Buciuceanu, Tamara
10 august 1929, Tighina, Republica Moldova
15 octombrie 2019, București
actriță de teatru / film și televiziune
„Tamara Buciuceanu este o imensă uzină plutitoare pe oceanul artelor atât de dramatice, o minune singulară, născută anume să ne uluiască.”- Horațiu Mălăele[1]
După cum bine afirma academicianul Răzvan Theodorescu, pentru Tamara Buciuceanu-Botez (cum prefera să i se spună[2], pentru a păstra vie amintirea soțului – medicul anestezist Alexandru Botez) „viața i-a fost teatrul, iar teatrul i-a fost viața”[3], iar această afirmație nu este deloc una întâmplătoare, dacă ne gândim la faptul că Tamara Buciuceanu și-a dedicat întreaga existență artei teatrale, pe care a slujit-o la cel mai înalt nivel, fără a face vreodată rabat de la calitatea actului artistic. Actrița face parte din galeria de aur a teatrului românesc, fiind, după cum se spune, un actor total, pe parcursul carierei abordând o paletă vastă de roluri, de la comedie (a cărei specialistă a fost), la dramă, operetă și muzical. Cariera Tamarei Buciuceanu-Botez s-a desfășurat pe mai multe paliere, actrița interpretând roluri atât pe scenă, cât și la radio, televiziune sau în filme, și a rămas în amintirea publicului larg ca „profesoara Isoscel”, din seria Liceenii.
Dacă am spune doar că Tamara Buciuceanu s-a născut la Tighina, în Republica Moldova, cu siguranță că nu ne-am putea contura nicio idee despre cariera fulminantă pe care a avut-o actrița, dar și despre anii copilăriei târzii și ai adolescenței petrecuți în refugiu (după ce armata sovietică a invadat Republica Moldova). Provenind dintr-o familie cu veleități artistice (tata – absolvent al Facultății de Drept și al Conservatorului din Iași, mama – absolventă a Conservatorului din Iași, soprană dramatică), nu este deloc de mirare că, încă de la o vârstă fragedă, va lua contact cu viața artistică locală și va apărea pe scenă în serbările organizate de tatăl ei cu ocazia Crăciunului, alături de sora sa, Iulia Buciuceanu (care va deveni, peste ani, prim-solista Operei Române din București). Organiza spectacole chiar în curtea casei din Tighina (și tăia bilete), iar bucătăreasa familiei o ajuta la confecționarea decorurilor[4].
Din păcate, anii copilăriei au fost umbriți de anii grei ai refugiului, când familia Buciuceanu (părinți și cinci copii – Tamara, Iulia, Nicolae, Constantin și Elisabeta/ Lizon) a fost nevoită să fugă în România de teama sovieticilor (pentru ca tatăl să nu fie internat într-un lagăr de concentrare); mai întâi au făcut o scurtă oprire la bunicii materni, în Iași; după aceea, au poposit puțin la o casă din Muzeul Satului din București, însă nici aici nu au putut sta mult, astfel încât familia se va muta la Tecuci. Aici, copiii se vor înscrie la școală, însă nu vor zăbovi foarte mult în acest orășel, deoarece tatăl va fi numit profesor definitiv la Suceava, iar familia se va stabili aici, unde fetele cele mari (Tamara și Iulia) vor fi înscrise la liceul Clara Doamna, pe care îl vor și absolvi, în 1948. De fapt, în acele vremuri, era posibil ca elevii din anul terminal de liceu să se înscrie și la facultate, astfel încât surorile vor fi, în același timp, atât eleve, cât și studente ale Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică din Iași.
Încă din perioada studiilor ieșene, Tamara Buciuceanu va avea ocazia să facă cunoștință cu scena Teatrului Național din Iași (viața Conservatorului era strâns legată de cea a Naționalului, situat vizavi de acesta), jucând în spectacolul Căruța cu paiațe (regia N. Al. Toscani). Actrița își amintește, peste ani, că „pe scândura scenei din târgul Iașilor am învățat ce este teatrul: o religie!”[5]
În 1951, facultatea ieșeană va fi nevoită să-și închidă porțile, studenții fiind repartizați la alte institute de teatru din țară. Astfel o regăsim pe Tamara Buciuceanu, în ultimul an de studii, la Institutul de Arta Teatrală și Cinematografică din București (clasa Nicolae Bălțățeanu, asistent Sorana Coroamă Stanca). La absolvire (în anul 1952), tânăra actriță va juca atât în spectacolul clasei sale (Trei crai de la răsărit, de B. P. Hașdeu), cât și al celeilalte clase de actorie, a Aurei Buzescu (Iarba rea, de A. Baranga).
După absolvire, Tamarei Buciuceanu, actriță de un real talent, capabilă să abordeze partituri grele ale dramaturgiei românești și universale, i se vor deschide porțile către scenă. Începe, astfel, o carieră extraordinară și o perindare între teatrele din București (și chiar din țară). Debutul absolut a fost pe scena Teatrului Giulești (devenit, după 1990, Odeon), teatru pe afișele căruia numele ei se va regăsi în perioada 1952-1965. Din multitudinea spectacolelor în care a jucat la Teatrul Giulești, vom aminti doar câteva, în care Tamara Buciuceanu va străluci (chiar dacă nu a avut întotdeauna rol principal) – Makar Dubrava (de A. Korneiciuc), Piatra în casă (de V. Alecsandri), Titanic Vals (de T. Mușatescu), Slugă la doi stăpâni (de C. Goldoni), Rapsodia țiganilor (de M. Ștefănescu), Gaițele (de Al. Kirițescu), Pălăria florentină (de E. Labiche) etc.
