Caramitru, Ion
9 martie 1942, București
5 septembrie 2021, București
actor, regizor, director de teatru
Pe 4 iulie 2022, la cea de a 30-a ediția a Galei UNITER, prima desfășurată în absența inițiatorului acestui proiect, Ion Caramitru, dispărut cu aproape un an în urmă, a fost, totuși, extrem de prezent: vocea lui s-a auzit recitând, mai mulți participanți l-au pomenit, amintindu-și diverse momente alături de el. Toate acestea au demonstrat, post-mortem, impactul uriaș pe care actorul Ion Caramitru l-a avut asupra mișcării teatrale din România postdecembristă.
Cunoscut mai mult din film decât din teatru în decembrie 1989, actorul Ion Caramitru a devenit la 47 de ani celebru peste noapte, fiind una dintre fețele „noi” care au apărut în prima transmisiune a „televiziunii libere” din România. Caramitru a convertit acest capital de simpatie publică și conexiunile politice derivate din acesta pentru a pune bazele unei noi structuri asociative care a înlocuit fosta Asociație a Oamenilor de Artă din instituții teatrale și muzicale (ATM), susținută de Partidul Comunist Român. UNITER – Uniunea oamenilor de teatru din România a ajutat la organizarea primelor turnee internaționale ale spectacolelor românești și a contribuit esențial la reconectarea scenei locale cu cea europeană, mai ales grație intermedierii lui George Banu, critic de teatru și eseist de origine română, stabilit la Paris după ce a emigrat din România în anii 70; dar și datorită unei întregi rețele de producători, critici și instituții teatrale, mai ales britanice, coagulate de Caramitru însuși.
Într-o societate dominată de încercările de resetare a dinamicilor de putere, teatrul a fost și el afectat de astfel de lupte interne, reflectate în special în confruntarea dintre fostul „star” al criticii de teatru de dinainte de 1989, Valentin Silvestru[1], și noul „erou” propulsat de Revoluție, Ion Caramitru, care a și câștigat în cele din urmă. Noua organizație condusă de el, UNITER a intrat în legătură cu structurile internaționale, devenind punct de contact oficial în România pentru unele dintre ele, printre care Institutul Internațional de Teatru (ITI), Organizația internațională a scenografilor, arhitecților și tehnicienilor de teatru (OISTAT), Asociația Internațională a Criticilor de Teatru (IATC) și Rețeaua internațională de arte contemporane (IETM); însă prezența locală abia mima structurile internaționale, la fel ca în alte domenii, iar impactul acestor structuri a fost minim asupra vieții teatrale din România. Evenimentul reprezentativ al noii structuri, Gala Premiilor UNITER, a avut în schimb un impact major de-a lungul anilor, determinând box-office-ul onorariilor în special pentru regizori și scenografi, și devenind o platformă de vizibilitate și recunoaștere profesională pentru toți participanții, nominalizați și premiați. Sub conducerea lui Ion Caramitru, UNITER a preluat de la Ministerul Culturii și organizarea Festivalului Național de Teatru și a Galei tânărului actor, evenimente majore pentru lumea teatrală românească.
Rolul jucat de Ion Caramitru în reorganizarea vieții teatrale din România după 1990 a continuat odată cu mandatul de ministru al culturii deținut de acesta, la propunerea Partidului Național Țărănist (un mandat în perioada 1996-2000), partid din care, după lupte interne, a demisionat în 2006. În calitate de ministru al culturii a decis, după o consultare a breslei, să nu susțină reforma teatrelor, păstrându-le în forma în care fuseseră moștenite de la regimul comunist. A contribuit în schimb mult mai mult la protejarea patrimoniului și s-a împotrivit scăderii bugetului acestui minister, inclusiv amenințând cu demisia, strategie care parțial a reușit – a fost, de altfel, unicul ministru ne-remaniat în condițiile în care Convenția Democratică a schimbat, în patru ani, patru guverne. În 2005 a devenit directorul Teatrului Național din București, pe care l-a condus până la moartea sa, în septembrie 2021.
***
Născut în 1942 într-o familie de aromâni, Ion Horia Leonida Caramitru a absolvit Institutul de Teatru și Film în 1964, la clasa profesoarei Beate Fredanov, interpretând o multitudine de roluri la Teatrul Bulandra, după ce fusese remarcat de directorul Liviu Ciulei care l-a distribuit în câteva producții ale sale, printre care spectacolul Leonce și Lena (1970) în care juca rolul titular, alături de Irina Petrescu. Un alt rol important în acest teatru a fost cel al tânărului preot catolic avertizor de conștiință Riccardo, din Vicarul de Rolf Hochuth(1972), ultimul spectacol regizat de Radu Penciulescu în România comunistă. Critica l-a apreciat în unanimitate pentru acest rol în care e văzut de Ileana Popovici ca „o prezență atât de pură și densă încît simțim că și-a trecut întreaga personalitate printr-un examen”[2], iar de Florica Ichim: ” „Fontana – Caramitru domină sensibil şi îndurerat, arzător și înfrînt, trăirile celorlalți; sacrificiul său demască pasivitatea celorlalți.”[3]
La rândul lui, Valentin Silvestru scria: „Actorul Ion Caramitru a dat o atare incandescență spirituală personajului şi a jucat atît de vibrant revelația, trecerea din nevolnicia cărnii în eteritatea principiului, încît generalitatea filozofică a piesei a căpătat scenic, în acest erou, o exprimare exemplară, purificându-se de toate incidențele aleatorii.”[4]
În anii 70 a continuat să joace în special la Bulandra, în spectacolele lui Liviu Ciulei, până la plecare acestuia din țară în 1980. Rolul care a cântărit cel mai mult în cariera sa actoricească a fost însă Hamlet, în spectacolul montat de Alexandru Tocilescu (Bulandra, 1985), care a devenit un succes de casă grație caracterului său contestatar. Urmărit de Securitate de mai multă vreme, încă de la turneele peste granițe ale spectacolului Leonce și Lena[5], actorul este menționat acum cu nume și prenume de un securist care urmărea reacțiile publicului la spectacol, în raport subliniindu-se una dintre replicile lui: „Totuși, nu am înțeles de ce s-a râs câteodată în hohote la dialogul dintre Ion Caramitru și cred Marcel Iureș, un râs care a supărat o parte din spectatori (doar este o tragedie, nu comedie): referitor la regele Danemarcei, «acest rege bătrân, nebun și sclerozat», replică spusă de Caramitru cam sonor accentuat”[6].
La premieră, aprecierile pentru concepția regizorală nu au fost însoțite de mare entuziasm pentru interpretul rolului principal. În cronica sa din revista Teatrul, singura publicație de specialitate a vremii, Constantin Radu Maria scria:
„Hamletul lui Ion Caramitru suferă în limite rezonabile, masca nebuniei este doar o mască purtată dezinvolt pentru a se sustrage controlului regelui și acoliților lui, furia suferinței e teribilă dar de scurtă durată. (…) Parcă pentru a se îmblînzi impresia de investigator rece și lucid pe care ne-o lasă Hamletul lui Caramitru i s-a dat mai multă pondere lui Horațio, rol încredințat lui Marcel Iureș”[7].
Totuși, spectacolul va consolida reputația lui Ion Caramitru nu doar profesional, ci și politic, Hamlet fiind unul dintre primele spectacole care au plecat în turnee peste tot în Europa imediat după evenimentele din 1989. Interpretul lui Hamlet devenise, în decembrie 1989, una dintre fețele Revoluției din România, o revoluție sângeroasă, față de care întreaga lume civilizată avea o mare compasiune, chiar dacă atenuată de șocanta mineriadă din iunie 1990. În dosarul de presă al turneelor de la Londra, Dublin, iar mai apoi Paris se amestecă articolele ce anunță spectacolul, bazându-se pe capitalul de imagine al interpretului rolului titular, dar și pe amintirea încă proaspătă a evenimentelor din decembrie 1989, și interviurile cu Caramitru, care e întrebat mai mult despre Revoluție decât despre spectacol.[8] Chiar și cronicile pe marginea spectacolului includ referințe la evenimentele politice și asociază spectacolul cu acestea, deși era creat cu cinci ani înainte de căderea zidului Berlinului.
În perioada tulbure de după 1989, Caramitru devine pentru trei ani directorul Teatrului Bulandra, 1990-1993, în acești ani jucând în spectacole de Silviu Purcărete (Lelio, în Teatrul comic de Carlo Goldoni, 1992) și Alexandru Tocilescu (Creon, în Antigona de Sofocle, 1993), pentru ca apoi să părăsească teatrul în care se formase pentru mai bine de un deceniu. A revenit în 2003, când a jucat în spectacolul Sorry de A. Galin, în regia lui Yuri Kordonski, și 2005 pentru rolul Regizorul din Șase personaje în căutarea unui autor de Pirandello, pentru care s-a reîntâlnit cu regizorul cheie al carierei sale, Liviu Ciulei.
Între timp, a făcut mai mult film, fiind distribuit în roluri mici în producții internaționale, dintre care cele mai importante semnate de Steven Soderbergh (Kafka, 1991), Brian de Palma (Mission: Impossible, 1996), Costa Gavras (Amen, 2002). Aventura lui în film începuse devreme, legată fiind mai întâi de numele lui Victor Iliu care l-a distribuit în rolul principal de Comoara din Vadul Vechi în 1963, apoi de Liviu Ciulei, care i-a dat un mic rol în Pădurea spânzuraților, chiar în 1964, anul în care termina facultatea. A jucat mai apoi în peste 25 de filme până în 1989, în regia celor mai importanți regizori de film români, printre care Victor Iliu, Mircea Veroiu, Andrei Blaier, Gheorghe Vitanidis, Stere Gulea, Dan Pița, Nicolae Mărgineanu, Alexandru Tatos și alții. Rolurile memorabile rămân cele din Diminețile unui băiat cuminte, Înainte de tăcere, Între oglinzi paralele, dar în primul rând cele principale din Întunecarea lui Tatos și Luchian semnat de Nicolae Mărgineanu. Cel mai mare succes de public l-a avut însă cu rolul profesorului de filosofie Socrate din cele trei filme pentru tineri semnate de Nicolae Corjos: Declarație de dragoste (1985), Liceenii (1987) și Extemporal la dirigenție (1987)[9].
