carabin.
- Înregistrare din anul 1955: https://www.youtube.com/watch?v=u8-DrJJxXo4
- Antigona, de Sofocle
- Regia: Constantin Moruzan
- În distribuție: Clody Bertola, Gina Patrichi, George Calboreanu, Aglae Metaxa, Ludovic Antal, Constantin Codrescu, Nicolae Brancomir.
- Înregistrare din anul 1955: https://www.youtube.com/watch?v=vsxYpnp0MdQ
- Cei trei muschetari, de Alexandre Dumas
- Dramatizare de Mircea Sântimbreanu
- Regia: Paul Stratilat
- În distribuție: Gh. Ionescu-Gion, Ion Lucian, Nicolae Gărdescu, Radu Beligan, Puiu Hulubei, N. Neamţu-Ottonel, Lili Popovici, Ion Manolescu, Mihai Berechet, Clody Bertola, Alexandru Critico, Tanţi Concea, Vladimir Maximilian, Nineta Gusti, Sandu Sticlaru, Mircea Balaban.
- Înregistrarea din anul 1955: https://www.youtube.com/watch?v=SLa7I01CkGw
- POESIS – un regal de poezie din arhiva de aur a Televiziunii Române.
- Clody Bertola recitând poezia Seară tristă, de George Bacovia:
- https://www.youtube.com/watch?v=_7S2ZWbcqiI
- Clody Berthola recitând Sonetul I, de Mihai Eminescu:
- https://www.youtube.com/watch?v=NBaAjUBTog4
- Clody Berthola recitând Lacustră, de George Bacovia
- https://www.youtube.com/watch?v=7_L5QuTYXUE
- reportaj al emisiunii Discover Romania, TVR2:
Cărți dedicate personalității:
- Patlanjoglu, Ludmila, La vie en rose cu Clody Bertola, Humanitas, București, 1997.
Cronici care tratează opera personalității:
- Mihai Fulger despre filmul Felix și Otilia, în „Dilema Veche”, 3-9 iulie 2008
http://aarc.ro/en/articol/despre-felix-si-otilia
- Paul Scofield despre spectacolul Cum vă place, în „Informația”, nr. 11, martie 1984 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 209)
- Radu Popescu despre spectacolul Gin Rummy, în „România liberă”, 27 martie 1980 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 171)
- Ileana Berlogea despre spectacolul Gin Rummy, în „România literară”, 21 martie 1980 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 171)
- Ileana Lucaciu despre spectacolul Gin Rummy, în „Săptămîna culturală”, 21 martie 1980 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 171)
- Aurel Bădescu despre spectacolul Gin Rummy, în „Contemporanul”, 21 martie 1980 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 171)
- David Richards despre spectacolul Elisabeta I, în „The Washington Post Star”, 16 iunie 1979 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 170)
- Mira Iosif, Cronica dramatică: „Pescărușul”de A. P. Cehov (Teatrul „Bulandra”), în „Teatrul”, anul XXII, nr. 10, octombrie 1977
- Marius Robescu despre spectacolul Pescărușul, în „Luceafărul”, nr. 30, 1977 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 170)
- Radu Popescu despre spectacolul Pescărușul, în „România liberă”, nr. 18, 1977 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 170)
- Traian Șelmaru despre spectacolul Lungul drum al zilei către noapte, în „Informația”, 13 ianuarie 1976 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 169)
- Aurel Bădescu despre spectacolul Lungul drum al zilei către noapte, în „Contemporanul”, nr. 4, 1976 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 169)
- Adrian Dohotaru despre spectacolul Lungul drum al zilei către noapte, în „Flacăra”, nr. 3, 1976 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 169)
- Valentin Silvestru despre spectacolul Lungul drum al zilei către noapte, în „România literară”, nr. 3, 1976 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 169)
- Paul Foster despre spectacolul Elisabeta I, în „Secolul 20”, nr. 9, 1974 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 169)
- Paul Foster despre spectacolul Elisabeta I, în „România literară”, nr. 37, 1974 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 168)
- Adrian Dohotaru despre spectacolul Elisabeta I, în „Flacăra”, nr. 39, 1974 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 168)
- Radu Popescu despre spectacolul Elisabeta I, în „România liberă”, 21 iunie 1974 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 168)