În perioada petrecută la acest teatru, actrița va fi invitată să joace și la Teatrul de Comedie, nou-înființat, unde o regăsim în spectacolele Svejk în al Doilea Război Mondial (de Bertolt Brecht, regia Florin Tornea, 1962), și Casa inimilor sfărâmate (de G. B. Shaw, regia Radu Penciulescu, 1963). Pentru o scurtă perioadă se va reîntoarce la Giulești, unde colectivul și publicul au primit-o cu brațele deschise.
În anul 1965, cariera Tamarei Buciuceanu va lua o nouă întorsătură, deoarece o vom regăsi pe scena Teatrului de Operetă, în roluri de duenă. Cântând încă din copilărie, alături de sora sa Iulia, actriței nu-i va fi greu să abordeze astfel de partituri, având un solid bagaj de cunoștințe muzicale. Maestrul Ion Dacian, directorul Teatrului de Operetă la acea vreme, a mers special la Giulești să o vadă jucând, deoarece căuta o înlocuitoare pentru Maria Wauvrina, în rol de duenă. Aici, Tamara Buciuceanu va juca în operetele Prințesa circului (de E. Kalmann), Lăsați-mă să cânt (de Gherase Dendrino), Vânzătorul de păsări (de Karl Zeller,), Contesa Maritza (de Emmerich Kalman), Secretul lui Marco Polo (de Fr. Lopez), Suzana (de Jean Gilbert), Contele de Luxemburg (de Franz Lehar), Logodnicul din lună (de Eduard Künne) și My Fair Lady (de Frederick Loewe). La Teatrul de Operetă, actrița a petrecut o perioadă de aproximativ nouă ani în care a jucat spectacole nu doar în țară ci, împreună cu echipa operetei, și pe scenele din străinătate; în aceste turnee a fost apreciată de critică și bine-primită de public.
„La una dintre reprezentaţiile vodevilului Pălăria florentină, la Giuleşti m-a văzut maestrul Ion Dacian, iar la sfârşitul spectacolului i-a spus doamnei Deleanu: «Eu ţi-o fur, o iau la Operetă!», iar dumneaei i-a replicat: « Îmi iei fata mea cea bună, dar nu-i nimic, mă gândesc la viitorul ei şi ţi-o dau». La Teatrul de Operetă am făcut 11 premiere, printre care Sânge vienez, Marco Polo, My Fair Lady, şi trei ani la rând am călătorit în toată Europa. A fost o experienţă care m-a maturizat în carieră. Mi-aduc aminte cu drag şi de Nae Roman, Valeria Rădulescu şi mulţi alţii.”[6]
Dar, cum din copilărie viața i-a fost o călătorie, a venit momentul să părăsească colectivul operetei și să se îndrepte spre scena teatrului Bulandra. În spectacolele acestui teatru (Teatrul Municipal București, cum era cunoscut în epocă), Tamara Buciuceanu va apărea în spectacole în perioada 1972-1989, alături de nume mari ale scenei românești (actori, regizori, scenografi etc.); dintre aceste spectacole amintim Revizorul (de N. V. Gogol, regia Lucian Pintilie, 1972), Ivanov (de A. P. Cehov, regia Ioan Taub, 1975), Azilul de noapte (de Maxim Gorki, regia Liviu Ciulei, 1975), Titanic Vals (de Tudor Mușatescu, regia Toma Caragiu, 1975), Interviu (de Ecaterina Oproiu, regia Cătălina Buzoianu, 1977), Tartuffe. Cabala bigoților (de Molière, regia Alexandru Tocilescu, 1982), Dimineață pierdută (de Gabriela Adameșteanu, regia Cătălina Buzoianu, 1986).
Cât timp a fost angajată la Municipal/Bulandra, Tamara Buciuceanu nu a jucat doar aici, ci a colaborat și cu alte teatre din țară – Teatrul Sică Alexandrescu din Brașov, Teatrul Tudor Vianu din Giurgiu, Teatrul Național Vasile Alecsandri din Iași sau Teatrul Regina Maria, trupa Iosif Vulcan din Oradea. Nu putem omite de aici colaborarea cu Naționalul ieșean, care i-a înlesnit Tamarei Buciuceanu întâlnirea cu un personaj emblematic al dramaturgiei românești – Coana Chirița. Actrița mărturisea că a așteptat douăzeci și cinci de ani să joace acest personaj, astfel încât nu este de mirare că a acceptat pe loc propunerea de colaborare (spectacol regizat de Alexandru Dabija în 1981).
„Într-o duminică, pe la unsprezece noaptea, mă sună directorul de atunci al Teatrului Național din Iași, scriitorul Mircea Radu Iacoban, ca să mă întrebe: «Vrei să o joci pe Chirița la Iași?» Am răspuns fără să clipesc: «Da. O aștept de douăzeci și cinci de ani!» Și am mers la Iași. Mi-au făcut o primire deosebită.”[7]
După anul 1989, Tamara Buciuceanu, deja un nume foarte iubit și apreciat de public, a colaborat la spectacole produse de mai multe teatre bucureștene – Teatrul Național București, Teatrul Odeon, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra) sau Teatrul de Comedie. Vom aminti câteva dintre personajele importante realizate pe scenele acestor teatre- Deidre O’Maley (Așteptând la arlechin de Noel Coward, regia Ion Cojar, 2002) de pe scena Naționalului, Floarea (Nepotu’ de Adrian Lustig, regia Horațiu Mălăele, 2005) de la Comedie, sau Mamouret (piesa omonimă de Jean Sarment, regia Dinu Cernescu, 2006) și Generăleasa (Însemnările unui necunoscut de Feodor Dostoievski, regia Alexandru Darie, 2011) de la Teatrul Bulandra.