După ce devine director al Naționalului bucureștean, urmându-i controversatului Dinu Săraru, considerat mesager al restaurației vechiului regim în cultura română, Ion Caramitru joacă în principal roluri în spectacolele acestui teatru, unde va și regiza o serie de producții. Colaborarea cu Naționalul o începuse încă de la absolvire, aici jucând în 1967 rolul Romeo dintr-o montare cu Romeo și Julieta semnată de Val Mugur. Va juca la maturitate rolul titular din Macbeth, de W. Shakespeare regizat de Radu Penciulescu (2011), Pierre din Dineu cu proști de Francis Veber pe care îl și regizează, comedia devenind cea mai populară producție a teatrului, Prospero din Furtuna de W. Shakespeare (regia Alexander Morfov), Shylock din Neguțătorul din Veneția de W. Shakespeare (regia Alexander Morfov, 2019). În ultimii ani lucrează și cu tineri regizori, ca de exemplu Bobi Pricop (UFO, 2019) sau Carmen Lidia Vidu (Jurnalul unei revoluții, 2020), cu cea din urmă lucrând la ultimul său spectacol, în care își reconstituie propria biografie[10].
„Cea mai cunoscută dintre toate a fost povestea de la Revoluție a lui Ion Caramitru, actorul care a devenit una dintre fețele «fresh» ale evenimentului, alături de poetul Mircea Dinescu și tânărul inginer Petre Roman. Deși multe dintre detaliile acestei povești au circulat deja în spațiul public sub diverse forme, și cu toate că în unele clipe actorul își amintea prea mult că este… actor, au existat momente în care mărturia lui Caramitru a căpătat autenticitatea care este cheia reușitei acestui tip de spectacol. Detaliile din existența personală, începând cu istoria zbuciumată a familiei de aromâni din care provine, fotografiile din arhiva personală și tonul direct pe care l-a atins, după renunțarea la straturile de teatralitate acumulate în decenii de carieră, au fost fundamentele acestei autenticități.”[11]
Ca regizor, Ion Caramitru a semnat câteva spectacole la Teatrul Bulandra, dintre care două când era și directorul acestui teatru, apoi la Teatrul Național, de asemenea în perioada în care conducea instituția. A mai montat spectacole de operă (Carmen de Bizet și Evgheni Oneghin de Ceaikovski la Grand Opera House din Belfast, ulterior refăcute și la Opera Națională din București) și trei producții Shakespeare la Teatru Signe din Tokyo, Japonia. Deși ținea mult la calitatea sa de regizor, spectacolele pe care le-a creat nu au întrunit niciodată aprecieri asemănătoare cu cele în care era implicat ca actor, concurență care fusese menționată încă de la prima sa montare de la Bulandra cu piesa Amintiri de A. Arbuzov (1981), despre care Alice Georgescu scria:
„(…) insuficienta sa experiență regizorală l-a împiedicat să cuprindă într-o viziune coerentă, sub raport estetic, meandrele unei scrieri stufoase și inegale. Rezultatul este un spectacol trenant, cu sclipiri fulgurante, înghițite însă de un fundal compact de monotonie. În fine, Caramitru regizorul a fost complet trădat de Caramitru-actorul în dirijarea echipei, capitol la care absența unei priviri unificatoare este evidentă.”[12]
Calitățile sale actoricești au fost, totuși, incontestabile, fiind demonstrate și de spectacolele de poezie pe care le-a gândit și interpretat alături de muzicieni de renume, ca pianistul Dan Grigore (care jucase și în spectacolul Hamlet, având rolul de „dublu al prințului”), clarinetistul Aurelian Octav Popa, sau jazzman-ul Johnny Răducanu. Rostirea versurilor, în special cele ale lui Mihai Eminescu, era o artă dusă la perfecțiune de actor, care a organizat, pentru a da mai departe noilor generații această abilitate, mai multe tabere de poezie.
Despre spectacolul cu Dan Grigore, susținut cu mare succes la Ateneu, în cei mai negri ani ai regimului Ceaușescu, Victor Parhon scria ca despre „o biruință artistică”:
„Desăvârșit maestru în recitarea versului eminescian, Caramitru ne surprinde de astă dată prin bogăția și amplitudinea registrului său dramatic, care îi îngăduie să fie și unul dintre excelenții interpreți ai poeziilor lui Marin Sorescu. Sînt bine spuși Arghezi, Geo Bogza, Nichita Stănescu, Ana Blandiana. «Oul dogmatic» al lui Ion Barbu pare să-i dea încă de furcă, în vreme ce, din păcate, Bacovia ajunge să fie spus de-a dreptul superficial, histrionic, ca și Adrian Păunescu, dealtfel.”[13]
Spectacolul încă se juca în 1989, când Luminița Varlam scria în aceeași revistă o cronică ultra-elogioasă: „Caramitru și poetul (Eminescu, n.red.) au intrat împreună pe scenă, alături sau suprapuși sau rotind unul în jurul celuilalt. (…) Din punct de vedere al spectacolului, nu cred că e vorba de un spectacol, întrucît Ion Caramitru și Dran Grigore nu-ți permit să ajungi la convenție. Combustia «lucrării» lor atinge dimensiunile unei creări de SPAȚIU și TIMP pe care ei înșiși le manipulează demiurgic.”[14]
Vocea sa inconfundabilă i-a adus zeci de roluri în teatrul radiofonic, cu care a colaborat până în 2019, precum și dublarea unor personaje din teatrul de animație și pentru multe emisiuni de televiziune înainte de 1989, apoi audiobook-uri și vinyl-uri după 2000. Popularitatea i-a fost cimentată și de un succes muzical, mai exact piesa Bună seara, iubite!, muzica de Adrian Enescu, versuri de Lucian Avramescu, 1987, piesă inclusă în albumele muzicale ale Loredanei Groza „Bună seara, iubite!”, Electrorecord, 1988 și „My love”, MediaPro Music, 2007.
Personalitate extrem de prolifică, Caramitru a fost activ nu doar ca actor, regizor, cadru didactic (pentru scurtă vreme), actant politic, ci și manager teatral. Ca manager al Naționalului bucureștean, rămâne în istorie pentru refacerea clădirii grație unui proiect cu finanțare europeană (2012-2014), dar și, din păcate, pentru scandalul contestării sale de către o parte din echipa artistică, fiind acuzat că „a confiscat Teatrul Național”[15], dar și că încasează sume foarte mari din bugetul instituției pe care o conduce.[16] Mai grav este că sub direcția lui Ion Caramitru repertoriul TNB a devenit cu precădere unul comercial, fiind promovate în special comediile, numărul mare de încasări devenind punctul esențial al raportării manageriale anuale, iar teatrul a dispărut complet de pe harta teatrală europeană:
„Adevărul extrem de trist este că TNB nu este deloc în vârful teatrului românesc, în nici un caz din punct de vedere valoric (…). Naționalul din București propune un repertoriu complet aleatoriu, fără nici o direcție, lipsit de ambiții artistice (cu excepții punctuale ce țin de programele artistice ale regizorilor invitați, care sunt foarte puțini pentru un teatru cu atâtea săli). În plus, nu are proiecte conexe consistente, cu excepția conferințelor pe care le organizează, nici proiecte educative care să crească un nou public, așa cum face orice teatru în lumea de azi. Închirierea sălilor pentru spectacole produse și/sau promovate de impresari privați, spectacole de cele mai multe ori lipsite de orice valoare, confuzionează și mai mult publicul cu privire la oferta acestui teatru. Iar actorii știu asta prea bine și din acest motiv se revoltă în primul rând! La fel de trist este că TNB nu este nici în vârful teatrului european. Dimpotrivă, sub direcția domnului Ion Caramitru nu se mai vede de ani de zile pe harta Europei.”[17]
În ciuda controverselor legate de activitatea sa managerială, și a faptului că personalitatea sa publică a ajuns – inevitabil, probabil – mai vizibilă în agora publică decât creația sa, trebuie reținut că Ion Caramitru rămâne unul dintre cei mai importanți actori din istoria recentă a teatrului din România.
Cristina Modreanu
20 iulie 2022
Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.03.38
Bibliografie
[1] Acesta fusese membru al comisiei care luase decizia de a o exmatricula din motive politice pe sora actorului, Lili (Elena) Caramitru în 1956, după cum amintește actorul în vol. Cu Ion Caramitru de la Hamlet la Hamlet și mai departe de M. Morariu, ed. Fundația Culturală ”Camil Petrescu”, 2009
[2] Ileana Popovici, Cronica dramatică: „Vicarul” de Rolf Hochhuth (Teatrul „L. S. Bulandra”) în „Teatrul”, nr. 3 (anul XVII), martie, 1972, pp. 31-34.
[3] Florica Ichim, „Vicarul”, Munca, 2 martie 1972
[4] Valentin Silvestru, „Vicarul”, România literară, nr. 9, 24 februarie 1972, p. 20
[5] Vezi mărturisirile actorului din cartea Cu Ion Caramitru de la Hamlet la Hamlet și mai departe de Mircea Morariu, editura, Fundația culturală ”Camil Petrescu”, București, 2009.
[6] ACNSAS, Dosar 008932, vol. 19, Notă informativă, strict secret, 21.01.1986, sursa ”Tușu”.
[7] Constantin Radu-Maria, Cronica dramatică: „Hamlet” (Teatrul „Bulandra”) în „Teatrul”, nr. 2 (anul XXXI), februarie, 1986, pp. 29-33.
[8] Dosarul de presă este amplu citat în volumul Cu Ion Caramitru de la Hamlet la Hamlet și mai departe de Mircea Morariu, editura, Fundația culturală ”Camil Petrescu”, București, 2009
[9] Vezi CV-ul si lista de roluri completă pe site-ul TNB: https://www.tnb.ro/ro/ion-caramitru-781
[10] link trailer Jurnal: https://www.youtube.com/watch?v=YcJc897WL3E
[11] Cristina Modreanu, Revoluția „detronată” în „Scena.ro”, 27 iulie 2020, Url: https://revistascena.ro/cronica-saptamanii/revolutia-detronata/
[12] Alice Georgescu, Cronica dramatică: „Amintiri” de Aleksei Arbuzov (Teatrul „Bulandra”) în „Teatrul”, nr. 6 (anul XXVII), iunie, 1981, pp. 33-34
[13] Victor Parhon, Un recital extraordinar în „Teatrul”, nr. 3 (anul XXVIII), martie, 1983, p. 58
[14] Luminița Varlam, Eminescu, după Caramitru în „Teatrul”, nr. 7 (anul XXXIV), iulie, 1989, p. 54.