- Dinu Săraru despre spectacolul Elisabeta I, în „Săptămîna culturală a Capitalei”, 7 iunie 1974 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 168)
- Petre Rado despre filmul Felix și Otilia, în „Astra”, nr. 72, mai 1972
http://aarc.ro/en/articol/felix-si-otilia-3
- Alexandra Bogdan despre Recital Clody Bertola, în „Cinema”, aprilie 1972 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 176) http://aarc.ro/articol/bertola-ciulei-dialog-despre-creatie
- Călin Căliman, despre filmul Felix și Otilia, în „Contemporanul”, 7 aprilie 1972
http://aarc.ro/en/articol/felix-si-otilia-2
- Zoe Dumitrescu-Bușulenga despre filmul Felix și Otilia, în „România literară”, 6 aprilie 1972 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 173)
- Sânziana Pop despre Recital Clody Bertola, în „Luceafărul”, 12 februarie 1972 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 176)
- Natalia Stancu despre Recital Clody Bertola, în „Scînteia”, 13 februarie 1972 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 175)
- Ecaterina Oproiu despre Recital Clody Bertola, în „Contemporanul”, 11 februarie 1972 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 175)
- I. Suchianu, despre filmul Felix și Otilia, în „România literară”, 1972
http://aarc.ro/en/articol/felix-si-otilia
- Dinu Kivu despre spectacolul Play Strindberg, în „Contemporanul”, 1971 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 168)
- Orson Welles despre spectacolul Cum vă place, în „România literară”, nr. 19, 16 mai 1971 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 208)
- Radu Popescu despre spectacolul Play Strindberg, în „România literară”, 7 martie 1971 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 168)
- Ion Cocora despre spectacolul Play Strindberg, în „Tribuna”, 24 iunie 1971 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 167)
- Ileana Popovici despre spectacolul Harfa de iarbă, în „România liberă”, 29 martie 1970 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 167)
- Florica Ichim despre spectacolul Harfa de iarbă, în „Munca”, 20 martie 1970 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 167)
- Adrian Dohotaru despre spectacolul Harfa de iarbă, în „Informația”, 12 martie 1970 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 167)
- Mira Iosif, Cronica dramatică: „Harfa de iarbă” de Truman Capote (Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”), în „Teatrul”, anul XV, nr. 4, aprilie 1970
- Liviu Ciulei despre spectacolul Livada cu vișini, în „Contemporanul”, 21 iunie 1968 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 230)
- Radu Popescu despre spectacolul Macbeth, în „România liberă”, 14 aprilie 1968 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 166)
- Ileana Berlogea despre spectacolul Sfânta Ioana, în B. Shaw în România, Meridiane, 1968 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 161)
- Ana Maria Narti despre spectacolul Livada cu vișini, în „Contemporanul”, 17 ianuarie 1968 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 221)
- Florica Ichim despre specatcolul Livada cu vișini, în „Munca”, 16 ianuarie 1968 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 221)
- Mihai Sabin despre spectacolul Livada cu vișini, în „Cronica”, martie 1968 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 221)
- Carandino despre spectacolul Livada cu vișini, în „Gazeta literară”, decembrie 1967 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 222)
- Crin Teodorescu, Iulian Mihu, Andrei Șerban, Dinu Cernescu, Ov. S, Crohmălniceanu, despre spectacolul Livada cu vișini, în „Amfiteatru”, decembrie 1967 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 224)
- Radu Penciulescu despre spectacolul Livada cu vișini, în „Flacăra”, decembrie 1967 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 228)
- În „Vecerni Leningrad” despre spectacolul Opera de trei parale, 1967 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 166)
- Valentin Silvestru despre spectacolul Un tramvai numit dorință, în „Scînteia”, 11 martie 1966 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 165)