„Zece actrițe în vârstă, retrase de pe scenă, așteaptă ceva, într-un azil numai pentru ele, la «Arlechin». Viața lor a rămas în urmă. Numai pulberea amintirilor le mai face să lăcrimeze din când în când… Ce altceva așteaptă ele decât ultima cortină, adică mai brutal spus, moartea. Care o și surprinde, în scenă, pe una dintre ele, memorabil interpretată de Tamara Buciuceanu Botez”.[8]
Biografia Tamarei Buciuceanu ar fi incompletă dacă am omite succesul de care s-a bucurat pe micile sau marile ecrane. Pe lângă momentele umoristice ale celebrelor Revelioane ceaușiste, transmise de Televiziunea Română (pe atunci singura din țară), actrița a jucat și în multe filme de succes, chiar și după 1989; și nu doar în seria Liceenii, unde a dat viață personajului Madame Isoscel (personaj atât de popular), ci și în ecranizări după opere literare celebre (Titanic Vals de Tudor Mușatescu, Ion de Liviu Rebreanu, Gaițele de Alexandru Kirițescu, Toate pânzele sus de Radu Tudoran etc.), sau în alte producții românești intrate în istoria cinematografiei – Serenadă pentru etajul XII, Tufă de Veneția, De ce trag clopotele, Mitică?, Primăvara bobocilor, Sexy Harem Ada-Kaleh, Nunta mută, Toată lumea din familia noastră ș.a.m.d.
Numele actriței este legat și de numeroase roluri la Radiodifuziunea Română, actrița interpretând numeroase personaje în piesele de teatru radiofonic. De asemenea, la începuturile televiziunii, Tamara Buciuceanu a făcut dublaje la filme străine. Turneele din toată lumea demonstrează, o dată în plus, dragostea și aprecierea pe care publicul de pretutindeni i le-au arătat mereu actriței.
„În aprilie 2002 a primit «Premiul pentru întreaga activitate artistică» din partea Ministerului Culturii şi Cultelor, iar în 2004 i-a fost decernat premiul UNITER pentru întreaga activitate. În acelaşi an, artista a fost distinsă şi cu titlul onorific de Societar de onoare al Teatrului Naţional Bucureşti. A primit premiul pentru întreaga carieră la Festivalul Internaţional de Film Transilvania în 2008. Premii de excelenţă i-au fost oferite în 2009, de către TVR Internaţional şi în 2011, la Gala Premiilor UNITER. În septembrie 2011, Tamara Buciuceanu-Botez a primit o stea pe Walk of Fame – Aleea celebrităţilor din Piaţa Timpului din Bucureşti şi Placheta Oraşului Bucureşti din partea primarului general Sorin Oprescu, în semn de recunoaştere pentru întreaga sa carieră. În 2012, Tamara Buciuceanu a primit Premiul Gopo pentru întreaga activitate. În iunie 2014 Administraţia Prezidenţială a conferit Ordinul Naţional «Steaua României» în grad de Cavaler Tamarei Buciuceanu-Botez, «în semn de înaltă apreciere, pentru remarcabilele interpretări artistice susţinute pe cele mai importante scene din ţară, pentru dragostea, dăruirea şi talentul de care a dat dovadă în promovarea artei teatrale». În decembrie 2019, actriţa Tamara Buciuceanu-Botez a fost sărbătorită, la aniversarea celor peste 65 de ani de la debutul pe scena românească, în cadrul Galei Teatrului Metropolis.”[9].
Făcând parte din „generația de aur” a scenei românești (alături de Draga Olteanu Matei, Marin Moraru, Octavian Cotescu, Amza Pellea și alții), Tamara Buciuceanu-Botez a scris o pagină de istorie în „cartea” teatrului românesc, dovadă stând, peste ani, numeroasele articole laudative ale criticii de specialitate, interviurile care i s-au luat sau conferințele la care a fost invitată să vorbească. Materialele rămase în arhive ne demonstrează că a fost o actriță excepțională și, prin profesionalismul de care a dat dovadă de-a lungul întregii cariere, își merită pe deplin locul în constelația teatrului românesc pentru totdeauna.
„Cel mai mare premiu al meu este dragostea publicului, care atât de frumos m-a primit şi m-a aplaudat… Vasile Alecsandri spunea în Chiriţa în Provincie: «Aşa e lumea, o comedie/ Iar noi, artiştii care-o jucăm/ N-avem dorinţă alta mai vie/ Decât aplauze să merităm».”[10]
Vlăduț Burde
Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.02.20
Bibliografie:
- Darie, Bogdana Adina, Tamara Buciuceanu. O viață închinată scenei, București, Litera, U.N.A.T.C. Press, 2013;
- Prelipceanu, Nicolae, Ultima anticameră – „Așteptând la arlechin”, în „Teatrul Azi”, nr. 17/61, p. 47, 2002;
- https://www.rador.ro/2019/10/15/portret-tamara-buciuceanu-botez-ne-a-parasit-la-varsta-de-90-de-ani/;
- https://www.youtube.com/watch?v=OG6cR0kacDM;
- https://www.taifasuri.ro/index.php/taifasuri/la-taifas/2700-tamara-buciuceanu-vreau-sa-traiesc-ca-sa-mai-pot-juca-putin-nr252-sapt07-13-ian-2010
Note
[1] https://www.rador.ro/2019/10/15/portret-tamara-buciuceanu-botez-ne-a-parasit-la-varsta-de-90-de-ani/;
[2] https://www.youtube.com/watch?v=OG6cR0kacDM;
[3] Darie, Bogdana Adina, Tamara Buciuceanu. O viață închinată scenei, București, Litera, U.N.A.T.C. Press, 2013, p. 6.