[15] https://adevarul.ro/entertainment/celebritati/marius-manole-vorbit-kanal-d-despre-confiscat-ion-caramitru-tnb-n-aveti-decat-sariti-sa-mi-taiati-gatul-capul-video-1_605233d75163ec4271007661/index.html
[16] https://evz.ro/tnb-in-centrul-unui-scandal-de-coruptie-acuzatii-grele-la-adresa-lui-ion-caramitru.html
[17] Cristina Modreanu: Falimentul instituției teatrale: degradare prin contaminare, Scena.ro 5 decembrie 2019. https://revistascena.ro/editorial/falimentul-institutiei-teatrale-din-romania-degradare-prin-contaminare/
Roluri în teatru
- Henry Higgins în My Fair Lady, adaptare după „Pygmalion”, piesa lui George Bernard Shaw, și filmul lui Gabriel Pascal. Muzica: Frederick Loewe. Libret și adaptare: Alan Jay Lerner, în regia lui Ion Caramitru. Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, 22.05.2021
- Ion Caramitru în Jurnal de România. 1989, scenariul și regia Carmen Lidia Vidu. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 24.06.2020
- Shylock în Neguțătorul din Veneția de William Shakespeare, în regia lui Alexander Morfov. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 20.09.2019
- Recitator în Peer Gynt și Carmina Burana de Edvard Grieg și Carl Orff, un spectacol de Davide Bombana. Opera Națională București, 18,19,22.05.2019
- Viktor Rizenghevici în UFO de Ivan Vyrypaev, în regia lui Bobi Pricop. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 17.09.2017
- Rol în Magic Național, spectacol concert, în regia lui Ion Caramitru. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 19.12.2015
- Ion Caramitru în Dialoguri interioare, concept și regie Radu Vaida. Teatrul „Regina Maria” Oradea – Trupa „Iosif Vulcan”, 24.03.2015
- Recitator în Vorbe, vorbe, vorbe, recital de muzică și poezie românească de Ion Caramitru și Adrian Naidin. Grand Cinema & More, Băneasa Shopping City București, sub egida Festivalului Național de Teatru (FNT), Ediția a 24 – a, 28.10.2014
- Prospero în Furtuna de William Shakespeare, în regia lui Alexander Morfov. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 27.04.2014
- Ion Caramitru în Caramitru – Mălăele, câte-n lună și-n stele, spectacol de improvizație de Ion Caramitru și Horațiu Mălăele. Spectacol independent, găzduit la Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 16.04.2012
- Recitator în Dor de Eminescu, scenariul din poeziile, proza și filosofia lui Mihai Eminescu, în regia lui Ion Caramitru. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 14.01.2012
- Macbeth în Macbeth de William Shakespeare, în regia lui Radu Penciulescu. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 11.03.2011
- Pierre în Dineu cu proști de Francis Veber, în regia lui Ion Caramitru. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 30.10.2010
- Regele Eduard al III – lea în Eduard al III – lea de William Shakespeare, în regia lui Alexandru Tocilescu. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 26.01.2008
- Recitator în Dialoguri și fantezii în jazz, scenariul din poeziile lui Nichita Stănescu, Dan Verona, Petre Stoica, Miron Radu Paraschivescu, Lucian Avramescu și Ana Blandiana, în regia lui Ion Caramitru. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 26.01.2007
- Goethe în Mitul faustian de Charles Gounod şi Arrigo Boito, în regia Cristinei Cotescu şi a lui Ştefan Neagrău. Opera Națională București, 18.12.2005
- Regizorul în Șase personaje în căutarea unui autor de Luigi Pirandello, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 02.04.2005
- Iuri Zvonariov în Sorry de Aleksandr Galin, în regia lui Yuri Kordonsky. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 15.01.2004
- Leoš Janáček în Performances de Brian Fiel, în regia lui Patrick Mason. Gate Theatre Dublin (Irlanda), 30.09.2003
- voce Colas în Bastien şi Bastienne de Wolfgang AmadeusMozart, în regia lui Ion Caramitru. Teatrul de Animație „Țăndărică” București, 1997
- Creon în Antigona de Sofocle, în regia lui Alexandru Tocilescu. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 01.09.1993
- Lelio în Teatrul comic de Carlo Goldoni, în regia lui Silviu Purcărete. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 10.11.1992
- Cotrone în Uriașii munților de Luigi Pirandello, în regia Cătălinei Buzoianu. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 22.12.1987
- Rol în Dialoguri, scenariu și regia Ion Caramitru. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 11.06.1987
- Hamlet în Hamlet de William Shakespeare, în regia lui Alexandru Tocilescu. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 30.11.1985
- Rol în Parada vedetelor, scenariu după mai mulți autori, în regia lui Petre Popescu și Gábor Kati. Teatrul de Stat Oradea (azi, Teatrul „Regia Maria” Oradea – Trupa „Iosif Vulcan”) în colaborare cu Teatrul „L. S. Bulandra” București. Loc: Teatrul de Stat Oradea (azi, Teatrul „Regia Maria” Oradea – Trupa „Iosif Vulcan”), 12.05.1985
- Gorila în Neînsemnații de Terry Johnson, în regia lui Ion Caramitru. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 19.12.1984
- Povestitorul în Micul coșar de Benjamin Britten, în regia lui Ion Caramitru. Opera Națională București, 1983
- Recitator în .. după Eminescu, scenariu de Ion Caramitru din opera lui Mihai Eminescu, în regia lui Ion Caramitru. Filarmonica „George Enescu” București, 1983
- Pericle în Pericle de William Shakespeare, în regia lui Dinu Cernescu. Teatrul „Odeon” București, 17.12.1981
- Dinescu în Orașul viitorului de Horia Lovinescu, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 27.03.1981
- vocea Cățelului Plastilină în Boroboanță de Costel Popovici și Ștefan Lehinski, în regia lui Ștefan Lehinski. Teatrul de Animație „Țăndărică” București, 1980
- Nagelschmit în Florile unui geambaș de Sütő András, în regia lui Ioan Taub. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 15.02.1980
- Ferdinand în Furtuna de William Shakespeare, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 30.12.1978
- Pașa din Vidin în Răceala de Marin Sorescu, în regia lui Dan Micu. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 24.02.1977
- Alioșa în Tineri căsătoriți caută cameră de Mihail Roscin, în regia lui Petre Popescu. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 27.01.1977
- vocea Calului în Pisica de una singură de Nina Cassian (după Kipling), în regia Margaretei Niculescu. Teatrul de Animație „Țăndărică” București, 23.02.1976
- Actorul în Azilul de noapte de Maxim Gorki, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 20.04.1975
- Bacon în Elisabeta I de Paul Foster, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 22.05.1974
- Gabrielescu în Între noi doi n-a fost decât tăcere de Lia Crișan, în regia lui Petre Popescu. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 27.10.1973
- Feste în A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, regia colectivă. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 20.04.1973
- voce în Un băiat isteț și un rege nătăfleț de Costel Popovici, în regia Ellei Conovici. Teatrul de Animație „Țăndărică” București, 09.01.1973
- Rol în Superestival, recital de poezie, proză și teatru, în regia lui Alexandru Bocăneț. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 01.08.1972
- Rol în Coloana infinită, recital de poezie, proză și teatru, în regia lui Petre Popescu. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 17.03.1972
- Riccardo în Vicarul de Rolf Hochhuth, în regia lui Radu Penciulescu. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 17.02.1972
- Rol în Poezie și muzică, după mai mulți autori, în regia lui Valeriu Moisescu. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 26.12.1971
- Lelio în Mincinosul de Carlo Goldoni, în regia Sandei Manu. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 17.11.1971
- Leonce în Leonce și Lena de Georg Büchner, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 28.03.1970
- Secretar în Viteazul de Paul Anghel, în regia lui Petre Popescu și Valeriu Moisescu. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 22.08.1969
- Tommy; Sam Kinsale în Photo Finish de Peter Ustinov, în regia lui Petre Sava Băleanu. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 11.01.1969
- Malcolm în Macbeth de William Shakespeare, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 10.04.1968
- Cezar în Iulius Cezar de William Shakespeare, în regia lui Andrei Șerban. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 01.03.1968
- Romeo în Romeo și Julieta de William Shakespeare, în regia lui Val Mugur. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 23.11.1967
- Bota în Procesul Horia de Alexandru Voitin, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 02.03.1967
- Marchbanks în Candida de George Bernard Shaw, în regia lui George Carabin. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 07.02.1967
- Herault în Moartea lui Danton de Georg Büchner, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 04.10.1966
- Băiatul în Nu sunt Turnul Eiffel de Ecaterina Oproiu, în regia lui Valeriu Moisescu. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 30.04.1966