- Ileana Popovici despre spectacolul Un tramvai numit dorință, în „Contemporanul”, 11 februarie 1966 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 165)
- Radu Popescu despre spectacolul Un tramvai numit dorință, în „România liberă”, 2 februarie 1966 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 165)
- Radu Popescu despre spectacolul Opera de trei parale, în „Magazin”, 28 noiembrie 1965 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 165)
- Ana Maria Narti, Ideea rolului și actorul, în „Teatrul”, anul XI, nr. 4, aprilie 1965
- Andrei Băleanu, Liviu Ciulei, B. Elvin, David Esrig, Mihnea Gheorghiu, Florian Nicolau, Lucian Pintilie, Valentin Silvestru, Traian Șelmaru, Florin Tornea, Valorificarea contemporană a drmaturgiei clasice – discuție pe marginea spectacolului „Cum vă place” de W. Shakespeare, în „Teatrul”, anul VII, nr. 2 și 3, februarie și martie 1962
- Elvin, Cronica la „Copiii soarelui” de Maxim Gorki, în „Teatrul”, anul VII, nr. 2, februarie 1962
- Dumitru Solomon despre spectacolul Copii soarelui, în „Gazeta literară”, 1 februarie 1962 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 163)
- Margareta Bărbuță despre spectacolul Copii soarelui, în „Contemporanul”, 12 ianuarie 1962 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 163)
- Valentin Silvestru despre spectacolul Cum vă place, în „Teatrul”, anul VII , nr. 1, ianuarie 1962 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 190)
- Liviu Ciulei, Critică în slujba textului sau demonstrație de critică, în „Teatrul”, anul VI, nr. 12, decembrie 1961
- Mircea Alexandrescu, Regie în slujba textului sau demonstrație de regie?, în „Teatrul”, anul VI , nr. 8, august 1961
- Radu Popescu despre spectacolul Cum vă place, în „România Liberă”, 6 iulie 1961 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 190)
- Emil Mandric despre spectacolul Azilul de noapte, în „România liberă”, 2 martie 1960 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 163)
- Margareta Bărbuță despre spectacolul Azilul de noapte, în „Veac Nou”, 5 februarie 1960 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 163)
- Mihnea Ghorghiu despre spectacolul Cum vă place, în „Contemporanul”, 5 ianuarie 1960 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 190)
- Vicu Mândra despre spectacolul Moartea unui comis-voiajor, în „Gazeta literară”, 21 mai 1959 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 162)
- Mihnea Gheorghiu despre spectacolul Moartea unui comis-voiajor, în „Contemporanul”, 8 mai 1959 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 162)
- Andrei Strihan despre spectacolul Moartea unui comis-voiajor, în „România liberă”, 24 aprilie 1959 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 162)
- Vera Călin, Ioana dʼArc pe scenele noastre, în „Teatrul”, anul III, nr. 9, septembrie 1958
- Ecaterina Oproiu, Ca să pornești o ploaie…, în „Teatrul”, anul II, nr. 6, iunie 1957
- Georgeta Horodincă despre spectacolul Omul care aduce ploaia, în „Gazeta literară”, iunie 1957 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 161)
- Magdalena Focșa despre spectacolul Omul care aduce ploaia, în „Informația Bucureștiului”, 20 mai 1957 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 161)
- Rodica Gheorghiu, O problemă de echilibru, în „Teatrul”, anul II, nr. 2, februarie 1957
- Margareta Bărbuță despre spectacolul Don Carlos, în „Contempornaul”, octombrie 1955 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 160)
- Aurel Branga despre spectacolul Liubov Iarovaia, în „Contemporanul”, aprilie 1952 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 159)
- Sorin Movileanu despre spectactacolul Pescărușul (în regia Mariettei Sadova), în „Scînteia”, 26 iunie 1949 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 159)
- Ion Marin Sadoveanu despre spectacolul Pescărușul (în regia Mariettei Sadova), în „Națiunea”, 28 ianuarie 1949 (extras disponibil în volumul La vie en rose cu Clody Bertola, Ludmila Patlanjoglu, Humanitas, București, 1997, p. 158)