[4] Idem, p. 16;
[5] Idem, p. 27.
[6] https://www.taifasuri.ro/index.php/taifasuri/la-taifas/2700-tamara-buciuceanu-vreau-sa-traiesc-ca-sa-mai-pot-juca-putin-nr252-sapt07-13-ian-2010;
[7] Darie, Bogdana Adina, op. cit., p. 97.
[8] Prelipceanu, Nicolae, Ultima anticameră- „Așteptând la arlechin”, în „Teatrul Azi”, nr. 17/61, p. 47, 2002.
[9] https://www.rador.ro/2019/10/15/portret-tamara-buciuceanu-botez-ne-a-parasit-la-varsta-de-90-de-ani/.
[10] https://www.taifasuri.ro/index.php/taifasuri/la-taifas/2700-tamara-buciuceanu-vreau-sa-traiesc-ca-sa-mai-pot-juca-putin-nr252-sapt07-13-ian-2010.
Alte referințe în presă:
- Interviuri:
- Tamara Buciuceanu Botez și-a început cariera excepțională la Iași, interviu realizat de Profesorul Vania Atudorei, 1986, publicat de Ziarul de Iași, 17.10.2019; https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/tamara-buciuceanu-botez-si-a-inceput-cariera-exceptionala-la-iasi–233476.html
- Dialog cu marea doamnă a teatrului românesc, Tamara Buciuceanu-Botez, interviu realizat de Paul Surugiu (Fuego), 10.08.2018; https://www.youtube.com/watch?v=1NicyRhGyvk&ab_channel=FUEGO-PAULSURUGIU
- Ascultă Vocile de Azi – actriţa Tamara Buciuceanu, interviu realizat de Radu Croitoru, Radio România Cultural, 30.08.2016; https://www.radioromaniacultural.ro/asculta-vocile-de-azi-actrita-tamara-buciuceanu/
- Tamara Buciuceanu: „În Basarabia, tata și mama ne-au educat în spiritul cinstei și demnității…”, interviu realizat de Flacăra TV, 30.06.2016; https://www.youtube.com/watch?v=mkcYJaj1cIc&ab_channel=FlacaraFilm
- Tamara Buciuceanu: „Vreau să trăiesc ca să mai pot juca puţin”, interviu realizat de Cristina Tache, revista Taifasuri, 13.01.2010;https://www.taifasuri.ro/index.php/taifasuri/la-taifas/2700-tamara-buciuceanu-vreau-sa-traiesc-ca-sa-mai-pot-juca-putin-nr252-sapt07-13-ian-2010
- Tamara Buciuceanu-Botez, interviu realizat de Eugenia Vodă, emisiunea Profesioniștii, 2008; https://www.youtube.com/watch?v=OG6cR0kacDM&ab_channel=TVR
- Necrolog:
- Tamara Buciuceanu-Botez a murit la 90 de ani: „Mi-am făcut meseria cu cel mai mare drag. Pentru mine, viaţa a fost cultură, cinste şi demnitate“, realizat de Alexandra Constada, ziarul Adevărul, 15.10.2019; https://adevarul.ro/entertainment/celebritati/tamara-buciuceanu-botez-murit-1_5da5dc86892c0bb0c69a5879/index.html
- A murit Tamara Buciuceanu-Botez – „Doamna comediei româneşti”, realizat de Radio România Cultural, 15.10.2019; https://www.radioromaniacultural.ro/portret-tamara-buciuceanu-botez-doamna-comediei-romanesti/
- Horațiu Mălăele, despre Tamara Buciuceanu Botez: “O minune singulară, născută anume să ne uluiască”, articol de Ana Maria Marinescu, ziarul Libertatea, 15.10.2019; https://www.libertatea.ro/stiri/horatiu-malaele-despre-tamara-buciuceanu-botez-o-minune-singulara-2773559
- Noi mesaje de condoleanțe după moartea actriței Tamara Buciuceanu Botez, articol de Daria Maria Diaconu, ziarul Libertatea, 16.10.2019 și 26.02.2021; https://www.libertatea.ro/stiri/noi-mesaje-de-condoleante-dupa-moartea-actritei-tamara-buciuceanu-botez-2773958
Roluri în teatru, urmărind formula:
- Veta în Căruța cu paiațe, de Mircea Ștefănescu, în regia lui N.Al. Toscani, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, 15.04.1951;
- Tradandafira în Trei crai de la răsărit, de B.P. Hașdeu, în regia lui Nicolae Bălțățeanu, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” București, 03.08.1951;
- Aneta Zaharescu în Iarba rea, de Aurel Baraga, în regia lui Aura Buzescu,Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ‘I.L.Caragiale’ București, 07.11.1951;
- Veta în Căruța cu paiațe,, de Mircea Ștefănescu, în regia lui N.AL. Toscani,Teatrul Naţional ‘Vasile Alecsandri’ Iaşi, 15.06.1952;
- Makar Dubrava, de Alexandr Korneiciuc, în regia lui George Dem Loghin, Teatrul „Odeon” București, 19.09.1952;
- Marghiolița în Piatra din casă, de Vasile Alecsandri, în regia lui Geta Garjan, Teatrul „Odeon” București, 16.03.1953;
- Madmoiselle de Sheran în Viața începe din nou, de Vadim Sobko, în regia lui Gabriela Leonte, Teatrul „Odeon” București, 02.05.1953;
- Rădița în Vara furtunoasă, de Luca Valeriu, în regia lui George Dem Loghin, Teatrul „Odeon” București, 01.06.1953;
- Doica în Titanic Vals, de Tudor Mușatescu, în regia lui Horea Popescu, Teatrul „ Odeon” București, 26.12.1953;
- Beatrice în Slugă la doi stăpâni, de Carlo Goldoni, în regia lui Lucian Giurchescu, Teatrul „Odeon” București, 12.09.1954;
- Tania în Tania, de Aleksei Nikolaevici Arbuzov, în regia lui Marin Iorda, Teatrul „Odeon” București, 07.11.1954;
- Ioana în Calul troian, de Alexandru Sahighian, în regia lui Geta Garjan, Teatrul „Odeon” București, 20.05.1955;
- Doamna Beres în Familia Kovacs, de Ana Novac, în regia lui Moni Ghelerter, Teatrul „Odeon” București, 09.12.1955;
- Giannina în O întâmplare cu haz, de Carlo Goldoni, în regia lui Nicolae Alexandru Toscani, Teatrul de Stat „Victor Ion Popa” Bârlad, 22.03.1957;
- Creanga în Rapsodia țiganilor, de Mircea Ștefănescu, în regia lui George Dem Loghin, Teatrul „Odeon” București, 24.06.1957;