- Vânzătorul de ziare în Un tramvai numit dorință de Tennesse Williams, în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 30.12.1965
- Mircea Basarab în Vlaicu Vodă de Alexandru Davila, în regia lui Sică Alexandrescu. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 15.06.1965
- Predican în Să nu te joci cu dragostea de Alfred de Musset, în regia lui Moni Ghelerter. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 19.12.1964
- Eminescu în Eminescu de Mircea Ștefănescu, în regia lui Sică Alexandrescu. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 09.06.1964
- Angajat în Pescărușul de Anton Pavlovici Cehov, regia Beate Fredanov. Studioul „Casandra” București, 1964
- Profesorul în Steaua fără nume de Mihail Sebastian, în regia lui Costache Antoniu. Studioul „Casandra” București, 05.01.1964
- Hamlet în Hamlet de William Shakespeare, în regia lui Costache Antoniu. Studioul „Casandra” București, 15.10.1963
Roluri în teatru radiofonic
- Boris Vasiliev în Stalin mi-a furat copilăria, scenariu de Raisa Radu după volumul omonim de Boris Vasiliev, adaptarea radiofonică de Magda Duțu, în regia lui Petru Hadârcă. Teatrul Național Radiofonic, 21.05.2019
- Iov în Cuvintele lui Iov de Matei Vișniec, adaptarea radiofonică și regia artistică: Mihai Lungeanu. Teatrul Național Radiofonic, 16.05.2019
- Hamlet în Hamlet de William Shakespeare, adaptarea radiofonică și regia artistică: Mihai Lungeanu. Teatrul Național Radiofonic, 04.05.2019
- Omul în Alegerea de Majestățile Lor Regale Mihai I și Regina Ana, adaptarea radiofonică și regia artistică: Ion Andrei Puican. Teatrul Național Radiofonic, 25.10.2016
- Chorus în Henric al V – lea de William Shakespeare, adaptarea radiofonică de Domnica Țundrea, în regia lui Attila Vizauer. Teatrul Național Radiofonic, noiembrie 2014
- Regele în Regele, bufonul și domnii șobolani de Matei Vișniec, adaptarea radiofonică și regia artistică: Mihai Lungeanu. Teatrul Național Radiofonic, 30.01.2014
- Nill în Echipa de zgomote de Fănuș Neagu, adaptarea radiofonică și regia artistică: Mircea Albulescu. Teatrul Național Radiofonic, 02.2012
- Shylock în Shylock de Gareth Armstrong, adaptarea radiofonică și regia artistică: Răzvan Popa. Teatrul Național Radiofonic, 22.12.2011
- Bufonul în Regele Lear de William Shakespeare, adaptarea radiofonică și regia artistică: Gavriil Pinte. Teatrul Național Radiofonic, 2002
- Ferdinand în Furtuna de William Shakespeare, adaptarea radiofonică de Florian Pittiș, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1997
- Frédéric Chopin în Ultima mazurcă de Alexander Hausvater, adaptare radiofonică de Ioana Diaconescu, în regia lui Mihai Lungeanu. Teatrul Național Radiofonic, 19.12.1995
- Pantazi în Caii de la Curtea Veche de Mateiu Caragiale, adaptarea radiofonică de Valeriu Sîrbu, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1995
- Ofițerul în Colonia penitenciară de Franz Kafka, dramatizarea radiofonică de Domnica Țundrea, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1994
- Satan, Boierul, Cavalerul Coțcarovici, Olteanul, Gheară Zaharul, Radu actorul în Prăpăstiile Bucureștilor de Matei Millo, adaptarea radiofonică și regia artistică: Mihai Lungeanu. Teatrul Național Radiofonic, 1994
- Interpret în Memento mori de Mihai Eminescu, dramatizarea radiofonică de Georgeta Răboj, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1991
- Ștefăniță în Întemeietorii, adaptare radiofonică de Constantin Dinischiotu după piesele „Decebal”, „Bogdan Dragoş” şi „Mira” de Mihai Eminescu, în regia lui Constantin Dinischiotu. Teatrul Național Radiofonic, 1991
- Ulise în Ulise în cal de Iosif Naghiu, adaptarea radiofonică și regia artistică: Leonard Popovici. Teatrul Național Radiofonic, 08.01.1991
- Leopold în Largo Desolato de Václav Havel, adaptarea radiofonică de Marina Spalas, în regia lui Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, 1990
- Dracul în Cocoșul negru de Victor Eftimiu, adaptarea radiofonică de Mircea Popescu, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 26.09.1990
- Spinell în Tristan de Thomas Mann, dramatizarea radiofonică de Antoaneta Tănăsescu, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1989
- Ovidiu în Ovidiu de Vasile Alecsandri, adaptarea radiofonică de Rodica Leu, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1989
- Petruchio în Scorpia îmblânzită de William Shakespeare, adaptarea radiofonică de Mircea Popescu, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1989
- Rol în Lotte la Weimar de Thoman Mann, dramatizarea radiofonică de Antoaneta Tănăsescu, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1988
- Gatsby în Marele Gatsby de Scott Fitzgerald, dramatizarea radiofonică de Liliana Ursu, în regia lui Leonard Popovici. Teatrul Național Radiofonic, 1988
- Andy MacOgue în Ketty se mărită, muzical de Edmond Deda după „Kathleen” de Michael Sayers, adaptarea radiofonică și regia artistică: Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 10.07.1987
- Alceste în Mizantropul de Jean-Baptiste Poquelin de Molière, adaptarea radiofonică de Elena Negranu, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1987
- Înțeleptul în Divanul de Dimitrie Cantemir, adaptarea radiofonică de Răboj, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1986
- Joe în Drumul spre înalta societate de John Braine, adaptarea radiofonică de Nicolae Neagoe, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1986
- Robert Browning în Miss Ba de Rudolf Wilhelm Besier, adaptarea radiofonică de Liliana Ursu, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1986
- Leonard în Seducătorul de George Bernard Shaw, adaptarea radiofonică de Eugen B. Marian, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1985
- Alexandru în O noapte de vis, scenariu muzical de Edmond Doda după „Visul unei nopți de iarnă” de Tudor Mușatescu, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1985
- Mihail Lvovici Hrușcev în Duhul pădurii de Anton Pavlovici Cehov, adaptarea radiofonică de Claudiu Cristescu, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1985
- Jordan în Pentru cine bat clopotele de Ernest Hemingway, dramatizare radiofonică de Nicolae Neagoe, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 26.04.1985
- Alexandru Ioan Cuza în Întâmplari din viața lui Cuza de Dimitrie Teleor, dramatizarea radiofonică de Florea Nedelcu, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 21.01.1984
- Guy Montag în 451° Fahrenheit de Ray Bradbury, dramatizarea radiofonică de Catinca Muscan, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1985
- Fabrizio del Dongo în Mănăstirea din Parma de Stendhal, dramatizarea radiofonică de Nicolae Neagoe, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1985
- Angelo în Măsură pentru măsura de William Shakespeare, adaptarea radiofonică de Dan Amedeo Lăzărescu, în regia lui Silviu Jicman. Teatrul Național Radiofonic, 1984
- Peer Gynt în Peer Gynt de Henrik Ibsen, adaptarea radiofonică și regia artistică: Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, 21.12.1984
- Peter Sergheievici Trofimov în Livada de vișini de Anton Pavlovici Cehov, adaptarea radiofonică și regia artistică: Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1983
- Sam Evens în Straniul interludiu de Eugene O`Neill, adaptarea radiofonică de Nicoleta Popescu, în regia lui Dan Nasta. Teatrul Național Radiofonic, 3-8.10.1983
- Barnabas în Castelul de Franz Kafka, dramatizarea de Max Brod, adaptarea radiofonică de Virgil Munteanu, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1983
- Alexandru Ioan Cuza în Reforma de Ion Luca Caragiale, dramatizare radiofonică de Traian Duică, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1983
- Chris în Toți fiii mei de Arthur Miller, adaptare radiofonică de Leonard Efremov, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1983
- Jilbert în Cea mai frumoasă fată din lume de Roger Vailland, adaptarea radiofonică de Paul B. Marian, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1982
- Kohac în Apa vie de Josef Toman, adaptarea radiofonică de Jean Grosu, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 07.07.1982
- Treplev în Pescărușul de Anton Pavlovici Cehov, adaptarea radiofonică și regia artistică: Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1982
- Manson în Citadela de Archibald Joseph Cronin, dramatizarea radiofonică de Rodica Suciu-Stroescu, în regia lui Constantin Dinischiotu. Teatrul Național Radiofonic, 1981
- El în Pețit în stil rural de George Bernard Shaw, adaptarea radiofonică și regia artistică: Domnița Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1981
- Tuzenbach în Trei surori de Anton Pavlovici Cehov, adaptarea radiofonică și regia artistică: Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 08.06.1981
- Pencho în În grădinile Murciei de Josep Feliu i Codina, adaptarea radiofonică de Alexe Marcovici, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1980
- Grațian în Vâltoarea de Liviu Rebreanu, dramatizare radiofonică de Gelu Netea, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1980
- Gheorghe Vâlcu în Generația de sacrificiu de Ion Valjan, adaptarea radiofonică și regia artistică: Paul Stratilat. Teatrul Național Radiofonic, 16.07.1980
- Val Xavier în Orfeu în infern de Tennessee Williams, adaptarea radiofonică și regia artistică: Cornel Dalu. Teatrul Național Radiofonic, 1980
- Ștefăniță Vodă în Viforul de Barbu Ștefănescu Delavrancea, adaptare radiofonică de Rodica Leu, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 13.02.1980
- Brutus în Iuliu Cezar de William Shakespeare, adaptarea radiofonică și regia artistică: Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, 1979
- Gaston în Ginerele domnului Poirier de Émile Augier, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 26.07.1978
- Leonatus Posthumus în Cymbeline de William Shakespeare, adaptarea radiofonică de Florian Nicolau, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1978
- Longinus în Decebal, fragmente dramatice de Mihai Eminescu, adaptarea radiofonică de Liliana Zenne, în regia lui Constantin Dinischiotu. Teatrul Național Radiofonic, 1977
- Gorgias în Ursuzul de Menandru, adaptare radiofonică de Virgil Brădățeanu, în regia lui Petre Sava Băleanu. Teatrul Național Radiofonic, 1976
- Karl în Hoții de Friedrich von Schiller, adaptarea radiofonică și regia artistică: Petre Sava Băleanu. Teatrul Național Radiofonic, 1975
- Torquato Tasso în Torquato Tasso de Johann Wolfgang von Goethe, adaptarea radiofonică de Mihai Zirra, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 24.03.1975
- Jimy în Licuricii de Tudor Mușatescu, adaptarea radiofonică de Leonard Efremov, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 17.02.1975
- Moirron în Molière de Mihail Afanasievici Bulgakov, adaptarea radiofonică de Leonida Teodorescu, în regia lui Mihai Pascal. Teatrul Național Radiofonic, 1974
- Bassanio în Neguțătorul din Veneția de William Shakespeare, adaptarea radiofonică și regia artistică: Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1974
- Vasile în Arhanghelii de Ion Agârbiceanu, dramatizarea radiofonică de Vasile Mănuceanu, în regia lui Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, 09.03.1974
- Teodoro în Câinele grădinarului de Lope de Vega, adaptarea radiofonică și regia artistică: Paul Stratilat. Teatrul Național Radiofonic, 1973
- Iancu în Catina Damnatul de George Călinescu, dramatizarea radiofonică de Virgil Stoenescu, în regia lui Mihai Pascal. Teatrul Național Radiofonic, 03.06.1973
- Străinul în Stiloul bunicii mele de Gordon Daviot (nume real: Elizabeth MacKintosh; alt pseudonim: Josephine Tey), adaptarea radiofonică de Mircea Popescu, în regia lui Petru Stratilat. Teatrul Național Radiofonic, 1973
- Rol în Danton de Camil Petrescu, adaptarea radiofonică de N. Al. Toscani, în regia lui Paul Stratilat. Teatrul Național Radiofonic, 1972
- Votrain în Moș Goriot de Honoré de Balzac, dramatizare radiofonică de Horia Lovinescu, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1972
- Mozart în Mozart și Salieri de Aleksandr Sergheevici Pușkin, adaptarea radiofonică de Emil Riman, în regia lui Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, 1971
- Apostol Bologa în Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, dramatizare radiofonică de Valeriu Sârbu, în regia lui Constantin Moruzan. Teatrul Național Radiofonic, 11.12.1971
- Florindo în Femeile țâfnoase de Carlo Goldoni, adaptarea radiofonică de Grigore Gonța, în regia lui Constantin Moruzan. Teatrul Național Radiofonic, 02.08.1971
- Garth în Pogoară iarna de Maxwell Anderson, adaptarea radiofonică de Traian Stoica, în regia lui Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, 08.02.1971
- Calidorus în Pseudolus de Titus Maccius Plautus, adaptarea radiofonică de Dinu Săraru și Nicoleta Popescu, în regia lui Paul Stratilat. Teatrul Național Radiofonic, 1970
- Rol în La răscruce de vânturi de Emily Brontë, dramatizarea radiofonică de Mircea Ștefănescu, în regia lui Paul Stratilat. Teatrul Național Radiofonic, 1969
- Hoțul în Hoțul de Mircea Lerian, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 29.10.1969
- Niki în Neașteptata căsătorie a Krasiei Noeva de Dimitar Gulev, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 08.09.1969
- Winnetou în Întâlnire cu Winnetou de Karl May, dramatizarea radiofonică de Mircea Popescu, în regia lui Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1968
- Rol în Irod împărat de George Călinescu, în regia Elenei Negreanu. Teatrul Național Radiofonic, 02.01.1968
- Rod în Vânătorii de aur de James O. Curwood, dramatizarea radiofonică de Costin Daescu, în regia lui Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1966
Regie de teatru
- My Fair Lady, adaptare după „Pygmalion”, piesa lui George Bernard Shaw, și filmul lui Gabriel Pascal. Muzica: Frederick Loewe. Libret și adaptare: Alan Jay Lerner. Scenografia și costumele: Viorica Petrovici. Light design: Lucian Moga. Asistent light design: Cristian Șimon. Coregrafia: Florin Fieroiu. Asistenți coregrafie: Monica Ștraț și Raluca Herciu. Dirijor cor: Aurel Muraru. Conducerea muzicală: Constantin Grigore. Cu: Ion Caramitru/Ștefan Popov (Henry Higgins), Mihaela Alexa (Eliza Doolittle), Cristian Caraman (Colonelul Pickering), Orest Pîslaru-Renghilof (Alfred P. Doolittle), Andrei Pleșca (Freddy Eynsford-Hill), Gabriela Popescu (D-na Pearce), Eugenia Ilinca (D-na Higgins), Ligia Dună (D-na Eynsford-Hill), Răzvan Rusu (Harry), Mihăiță Radu (Jamie), Lorendi Rădulescu (Profesor Karpathy), Relu Dobrin (Prințul Lothar), Arnold Mack (George cârciumarul), Alois Doboș (Omul din Selsey), Alin Țintea (Omul din Hoxton), Victor Bunea (Lordul Boxington), Claudia Deleanu (Lady Boxington), Cătălin Cocheș (Sir Temistocles Stephanos), Ileana Lenghel/Ioana Băiașu (D-na Hopkins), George Matei (Majordomul), Alexandru Onea (Polițistul), Monica Marin (Florăreasa din fața casei lui Higgins), Octavian Ștefănescu (Charles șoferul), Alina Mihăilescu, Ana-Maria Racu, Aurelia Tudor, Alin Țintea, Bogdan Ardeleanu, Bogdan Pelearcă, Cristina Popa, Carmen Angheloiu, Cristina Georgescu, Corina Plopeanu, Carmen Anghel, Carmen Tudorache, Daniel Găină, Gabriela Popescu, Irina Onea, Meri Ferariu, Maria Baciu (În alte roluri), Eugenia Stoian, Alexandra Borîia, Raluca Herciu, Diana Marin, Camelia Ghiță, Oana Vâlceanu, Raisa Radamovschi, Andreea Bârzescu, Sabina Ioniță, Gabriela Pojoreanu, Luminița Florescu, Marian Chirazi, Vlad Tențu, Andrei Ciobanu, Ștefan Băloi (Soliști balet). Orchestra, Corul și Baletul Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”. Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, 22.05.2021
- Noii infractori de Edna Mazia. Asistent regie: Patricia Katona. Scenografia: Florilena Popescu Fărcășanu. Asistent costume: Corina Boboc. Coregrafie: Florin Fieroiu. Light design: Chris Jaeger. Cu: Virginia Mirea (Dorina), Alexandrina Halic (Anca), Silviu Biriș (Ylai), Ileana Olteanu (Naomi), Cosmina Olariu (Miki), Răzvan Oprea (Haim), Alexandru Hasnaș (Șlomo), Andrei Finți (Arie), Teodora Mareș (Bambi), Afrodita Androne (Sarit), Aylin Cadîr/Diana Sar (Sigal), Daniel Badale (Șimșon), Mihsi Verbițchi (Un client), Viorel Florea (Roy), Aris Bănățoiu (Tânărul), Alexandru Popescu, Nicoleta Tase (Polițiști), Emy Drăgoi (Interpretul melodiei „Hava Naglia”). Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 07.03.2019
- Două pe față, două pe dos de Theresa Rebeck. Asistent regie: Patricia Katona. Scenografie: Florilena Popescu Fărcășanu. Ilustrație muzicală: Călin Țopa. Cu: Irina Cojar (Liz), Lamia Beligan (Paula), Raluca Petra (Marga), Marius Bodochi (Miles), Costina Cheyrouze (Lily), Brândușa Mircea (Gina), Tomi Cristin (Bob). Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 14.09.2018
- Angajare de clovn de Matei Vișniec. Asistent regie: Patricia Katona. Decor: Florilena Popescu Fărcășanu. Costume: Liliana Cenean. Asistent costume: Maria Dore. Light design: Chris Jaeger. Coregrafie: Florin Fieroiu. Ilustrație muzicală: Călin Țopa. Creator păpuși: Ioana Creangă. Cu: Petre Ancuța (Filippo), Florin Călbăjos (Peppino), Emilian Mârnea (Nicollo), Clara Toplicianu, Lorena Sanda (Amfitrioni muzicali), Magicianul Antonio, Vanda Rotaru, Constantin Rotaru, Miss & Eliz, Bogdan Andreescu, Camelia Lazăr, Valentin Iancu, Mariana Ionescu, Cristian Enoiu, Alyssa Andreescu, Aysha Ibeido, Gamze Saldiz, Julia Petreanu, Marius Gagiu, Robert Stan, Robert Stan Jr., Tiberiu Eftimie (Artiști de circ), Viorel Florea, Aurelian Ungureanu (Figurație). Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 08.01.2017
- Magic Național, concert-spectacol. Asistent regie: Cristina Gavrilă. Scenografie: Florilena Popescu Fărcășanu. Light design: Mircea Mitroi. Video: Andrei Florea. Sunet: Sorin Brehuiescu și Călin Țopa. Regizor scenă: Viorel Florea. Muzică live: Emy Drăgoi, 3D Pro`ect, Jazz Hot Club România, Lucian Maxim. Cu: Ion Caramitru, Medeea Marinescu, Marius Manole, Tania Popa, Anca Sigartău, Lari Giorgescu, Aylin Cadîr, Eduard Adam, Florin Călbăjos, Petre Drăgoi, Emy Drăgoi, Lucian Maxim, István Téglás, Emilian Mârnea, Petre Ancuța. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 19.12.2015