- Woaderton în Baia, de Vladimir Maiakovski, în regia lui Horea Popescu, Teatrul „Odeon” București, 15.11.1957;
- Sanda în Zile de februarie, de Liviu Bratoloveanu, în regia lui George Dem Loghin, Teatrul „Odeon” București, 22.02.1958;
- Maria Dorobăț în Răzeșii lui Bogdan, de Ernst Maftei, în regia lui Sanda Mușatescu, Teatrul „Odeon” București, 22.09.1858;
- Laina în Domnul Puntila și sluga sa Matti, de Bertolt Brecht, în regia lui Lucian Giurchescu, Teatrul „Odeon” București, 22.05.1959;
- Tânăra în În august cerul e senin, de Paul Aristide, în regia lui Mihail Săulescu, Teatrul „Odeon” București, 20.08.1959;
- Lucetta în Cei doi tineri din Verona, de William Shakespeare, în regia lui Lucian Giurchescu, Teatrul „Odeon” București, 23.01.1960;
- Tereza Domboș în O lună de confort, de Ben Dumitrescu, în regia lui Ștefan Iureș, Teatrul „Odeon” București, 01.04.1960;
- Ana Kopecka în Svejk în Al Doilea Război Mondial, de Bertolt Brecht, în regia lui Florin Tornea, Teatrul de Comedie București, 19.01.1962;
- Doica Guiness în Casa inimilor sfărîmate, de George Bernard Shaw, Teatrul de Comedie București, 21.04.1963;
- Fraulein în Gaițele, de Alexandru Kirițescu, în regia lui Mihai Dimiu, Teatrul „Odeon” București, 31.12.1963;
- Elvira 1 în N-avem centru înaintaș, de Nicuță Tănase, în regia lui Nicolae Alexandru Toscani, Teatrul „Odeon” București, 14.04.1964;
- Clara în Pălăria Florentină, de Eugene Labiche, în regia lui Lucian Giurchescu, Teatrul „Odeon” București, 09.05.1965;
- Alice Postnic în Martorii se suprimă, de Robert Thomas, în regia lui Sanda Mușatescu, Teatrul „Odeon” București, 29.09.1967;
- Stoianca în Spargere la miezul nopții, de Miroslav Mitrovici, în regia lui Eugen B. Marian, Teatrul „Tudor Vianu” Giurgiu, 26.05.1971;
- Secretara în Ștafeta nevăzută, de Paul Everac, în regia lui Emil Mandric. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 04.12.1971.
- Soția primarului în Revizorul, de N.V. Gogol, în regia lui Lucian Pintilie, Teatrul „Lucian Sturdza Bulandra” București, 23.09.1972;
- Paula în Joc de pisici, de Istvan Orkeny, în regia lui Gelu Păteanu, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 09.03.1973;
- Leopoldina în Între noi doi n-a fost decît tăcere, de Lia Crișan, în regia lui Petre Popescu, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 27.10.1973;
- Lola în Lozul cel mic, de Hector Quintero, în regia lui Tatiana Munteanu, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 22.04.1974;
- Domnișoara Macri Mica în Trei generații, de Lucia Demetrius, în regia lui Petre Popescu, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 12.11.1974;
- Avdotia în Ivanov, de A.P. Cehov, în regia lui Ioan Taub, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 18.02.1975;
- Kvasnia în Azilul de noapte, de Maxim Gorki, în regia lui Liviu Ciulei, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 20.04.1975;
- Chiriachița în Titania Vals, de Tudor Mușatescu, în regia lui Toma Caragiu, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 04.07.1975;
- Avocata în Interviu, de Ecaterina Oproiu, în regia lui Cătălina Buzoianu, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 18.12.1976;
- Tatiana Nikolaevna în Tineri căsătoriți caută cameră, de Mihai Roscin, în regia lui Petre Popescu, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 27.01.1977;
- Avocata în Interviu, de Ecaterina Oproiu, în regia lui Anca Ovanez- Doroșenco, Teatrul „Sică Alexandrescu” Brașov, 15.10.1977;
- Marina în Anecdote provinciale, de Alexandr Vampilov, în regia lui Valeriu Moisescu, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 30.12.1977;
- Eleonora în Alibi, de Ion Băieșu, în regia lui Cornel Todea, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 05.05.1978;
- Tov Frincu în Paradis de ocazie, de Tudor Popescu, în regia lui Alexandru Tocilescu, Teatrul „Tudor Vianu” Giurgiu, 26.05.1979;
- Chirița în Chirița în provincie, de Vasile Alecsandri, în regia lui Alexandru Dabija, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, 23.06.1981;
- Dutkina în O zi de odihnă, de Valentin Kataev, în regia lui Valeriu Moisescu, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 10.10.1981;
- Doamna Pernelle în Tartuffe, Cabala bigoților, de Moliere, în regia lui Alexandru Tocilescu, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 26.02.1982/,
- Blanka în Romeo și Julieta la sfârșit de noiembrie, de Jan Otcenasek, în regia lui Valeriu Moisescu, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 30.07.1984;
- Parada Vedetelor, de autor colectiv, în regia lui Kati Gabor, Teatrul „Regina Maria” Trupa „Iosif Vulcan” – Oradea, 12.05.1985;
- Ghebala în Noțiunea de fericire, de Dumitru Solomon, în regia lui Valeriu Moisescu, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 18.05.1985;
- Vica în Dimineața pierdută, de Gabriela Adameșteanu, în regia lui Cătălina Buzoianu, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 03.12.1986;
- Malaprop în Rivalii, de Richard Brinsley Sheridan, în regia lui Horea Popescu, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 23.01.1993;