- Dumnezeu se îmbracă de la second-hand de Iulian Margu. Asistent regie: Patricia Katona. Scenografia: Maria Miu. Asistenți scenografie: Diana Sav și Raluca Bordea. Light design: Chris Jaeger. Consultant muzical: Mihai Ungureanu. Cu: Lari Giorgescu (Lae), Carmen Ungureanu (Eliza), Armand Calotă (Dimitrie), Eduard Adam (Manole), Diana Dumbravă (Teodora), Dorin Andone (Buză), Teodora Mareș (Elefteria), Fulvia Folosea (Elena), Ioan Andrei Ionescu/Mihai Munteniță (Iorgu), Donciu Emma Isabela (Elena copil), Viorel Florea, Andrei Răzvan Călin (Jandarmii). Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 06.12.2014
- Vorbe, vorbe, vorbe, spectacol de poezie și muzică românească de Ion Caramitru și Adrian Naidin. Cu Ion Caramitru și Adrian Naidin (violoncel). Grand Cinema & More, Băneasa Shopping City București, sub egida Festivalului Național de Teatru (FNT), Ediția a 24 – a, 28.10.2014
- Anonimul venețian de Giuseppe Berto. Asistent regie: Patricia Katona. Scenografia: Florilena Popescu Fărcășanu. Ilustrația muzicală: Vasile Manta. Cu: Ilinca Goia (Ea) și Ioan Andrei Ionescu (El). Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 01.06.2014
- Bârfe, zvonuri și minciuni de Neil Simon. Decor: Cătălin Ionescu Arbore. Costume: Liliana Cenean. Ilustrația muzicală: Ion Caramitru. Cu: Monica Davidescu (Chris Gorman), Cecilia Bârbora (Claire Ganz), Rodica Ionescu (Cookie Cusack), Florentina Țilea (Cassie Cooper), Victoria Dicu (Ofițerul Pudney), Marius Bodochi (Ken Gorman), Silviu Biriș (Lenny Ganz), Armand Calotă (Ernie Cusack), Gavril Pătru (Grenn Cooper), Dorin Andone (Ofișerul Welch). Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 14.12.2013
- Dor de Eminescu, recital după poezia, proza și filosofia lui Mihai Eminescu. Cu Ion Caramitru și Aurelian Octav-Popa. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 14.01.2012
- Cetățeni de onoare ai poeziei, recital de poezie, proză și teatru. Scenografia: Mihai Pastramagiu. Mișcare scenică: Victoria Bucun. Cu: Gina Pătrașcu, Cezar Amitrioaei, Petronela Chiribuță, Bogdan Horga, Teodora Lenuș Moraru, Andreea Moțcu, Sorin Ciofu, Ovidiu Ivan, Eduard Sandu, Cristina Ciofu. Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, 15.01.2011
- Dineu cu proști de Francis Veber. Scenografia: Florilena Popescu Fărcășanu. Cu: Horațiu Mălăele (Francois), Medeea Marinescu/Aylin Cadîr (Marlene), Costina Cheyrouze/Teodora Mareș (Christine), Alexandru Georgescu (Archambaud), Ion Caramitru (Pierre), Ovidiu Cuncea/Alexandru Bindea (Cheval), Dorin Andone/Tomi Cristin (Leblanc). Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 30.10.2010
- Toți fiii mei de Arthur Miller. Scenografia: Dragoș Buhagiar. Asistenți scenografie: Sorina Iuganu și Vladimir Iuganu. Light design: Chris Jaeger. Multimedia: Daniel Gontz. Muzica originală: Vlaicu Golcea. Cu: Victor Rebengiuc (Joe Keller), Dragoș Stemate (Chris Keller), Dorin Andone (Dr. Jim Bayliss), Ioan Andrei Ionescu (George Geever), Irina Cojar (Lydia Lubey), Sanda Toma (Kate Keller), Costina Cheyrouze/Fulvia Folosea (Ann Deever), Vivian Alivizache/Victoria Dicu (Sue Bayliss), Gavril Pătru (Frank Lubey), Luca Dăscălescu (Bert). Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 09.2009
- Șapte dintr-o lovitură de Lia Bugnar. Asistent regie: Lia Bugnar. Scenografia: Ion Caramitru. Asistent scenografie: Florilena Popescu Fărcășanu. Cu Carmen Ungureanu (Clara), Lia Bugnar (Ema), Gavril Pătru/Florin Lăzărescu (Bobo), Axel Moustache (Luca), Florina Gleznea/Ana Macovei (Fefe), Mihai Calotă (Gabi), Alexandru Nedelcu (Nick), Victoria Dicu (Marina). Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 25.10.2008
- Broadway – București (fragmente din musicaluri celebre: „Cabaret” și „New York” de John Kander; „West Side Story” de Leonard Bernstein; „Cats”, „The Phantom of the Opera” și „Evita” de Andrew Lloyd Weber; „Chicago” de John Kander și Fred Ebb; „Heart of the Lion” de Eric Bocks; „Fiddler on the Roof” de Jerry Bock). Regia alături de: Alexandru Tocilescu, Beatrice Rancea, Radu Afrim, Radu Alexandru Nica, Cornel Todea și Răzvan Dincă. Decoruri: Jezsef Werner. Costume: Doina Levintza. Coregrafia: Răzvan Mazilu, Mihai Babușka, Florin Fieroiu, Adrian Sergiu Anghel, Carmen Coțofană. Cu: Cătălin Petrescu, Valentino Tiron, Florin Bundaru, Crina Zancu, Silvia Șohterus, Simona Ciobanu, Gabriela Daha, Bianca Ionescu, Daniela Vlădescu, Ștefan Popov, Raluca Cioca, Loredana Groza, Anda Timbala, Camelia Mocanu, Zița Moldovanu, Cristina Giurgiu, Carmen Buterez, Cristina Stăniloiu, Luminița Dincă, Carmen Gerogescu, Mirela Vaida, Crina Matei, Orest Pîslariu Ranghilof. Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” București, 31.03.2007
- Cetățeni de onoare ai poeziei românești la Santa Sevarina, recital de poezie din volumele celor 14 poeţi români laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie. Cu: Vasile Calofir, Iulian Postelnicu, Carmen Lopăzan, Florin Aioniţoaei, Raluca Oprea, Corina Dragomir, Eliza Noemi Judeu, Alexander Mustaţă, Irina Cojar şi Constantin Lupu (violoncel). UNITER, Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu“, Primăria Municipiului Mangalia şi Primăria Santa Severina (Italia). Loc: Santa Sevarina (Italia), iulie 2005
- Dialoguri și fantezii în jazz, scenariul de Ion Caramitru din poeziile lui Nichita Stănescu, Dan Verona, Petre Stoica, Miron Radu Paraschivescu, Lucian Avramescu și Ana Blandiana. Cu Johnny Răducanu și Ion Caramitru. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 26.01.2007
- Othello de William Shakespeare. Scenografia: Nobutaka Kotake. Cu: Seiya Nakano, Rikiya Koyama, Atsuko Ogawa, Sumako Koseki, Shigehiro Tanaka, Motonobu Hoshino, Kazuo Tachibana, Dai Ishida, Sachiko Shigyo, Katsue Koga. Compania Théatre du Sygne, Japonia, 2004
- Macbett de Eugène Ionesco, adaptare de Ion Caramitru și Seiya Tamura. Scenografia: Nobutaka Kotake și Aya Roppongi. Muzica: Taiko Matsumoto și Kei Wada. Cu: Seiya Nakano (Duncan), Rikiya Koyama (Macbett), Atsuko Ogawa (Lady Duncan/Prima vrăjitoare), Sumako Koseki (Servitoare/A doua vrăjitoare), Shigehiro Tanaka (Glamiss/Macol), Motonobu Hoshino (Candor), Kazuo Tachibana (Vânzătorul de limonadă), Dai Ishida (Ofițer), Sachiko Shigyo (Servitoare/Femeie), Katsue Koga (Soldat/Femeie). Compania Théatre du Sygne, Japonia, 11, 12.10.2002
- Neguțătorul din Veneția de William Shakespeare. Scenografia: Izumi Matsuoka și Michiru Fujii. Muzica: Masahiko Horokawa și Saori Kakimoto Cu: Motonobu Hoshino, Dai Ishida, Hiroshi Kawachi, Rikiya Koyama, Seiya Nakano, Yuki Nishida, Atsuko Ogawa, Sashiko Shigyo, Kazuo Tachibana, Shigehiro Tanaka, Satoshi Watanabe. Compania Théatre du Sygne, Japonia, 18.10.2001
- Bastien şi Bastienne de Wolfgang Amadeus Mozart. Asistent regie: Raluca Tulbure. Scenografia și păpușile: Daniela Drăgulescu. Coregrafia: Miriam Răducanu. Muzica înregistrată de orchestra Teatrului Liric din Constanța. Dirijor: Gheorghe Stanciu. Soliști: Emilia Oprea, Gabriel Alexandrescu, Gheorghe Tirea, Cu: Elena Săndulescu, Ionuț Brancu, Sonia Neagu, Dora Ortelecan, Letiția Stoenciu, Anca Androne, Irina Csutak Cernat. Vocile actorilor: Micaela Caracaș (Bastienne), Liviu Pancu (Bastien), Ion Caramitru (Colas). Teatrul de Animație „Țăndărică” București, 1997
- Acasă de David Storey. Decoruri: Dan Jitanu. Asistent decoruri: Iuri Isar. Costume: Nina Brumășilă. Ilustrație muzicală: Vasile Manta. Cu: Doru Ana (Alfred), Virgil Ogășanu (Harry), Petre Gheorghiu (Jack), Mariana Mihuț (Kathleen), Lucia Mara (Marjorie). Teatrul „L. S. Bulandra” București, 01.09.1992
- Forma mesei de David Edgar. Asistent regie: Șerban Puiu. Decoruri: Dan Jitanu. Asistent decoruri: Carmen Stănescu. Muzică de scenă: Mihnea Brumariu. Ilustrație muzicală: Vasile Manta. Cu: Liviu Lucaci (Andrei Zietek), Mihai Cafrița (Jan Matkovici), Ion Cocieru (Jan Mulner), Virgil Ogășanu (Josef Lutz), Victor Rebengiuc (Michal Kaplan), Valeria Ogășanu (Monica Freie), Claudiu Stănescu (Pavel Rus), Cornel Scripcaru (Petr Vladislav), Justina Prisăcaru (Un negociator), Gina Patrichi (Vera Rousspva), Petre Gheorghiu (Victor Spassov), Maria Eremia (Victoria Brodskaya). Teatrul „L. S. Bulandra” București, 08.12.1991
- A treia țeapă de Marin Sorescu. Decoruri: Dan Jitanu. Costume: Anca Pâslaru. Muzică de scenă: Iosif Herțea. Mișcare scenică: Miriam Răducanu. Cu: Marian Lepădatu (Aga Carasol; Dan; Locotenentul Turc) Cornel Scripcaru (Ciugul; Pârvu); Zoe Muscan (Cocoșata; O necunoscută), Oana Pellea (Domnica; Râioasa), Adrian Georgescu (Ghiudem Pașa; Ologul), Valentin Uritescu (Gură Strâmbă; Minică), Simion Hetea (Gângavul; Găgăuță), Ion Cocieru (Orbul; Țenea), Doru Ana (Papuc); Marcel Iureș (Pictorul), Mihai Constantin (Românul), Ion Lemnaru (Suleiman), Răzvan Vasilescu (Turcul), Victor Rebengiuc (Vlad Dracul). Teatrul „L. S. Bulandra” București, 06.1988
- Dialoguri, scenariu de Ion Caramitru. Decoruri: Dan Jitanu. Cu: Johnny Răducanu și Ion Caramitru. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 11.06.1987
- Neînsemnații de Terry Johnson. Decoruri: Dan Jitanu. Asistent decoruri: Doina Râpeanu. Ilustrație muzicală: Ion Caramitru. Cu: Micaela Caracaș (Actrița), Ion Caramitru (Gorila), Virgil Ogășanu (Profesorul), George Oprina (Senatorul), Constantin Brînzea (Sportivul). Teatrul „L. S. Bulandra” București, 19.12.1984
- .. după Eminescu, scenariu de Ion Caramitru din opera lui Mihai Eminescu. Cu: Ion Caramitru și Dan Grigore. Filarmonica „George Enescu”, București, 1983
- Amintiri de Nikolaevici Aleksei Arbuzov. Asistent regie: Ghoerghe Ghițulescu. Decoruri și costume: Mihai Mădescu. Muzică de scenă: Vasile Șirli. Cu: Mihaela Gagiu (Asenka), Constantin Brînzea (Denis), Mirela Gorea (Jenia), Mariana Buruiană (Kira), Gina Patrichi (Liubova Gheorghievna), Liana Lungu (O cântăreașă de local), Beate Fredanov (Sofia Vasilievna), Maria Gligor/Zoe Muscan (Surocika), Ion Besoiu (Vladimir Turkovski). Teatrul „L. S. Bulandra” București, 30.04.1982
- A treia țeapă de Marin Sorescu. Decoruri: Octavian Dibrov. Cu: Florin Chirpac/Marian Lepădatu (Aga), Ecaterina Nazare (Cocoșata), Cornelia Oseciuc (Leproasa), Mihai Sorin Vasilescu (Mahomed; Pictorul Orb), Constantin Chiriac (Minică Ciungul), Florin Anton (Românul), Victoria Cociaș (Râioasa), Constantin Eli Măguleanu (Turcul), Ion Georgescu (Vlad Țepeș). Institutul Național de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” București (azi, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I. L. Caragiale” București), 14.04.1979
Scenografie teatru
- Șapte dintr-o lovitură de Lia Bugnar, în regia lui Ion Caramitru. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 25.10.2008
Ilustrații muzicale teatru
- Bârfe, zvonuri și minciuni de Neil Simon, în regia lui Ion Caramitru. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 14.12.2013
- Neînsemnații de Terry Johnson, în regia lui Ion Caramitru. Teatrul „L. S. Bulandra” București, 19.12.1984
Regie operă
- Cavalleria Rusticana & Pagliacci de Pietro Mascagni și Ruggiero Leoncavallo. Asistenți regie: Cristina Cotescu și Claudia Machedon. Scenografia: Viorica Petrovici. Coregrafia: Monica Petrică. Light design: Chris Jaeger. Maestru de cor: Daniel Jinga. Maestru cor de copii: Smaranda Morgovan. Dirijor: Johannes Wildner. Cu: Sorina Munteanu (Santuzza), Sorana Negrea (Lola), Alin Stoica (Turiddu), Vicențiu Țăranu (Alfino), Sidonia Nica (Mamma Lucia), Luiza Fatyol (Nedda), Teodor Ilincăi (Canio), Lucian Petrean (Tonio), Andrei Lazăr (Beppe), Adrian Mărcan (Silvio). Cu participarea Orchestrei și Corului Operei Naționale București. Opera Națională București, 31.03.2018
- Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski, libret de Konstantin Șilovski după un roman de Alexandr Sergheevici Pușkin. Decoruri: Maria Miu. Costume: Viorica Petrovici. Coregrafia: Mirela Simnicanu, Light design: Chris Jaeger. Maestru de cor: Violeta Dimitrova. Dirijor: Grigor Palikalov. Cu: Evgeniy Alexiev/Petar Dimov/Vesselin Mihailov (Onegin), Daniel Ostretsov/Krassimir Dinev (Lenski), Angel Hristov/Svetozar Rangelov/Petar Buchkov (Gremin), Ekaterina Kuprievskaya/Radostina Nikolaeva (Tatiana), Oana Andra/Tsveta Sarambelieva (Olga), Ivanka Ninova/Rumiana Petrova (Larina), Yuliana Ivanova (Filipevna), Stoil Georgiev (Căpitanul), Dimitar Stanchev (Zaretsky), Hrisimir Damyanov (Triquet). Cu participarea Orchestrei, Corului și Baletului Operei și Baletului din Sofia și al Ansamblului de Copii „Pim-Pam”. Opera și Baletul din Sofia (Bulgaria), 25,26,27.01.2013
- Tragedia lui Carmen de Marius Constant, Jean-Claude Carrière, Peter Brook, după Georges Bizet, Henri Meilhac şi Ludovic Halévy, Prosper Mérimée. Conducere muzicală: Tiberiu Soare. Scenografia: Maria Miu. Light design: Chris Jaeger. Cu: Oana Andra/Florentina Onica/Claudia Andreia Deleanu (Carmen), Iordache Basalic/Ionuț Pascu/Ștefan Popov (Escamillo), Silviu Biriș/Dorin Andone/Eduard Adam (Zuniga), Vasile Calofir/Eduard Adam (Garcia), Vlad Miriță/Răzvan Săracu/Lucian Corchiș (Don Jose), Mihaela Stanciu/Marta Sandu/Simonida Luțescu (Micaela), Eugen Cristea (Lillas Pastia), Petru Cuncea, Cemo Yukosec, Gabriel Scânteie, Răzvan Stroie, Alexandru Ghiță, Andrei Țârdea, Mihai Enescu, Vlad Stroia, Alexandru Manciu, Rareș Nedelea (Copii), Eugen Mareș, Marian Mareș, Silviu Măluțan, Marian Necșu, Alexandru Ene, Viorel Florea (Soldați). Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 06.2010
- Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski, libret de Konstantin Șilovski după un roman de Alexandr Sergheevici Pușkin. Asistent regie: Paula Stoica. Decoruri: Maria Miu. Costume: Viorica Petrovici. Coregrafia: Florin Fieroiu. Mișcare scenică: Florica Stănescu și Mirela Simniceanu. Light design: Chris Jaeger. Maestru de cor: Daniel Jinga. Maestru de balet: Mirela Simniceanu. Dirijor: Iurie Florea. Cu: Iordache Basalic (Oneghin), Crina Zancu (Tatiana), Teodor Ilincăi (Lenski), Oana Andra (Olga), Pompei Hărășteanu (Gremin), Gabriela Drăgușin (Larina), Ecaterina Țuțu (Filipievna), Florin Diaconescu (Triquet), Radu Pintilie (Zaretsky/Căpitanul), Anastasia Jinga (Tatiana mică). Cu participarea Orchestrei, Corului și Baletului Operei Naționale București. Opera Națională București, 22.03.2009
- Tragedia lui Carmen de Marius Constant, Jean-Claude Carrière, Peter Brook, după Georges Bizet, Henri Meilhac şi Ludovic Halévy, Prosper Mérimée. Conducere muzicală: Tiberiu Soare. Scenografia: Maria Miu. Cu participarea Orchestrei Metropolitane de cameră București. Cu: Oana Andra/Florentina Onică/Andreea Claudia Deleanu (Carmen), Vlad Miriță/Răzvan Săraru/Lucian Corchiș (Don Jose), Mihaela Stanciu/Marta Sandu/Simonida Luțescu (Micaela), Silviu Biriș/Dorin Andone (Zuniga), Eugen Cristea/Florin Lăzărescu (Lillas Pastia), Vasile Calofir/Eduard Adam (Garcia). Copii și soldați aleși dintre sibieni. Opera Națională București, Loc: Sibiu, curtea interioară a Muzeului de Istorie, 12.07.2007
- Eugene Onegin de Piotr Ilici Ceaikovski, libret de Konstantin Șilovski după un roman de Alexandr Sergheevici Pușkin. Scenografia: Maria Miu. Light design: Chris Jaeger. Northern Ireland Opera (Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord), 17.09.1994
- Carmen de Marius Constant, Jean-Claude Carrière, Peter Brook, după Georges Bizet, Henri Meilhac şi Ludovic Halévy, Prosper Mérimée. Scenografia: Maria Miu. Light design: Chris Jaeger. Northern Ireland Opera (Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord), 1993
- Eminescu, muzica de Paul Urmuzescu, libretul de Gheorghe Buluță. Scenografia: Dan Jitanu. Dirijor: Cornel Trăilescu. Cu: Emil Iurașcu, Ionel Voineag, Ecaterina Ţuţu, Gabriel Năstase, Melania Ghioaldă, Lucian Marinescu, Stelian Olariu, Florin Diaconescu, Nicolae Constantinescu, Constantin Ene, Dan Zancu, Adrian Ştefănescu, Adriana Alexandru, Ruxandra Vlad. Opera Națională Română București, 05.07.1989
- My Fair Lady de Frederich Löwe. Asistent regie: C. Acsinte. Scenografia: Doina Levința. Coregrafia și mișcarea scenică: Fănică Lupu. Asistent scenografie și mișcare scenică: Ștefan Fecu. Dirijor: Gheorghe Stanciu. Cu: Florenţa Marinescu (Eliza Doolittle), Vasile Pascali (Henry Higgins) Anghel Stoian (Doolittle), C. Acsinte (Pickering), Radu Popescu (Freddy), Gh. Ţirea (Gonzales), Valentina Bucur Caracasian (D-na Pearce), Ileana Ploscaru (D-na Higgins), Gabriela Cojocaru (D-na Eynsford-Hill). În alte roluri: Delia Scotnischi, Vasile Ivanciuc, George Ionescu, Dinu Voevozeanu, Mihaela Mihai, Magdalena Mateescu, Maria Tănase, C. Dragomir, George Gache, Ioan Gliga, Marika Molnar, Mihaela Ştefan, Lucian Roman, Paul Dominte, Viorel Carcea. Teatrul Liric Constanța (azi: Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”), 15.12.1988
- Micul coșar de Benjamin Britten. Scenografia: Roland Laub. Mișcare scenică: Roxana Bordnarciuc. Conducerea muzicală: Claudiu Negulescu. Cu: Ion Caramitru (Povestitorul), Laurențiu Moise (Sam), Elena Grigorescu/Cornelia Anghelescu (Rowan), Adina Iurașcu/Rodica Mitrică (Miss Baggott), Nicolae Bratu/Cristian Mihăilescu (Clem, Alfred), Adrian Ștefănescu/Ștefan Teodorescu (Bob, Tom). Cu participarea corului „Voces primavera”. Opera Națională Română București, 1983
Teatru TV
- Emilian Modru în Enigma din testament, scenariu de Ștefan Radof după „Morominte” de Mihail Sadoveanu, în regia Olimpiei Arghir. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1988
- Mihai Stănculescu în Iată femeia pe care o iubesc de Camil Petrescu, în regia lui Cornel Todea. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1981
- Rol în Suflete tari de Camil Petrescu, în regia lui Cornel Todea. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1979
- Riccardo în Vicarul de Rolf Hochhuth, în regia lui Radu Penciulescu. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR în colaborare Teatrul „L. S. Bulandra” București, 1972
- Lelio în Mincinosul de Carlo Goldoni, în regia Sandei Manu. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1972
- Rol în Michelangelo, adaptare TV a ultimei parți a trilogiei închinată Renașterii italiene, „Michelangelo” de Alexandru Kirițescu, în regia Sandei Manu. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1968
Roluri în film