- Olivine Dubuc în Cumetrele, de Michel Tremblay, în regia lui Petre Bokor, Teatrul „Odeon” București, 09.06.1994;
- Mătușa Cleo în Somnoroasa aventură, de Teodor Mazilu, în regia lui Tudor Mărăscu, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 31.03.1995;
- Deidre O’Malley în Așteptând la arlechin, de Noel Coward, în regia lui Ion Cojar, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 20.02.2002;
- Floarea în Nepotu’, de Adrian Lustig, în regia lui Horațiu Mălăele, Teatrul de Comedie București, 23.02.2005;
- Mamouret în Mamouret, de Jean Sarment, în regia lui Dinu Cernescu, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 14.12.2006;
- Generăleasa în Însemnările unui necunoscut, de Feodor Dostoievski, în regia lui Alexandru Darie, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 30.05.2011.
Roluri în film:
- Doica în Titanic Vals, în regia lui Paul Călinescu, produs de Studioul Cinematografic București, 1964;
- Scorpia (1973)
- Vegetarian (1973)
- Camerista de la hotel în Ultimele zile ale verii, în regia lui Savel Știopul, produs de Casa de filme Trei, 1976;
- Vecina în Domnișoara Nastasia, regia Sorana Coroamă-Stanca, producția TVR, 1976;
- Soția lui Boiangiu în Premiera, în regia lui Mihai Constantinescu, produs de Casa de Filme 4, 1976;
- Locatară de bloc în Serenadă pentru etajul XII, regia Carol Confanta, produs de Casa de producție Unu,
- Bucătăreasă în portul Sulina (ep. 2, 12) în Toate pînzele sus (serial TV), regia Mircea Mureșan, produs de TVR, 1977;
- Mama oițelor în Mama, regia Elisabeta Bostan, Casa de filme Trei, 1977;
- Alexandrina în Tufă de Veneția, regia Petre Bokor, Casa de filme Cinci, 1977;
- Slujnica Tinca în Vis de ianuarie, regia Nicolae Oprițescu, produs de Casa de filme Cinci, 1978;
- Cântăreața de operă aspirantă în Melodii, melodii, regia Francisc Munteanu, produs de Casa de filme Unu, 1978;
- Maria Herdelea în Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii, în regia lui Mircea Mureșan, produs de Casa de filme Cinci, 1979;
- Ortansa în Singur printre prieteni, regia Cornel Todea, produs de Casa de filme Unu, 1980;
- Ortansa Pârvu în Cântec pentru fiul meu, regia Constantin Dicu, produs de Casa de filme Patru, 1980;
- Menajera Maria Sabadan în Alo, aterizează străbunica!…, regia Nicolae Corjos, produs de Casa de filme Unu, 1981;
- Personaj figurativ în De ce trag clopotele, Mitică?, regia Lucian Pintilie, produs de Casa Scânteii, produs în 1981 și interzis până în anul 1990;
- Aneta, soția lui Viorel în Grăbește-te încet, regia Geo Saizescu, produs de Casa de filme Unu, 1982;
- Aneta în Grăbește-te încet, regia Geo Saizescu, produs de Casa de filme Unu, 1981;
- Cucoana în Înghițitorul de săbii, regia Alexa Visarion, produs de Casa de filme Unu, 1981;
- Soția domnului Cătănoiu, doamna Cătănoiu în Șantaj, regia Geo Saizescu, produs de Casa de filme Unu, 1981;
- Precupeața în Prea tineri pentru riduri, regia Aurel Miheș, produs de Casa de filme Cinci, 1982;
- Frosa în Sfântul Mitică Blajinu, regia Nae Cosmescu, produs de TVR, 1982;
- Minerva Isailă în Bocet vesel, regia Mircea Moldovan, produs de Casa de filme Trei, 1983;
- Varvara în Primăvara bobocilor, regia Mircea Moldovan, produs de Casa de filme Unu, 1985;
- Isoscel în Declarație de dragoste, regia Nicolae Conjos. Produs de Casa de filme Trei, 1985;
- Aneta Duduleanu în Cuibul de viespi, regia Horea Popescu, produs de Casa de filme Unu, 1986;
- Profesoara Isoscel în Liceenii, regia Nicolae Corjos, produs de Casa de filme Patru, 1986;
- Sofica în Punct și de la capăt, regia Alexa Visarion, produs de Casa de filme Patru, 1986;
- Profesoara Isoscel în Extemporal la dirigenție, regia Nicolae Corjos, produs de Casa de filme Patru, 1987;
- Personaj figurativ în De ce trag clopotele, Mitică?, regia Lucian Pintilie, produs de Casa Scânteii, produs în 1981 și interzis până în anul 1990;
- Profesoara Isoscel în Liceenii Rock’n’Roll, regia Nicolae Corjos, produs de Studioul de Creație Star Film 22, 1990;
- Profesoara Isoscel în Liceenii în alertă, regia Mircea Plângău, produs de Studioul de Creație nr. 2 Cinerom, 1992;
- Vivi în Paradisul în direct, regia Cornel Diaconu, produs de Cine Disim, Aldaco, Astra 22, 1994;
- Dublaj de voce la seria animată Povești cu Mac-Mac, în rolul doamnei Bentina Beakley, în original vocea aparținându-i lui Joan Gerber (1996)
- Tanti Mara, mama lui Gicu în Sexy Harem Ada-Kaleh, regia Mircea Moldovan, produs de RoFilm, 2001;
- Muti în Agenția matrimonială, regia Gelu Colceag, produs de Antena 1, 2005 , serial TV;
- Cuscră în Cuscrele regia Nae Cosmescu, produs de TVR, serial TV, 2005;
- Bunica în Nunta mută, regia Horațiu Mălăele, produs de Castel Film Studio, Agat Films & Cie, Samsa Film și Castel Film Romania, 2008;
- Coca în Toată lumea din familia noastră, regia Radu Jude, produs de HiFilm Productions, Circe Films și Abis Studio,
Cărți dedicate personalității:
- Bogdana Darie, Tamara Buciuceanu. O viață închinată scenei, Litera Internațional, 2013.
Cronici care tratează opera personalității:
- De la însemnări la un spectacol însemnat, la Teatrul „Bulandra”, cronică scrisă de Cătălina Modreanu,02.06.2011; http://criticdeteatru.blogspot.com/2011_06_01_archive.html
- „Însemnările unui necunoscut”, între eșec și reușită, scrisă de Monica Andronescu, revista Yorick, nr. 105, 09.01.2021; ttps://yorick.ro/insemnarile-unui-necunoscut-intre-esec-si-reusita/
- Să trăiți, Generăleasă, Tamara!, scrisă de Dana Andronie, 10.06.2011; https://jurnalul.ro/cultura/teatru/sa-traiti-generaleasa-tamara-581319.html
- Un rol pentru Tamara- „Mamouret”, scrisă de Cristina Gavrilă, ianuarie 2007;https://agenda.liternet.ro/articol/3754/Cristiana-Gavrila/Un-rol-pentru-Tamara-Mamouret.html
- O duioasă „Mamouret”, scrisă de Constantin Paraschivescu, revista Teatrul Azi, nr. 27/64, pag. 107-108, anul 2007; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60288-o-duioasa-mamouret-mamouret-de-jean-sarment-teatrul-bulandra–teatrul-azi–1-2-2007
- Râsul cui?: „Nepotu’ ”, scrisă de Alina Mang, revista Teatrul Azi, nr. 33/75, pag. 118-120, anul 2005; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59503-rasul-cui-nepotu-de-adrian-lustig-teatrul-de-comedie–teatrul-azi–6-7-8-2005
- „Nepotu’ ”- Să râdem cu Tamara Buciuceanu!, scrisă în cadrul revistei România Liberă, martie 2005; https://agenda.liternet.ro/articol/1555/Ion-Parhon/Nepotu-Sa-ridem-cu-Tamara-Buciuceanu.html
- Tamara Buciuceanu, o „tovarășă” care-și deplânge trecutul, scrisă în cadrul revistei Capital, 17.03.2005; https://www.agerpres.ro/documentare/2020/11/14/teatru-si-filme-romanesti-nepotu-2005–609434
- O sărbătoare pentru iubitorii de teatru!, scrisă de Silvia Kerim, pe Formular AS (revista Cultura), nr. 505, 2002; http://arhiva.formula-as.ro/2002/505/cultura-9/cultura-2981
- Ultima anticameră- „Așteptând la arlechin”, scrisă de Nicolae Prelipceanu, revista Teatrul Azi, nr. 17/61, pag. 47, 2002; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54149-ultima-anticamera-asteptand-la-arlechin-asteptand-la-arlechin-de-noel-coward-teatrul-national-din-bucuresti–teatrul-azi–3-4-5-2002
- Lucian Pintilie și „Revizorul” său, scrisă de Liliana Moldovan, revista Teatrul Azi, nr. 2/60, pag. 3-5, 2001; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53916-lucian-pintilie-si-revizorul-sau-1972–teatrul-azi–8-9-10-2001
- Fantasticul REVIZORULUI, scrisă de Constantin Paraschivescu, revista Teatrul Azi, nr. 1/60, pag. 1-2, 2001; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53915-fantasticul-revizorului–teatrul-azi–8-9-10-2001
- Mazilu monarhist: „Somnoroasă aventură”, scrisă de Alice Georgescu, revista Teatrul Azi, nr. 15/39, pag. 24, 1995; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54906-mazilu-monarhist-somnoroasa-aventura-de-teodor-mazilu-teatrul-bulandra–teatrul-azi–9-10-1995
- ..feminine: „Cumetrele”, scrisă de Alice Georgescu, revista Teatrul Azi, nr. 29/56, pag. 33, 1994; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54533-recorduri-feminine-cumetrele-de-michel-tremblay-teatrul-odeon–teatrul-azi–10-11-12-1994
- Doi regizori dușmani: „Rivalii”, scrisă de Alice Georgescu, revista Teatrul Azi, nr. 20/61, pag. 21-22, 1993; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54309-doi-regizori-dusmani-rivalii-de-richard-brinsley-sheridan-teatrul-national-din-bucuresti–teatrul-azi–1-2-3-1993
- Despre „Dimineața pierdută”, spectacolul Cătălinei Buzoianu, scrisă de Nona Rapotan, 06.06.2020; http://bookhub.ro/despre-dimineata-pierduta-spectacolul-cataline-buzoianu/
- Cronică dramatică: „Dimineața pierdută”, scrisă de Constantin Măciucă, revista Teatrul, nr. 23/40, pag. 38-42, 1987; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=49324-cronica-dramatica-dimineata-pierduta-dramatizare-de-catalina-buzoianu-dupa-romanul-gabrielei-adamesteanu-teatrul-bulandra–teatrul–1-1987
- Reprezentația nr. 100: „Noțiunea de fericire”, scrisă de Valeria Ducea, revista Teatrul, nr. 45/72, pag. 120, 1986; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=49028-reprezentatia-nr-100-notiunea-de-fericire-de-dumitru-solomon-teatrul-bulandra-25-noiembrie-1986–teatrul–11-12-1986
- Cronică dramatică: „Noțiunea de fericire”, scrisă de Constantin Măciucă, revista Teatrul, nr. 17/52, pag. 90-92, 1985; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=48836-cronica-dramatica-notiunea-de-fericire-de-d-solomon-teatrul-bulandra–teatrul–7-8-1985
- Cronică dramatică: „Romeo și Julieta la sfârșit de noiembrie”, scrisă de Valeria Ducea, revista Teatrul, nr. 23/39, pag. 67-69, 1984; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=48153-cronica-dramatica-romeo-si-julieta-la-sfirsit-de-noiembrie-de-jan-otcenasek-teatrul-bulandra–teatrul–12-1984
- Cronică dramatică: „Tartuffe” și „Cabala bigoților”, scrisă de Iosif Mira, revista Teatrul, nr. 25/44, pag. 43-48, 1982; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=47290-cronica-dramatica-tartuffe-de-moliere-si-cabala-bigotilor-de-mihail-bulgakov-teatrul-bulandra–teatrul–4-1982
- Cronică dramatică: „O zi de odihnă”, scrisă de Valeria Ducea, revista Teatrul, nr. 22/38, pag. 45-46, 1981; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=46609-cronica-dramatica-o-zi-de-odihna-de-valentin-kataev-teatrul-bulandra–teatrul–11-1981
- Cronică dramatică: „Chirița în provincie”, scrisă de Alexandru Călinescu, revista Teatrul, nr. 24/44, pag. 43-44, 1981; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=46567-cronica-dramatica-chirita-in-provincie-de-vasile-alecsandri-teatrul-national-vasile-alecsandri-din-iasi–teatrul–10-1981
- Cronică dramatică: „Alibi”, scrisă de Paul Tutungiu, revista Teatrul, nr. 26/43, pag. 43-44, 1979; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=45212-cronica-dramatica-alibi-de-ion-baiesu-teatrul-bulandra–teatrul–5-1978
- Cronică dramatică: „Anecdote provinciale”, scrisă de Virgil Munteanu, revista teatrul, nr. 19/31, pag. 55-57, 1978; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44918-cronica-dramatica-anecdote-provinciale-de-aleksandr-vampilov-teatrul-bulandra–teatrul–1-1978
- Cronică dramatică: „Interviu”, scrisă de Constantin Paraschivescu, revista Teatrul, nr. 37/48, pag. 60-62, 1977; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44462-cronica-dramatica-interviu-de-ecaterina-oproiu-teatrul-dramatic-din-brasov–teatrul–10-1977
- Cronică dramatică: „Interviu”, scrisă de Virgil Munteanu, revista teatrul, nr. 22/49, pag. 34-36, 1977; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44399-cronica-dramatica-interviu-de-ecaterina-oproiu-teatrul-bulandra–teatrul–1-1977
- Cronică dramatică: „Titanic vals”, scrisă de Radu Albala, revista Teatrul, nr. 57/65, pag. 87-88, 1975; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43839-cronica-dramatica-titanic-vals-de-tudor-musatescu-teatrul-bulandra–teatrul–8-1975
- Cronică dramatică: „Azilul de noapte”, scrisă de Iosif Mira, revista Teatrul, nr. 20/47, pag. 47-51, 1975; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43839-cronica-dramatica-titanic-vals-de-tudor-musatescu-teatrul-bulandra–teatrul–8-1975
- Cronică dramatică: „Ivanov”, scrisă de Iosif Mira, revista Teatrul, nr. 14/41, pag. 41-44, 1975;https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43572-cronica-dramatica-ivanov-de-a-p-cehov-teatrul-bulandra–teatrul–3-1975
- Cronică dramatică: „Trei generații”, scrisă de Valeria Ducea, revista Teatrul, nr. 9/43, pag. 19-22, 1974; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=42987-cronica-dramatica-trei-generatii-de-lucia-demetrius-teatrul-bulandra–teatrul–12-1974
- Cronică dramatică: „Lozul cel mic”, scrisă de P.I, revista Teatrul, nr. 35/47, pag. 75-77, 1974; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43155-cronica-dramatica-lozul-cel-mic-de-hector-quintero-teatrul-bulandra–teatrul–5-1974
- Piesa românească actuală: „Între noi doi n-a fost decât tăcere”, scrisă de Virgil Munteanu, revista Teatrul, nr. 5/36, pag. 11-12, 1973; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=42550-piesa-romaneasca-actuala-intre-noi-doi-n-a-fost-decit-tacere-de-lia-crisan-teatrul-lucia-sturdza-bulandra–teatrul–11-1973
- Cronică dramatică: „Joc de pisici”, scrisă de Ilinca Popovici, revista Teatrul, nr. 13/36, pag. 50-51, 1973; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=42677-cronica-dramatica-joc-de-pisici-de-orkeny-istvan-teatrul-bulandra–teatrul–4-1973