- Unchiul Corneliu în Experimentul Pitești, în regia Victoriei Baltag. Victoria Baltag Production prin Asociația Connections, 2020
- Ion Caramitru în 89: Oglinzi și fum, în regia lui Alexandru Stănescu. TVR, 2020
- Eminescu în Cufărul lui Eminescu, în regia lui Cristian Radu Nema și Mimis Ravanis. Rock House Events, 2019
- Directorul școlii în Moromeții 2, în regia lui Stere Gulea. Libra Film Productions, 2018
- Dr. Simion Hermann în Lindenfeld, o poveste de dragoste, în regia lui Radu Gabrea. Orion Film în coproducție cu CNC și TVR, 2013
- Victor Ibănescu în The Necessary Death of Charlie Countryman, în regia lui Fredrik Bond. Voltage Pictures, Picture Perfect, Corporation și Bona Fide Production, 2013
- Bloch în Two point five billions, în regia lui Jamie Hannigan. Un film de Jamie Hannigan, 2008
- Eastern European Man în Adam & Paul, în regia lui Lenny Abrahmhanson. Element Pictures, 2004
- Contele Fontana în Amen, în regia lui Costa Gavras. KG Productions, Media Pro Pictures, TF1 Films Productions, KC Medien, Canal+, 2002
- Necunoscutul în Martorii, în regia lui Dan Pița și Șerban Marinescu. Studioul de Film TVR, 2000
- voce în Sibiu-Hermannsstadt, în regia lui Paul Barbăneagră și Dumitru Budrală. Studioul Astra Film Sibiu, 1999
- Caine în Deep secrets, în regia lui Diarmuid Lawrence. Tony Dennis, Gillian McNeill, Gub Neal și Tessa Ross, 1996
- Zozimov în Mission: Impossible în regia lui Brian De Palma. Cruise/Wagner Productions, 1996
- Tatevsky în Citizen X, în regia lui Chris Gerolmo. Citadel Entertaiment, 1995
- Carl Delakis în Two Deaths în regia lui Nicolas Roeg. Carolyn Montagu și Luc Roeg, 1995
- Sandor Darvas în A Question of Guilt, în regia lui Stuart Orme. Chris Burt, Cregeen și Ray Frift, 1993
- Ion Caramitru în Videograms of a Revolution în regia lui Harun Farocki și Andrei Ujică. Bremer Institut Film & Fernsehen, 1992
- Solemn Anarhist în Kafka, în regia lui Steven Soderbergh. Baltimore Pictures, Pricel și Renn Productions, 1991
- Socrate în Extemporal la dirigenție, în regia lui Nicolae Corjos. Casa de Filme Patru, 1987
- Chatnoir Tristan în A doua variantă, în regia lui Ovidiu Ionescu. Casa de Filme Unu, 1987
- Socrate în Liceenii, în regia lui Nicolae Corjos. Casa de Filme Patru, 1986
- Radu Costache în Promisiuni, în regia Elisabetei Bostan. Casa de Filme Cinci, 1985
- Radu Comșa în Întunecare, în regia lui Alexandru Tatos. Casa de Filme Trei și Casa de Filme Patru, 1985
- Socrate în Declarație de dragoste, în regia lui Nicolae Corjos. Casa de Filme Trei, 1985
- voce Luceafărul în Galax, omul păpușă, în regia lui Ion Popescu Gopo. Casa de Filme Cinci, 1983
- Adam în Ca-n filme, în regia lui Manole Marcus. Casa de Filme Unu, 1983
- Ștefan Luchian în Ștefan Luchian, în regia lui Nicolae Mărgineanu. Casa de Filme Trei, 1981
- Chestorul în Punga cu libelule, în regia lui Manole Marcus. Casa de Filme Patru, 1980
- Ziaristul în Castelul din Carpați, în regia lui Stere Gulea. Casa de Filme Patru, 1980
- Paul Blejan în Ancheta, în regia lui Constantin Vaeni. Casa de Filme Patru, 1980
- Năstase în Am fost șaisprezece, în regia lui George Cornea. Casa de Filme Patru, 1980
- Ion Caramitru în Regia: Liviu Ciulei, în regia lui Cornel Cristian. TVR, 1979
- Hengerliu în Bietul Ioanide, în regia lui Dan Pița. Casa de Filme Patru, 1979
- Bota în Rug și flacără, în regia lui Adrian Petringeanu. Casa de Filme Cinci, 1979
- Ștefan Gheorghidiu în Între oglinzi paralele, în regia lui Mircea Veroiu. Casa de Filme Cinci, 1978
- Iancu în Înainte de tăcere, în regia lui Alexa Visarion. Casa de Filme Unu, 1978
- Mureșan în Ecaterina Teodoroiu, în regia lui Dinu Cocea. Casa de Filme Unu, 1978
- Rol în Mai presus de orice, în regia lui Dan Pița și Nicolae Mărginean. Casa de Filme Trei, 1978
- Achim în Împușcături sub clar de lună, în regia lui Mircea Mureșan. Casa de Filme Cinci, 1977
- Meteș în Iarba verde de acasă, în regia lui Stere Gulea. Casa de Filme Patru, 1977
- Pătrașcu în Marele singuratic, în regia lui Iulian Mihu. Casa de Filme Patru, 1976
- Jianu în Oaspeți de seară, în regia lui Gheorghe Turcu. Casa de Filme Cinci, 1976
- Mircea în Tufă de Veneția, în regia Petre Bokor. Casa de Filme Cinci, 1976
- Pavel Duca în Trei zile și trei nopți, în regia lui Dinu Tănase. Casa de Filme Unu, 1976
- Tiberiu Moga în Instanța amână pronunțarea, în regia lui Dinu Cocea. Casa de Filme Trei, 1976
- Dinu Valentin în Casa de la miezul nopții, în regia lui Gheorghe Vitanidis. Casa de Filme Patru, 1975
- Codreanu în Dincolo de pod, în regia lui Mircea Veroiu. Casa de Filme Unu, 1975
- Warner von Richter în Stejar – extremă urgență, în regia lui Dinu Cocea. Casa de Filme Cinci, 1974
- voce Robinson în Robinson Crusoe, în regia lui Victor Antonescu. Studioul Cinematografic „Animafilm”, IFE Roma și Corona Cinematografica Roma, 1974
- Șerbănescu în Porțile albastre ale orașului, în regia lui Mircea Mureșan. Casa de Filme Patru, 1973
- Liviu Filimon în Despre o anume fericire, în regia lui Mihai Constantinescu. Casa de Filme Cinci, 1973
- Mateiaș în Printre colinele verzi, în regia lui Nicolae Breban. Studioul Cinematografic „București”, 1970
- Cercetașul în Baladă pentru Măriuca, în regia lui Constantin Neagu și Titel Constantinescu. Studioul Cinematografic „București”, 1968
- Romache în Diminețile unui băiat cuminte, în regia lui Andrei Blaier. Studioul Cinematografic „București”, 1966
- Petre Petre în Pădurea spânzuraților, în regia lui Liviu Ciulei. Studioul Cinematografic „București”, 1964
- Ion Dohotaru în Comoara din Vadul Vechi, în regia lui Victor Iliu. Studioul Cinematografic „București”, 1963
Roluri televiziune (seriale)
- Oskar Karel în An exchange of fire în regia lui Tony Bicat. 1993
- Gregory în Jute City, în regia lui Stuart Orme. 1991
- Rol în Lumini și umbre, în regia lui Andrei Blaier, Mihai Constantinescu, Mircea Mureșan. Studioul de Film TV, 1979-1982
Fotografii din spectacole:
Fotografii din filme:
Link-uri către materiale audiovizuale disponibile online
Teatru
- Neguțătorul din Veneția de William Shakespeare, în regia lui Alexander Morfov. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 20.09.2019. TNB-TV Teatrul Național din București, „NEGUȚĂTORUL DIN VENEȚIA – TNB 22.11.2019”, Youtube. YouTube, LLC, 08 mar. 2022, Url: https://www.youtube.com/watch?v=yfGdqemZipo
- Furtuna de William Shakespeare, în regia lui Alexander Morfov. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, 27.04.2014. TNB-TV Teatrul Național din București, „FURTUNA – TNB – 29.12.2017”, Youtube. YouTube, LLC, 09 mar. 2022, Url: https://www.youtube.com/watch?v=p8NSsD1LRTI
- TNB-TV Teatrul Național din București, „Ion Caramitru – secvențe spectacole TNB”, Youtube. YouTube, LLC, 09 mar. 2022, Url: https://www.youtube.com/watch?v=XbO8phpa-C4
- Florin Ghioca (moderator), JURNAL DE ROMÂNIA. 1989 – INTERVIU CU ARTIȘTII. TNB-TV, redat în stream live pe 20 iul. 2020. TNB-TV Teatrul Național din București, Youtube. YouTube, LLC, Url: https://www.youtube.com/watch?v=WJ80igo1hNY
- George Rădulescu (moderator), Interviu cu Ion Caramitru, 2014. Pagini Romanesti, Youtube. YouTube, LLC, 04 feb. 2014, Url: https://www.youtube.com/watch?v=7iNdwzCZYRE
Teatru radiofonic
- Colecția Ion Caramitru: Vorba de cultură, realizator Attila Vizauer. Radio România Cultural, 8-12 martie 2021; Oglinda firii, realizator Domnica Țundrea. Radio România Cultural, iunie, iulie și august 2008; Colecție 78 de spectacole radiofonice. https://www.eteatru.ro/, Url: https://www.eteatru.ro/#art-index/colectia-ion-caramitru/7421
Teatru TV
- Enigma din testament, scenariu de Ștefan Radof după „Morominte” de Mihail Sadoveanu, în regia Olimpiei Arghir. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1988. Domnu’ N Cristian, „Enigma din testament (1988) – Teatru TV”, Youtube. YouTube, LLC, 11 oct. 2017, Url: https://www.youtube.com/watch?v=CFfW10xS_yM
- Suflete tari de Camil Petrescu, în regia lui Cornel Todea. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 1979 (Fragment). magiclamp112, „Irina Petrescu, Ion Caramitru – Suflete tari (I)”, Youtube. YouTube, LLC, 19 mai 2009, Url: https://www.youtube.com/watch?v=MlCnPda-hE8
- Vicarul de Rolf Hochhuth, în regia lui Radu Penciulescu. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR în colaborare Teatrul „L. S. Bulandra” București, 1972. FILME ROMANESTI HD SI TEATRU TV, „spectacolul «Vicarul», realizat în 1972 în colaborare cu Teatrul «Lucia Sturdza Bulandra»”, Youtube. TouYube, LLC, 15 aug. 2021, Url: https://www.youtube.com/watch?v=kMVDxddT_5E
Film
- Promisiuni, în regia Elisabetei Bostan. Casa de Filme Cinci, 1985. The Great Cinema, „Promisiuni 1985 Medeea Marinescu, Ion Caramitru, Mircea Diaconu, Valeria Gagealov, Maria Ploae”, Youtube. YouTube, LLC, 04 mai 2021, Url: https://www.youtube.com/watch?v=ag3bCKbEfP0
Emisiuni
- Marius Tucă Show, moderator: Marius Tucă. Aleph News, 2021. https://alephnews.ro/, «Marius Tucă Show», 26 ianuarie 2021. Invitați: Ion Caramitru și Simin Florescu, 26 ian. 2021, Url: https://alephnews.ro/inregistrare/marius-tuca-show-26-ianuarie-2021-ion-caramitru-simin-florescu/
- România9, moderator: Ionuț Cristache. TVR1, 2020. Romania 9, „Ion Caramitru și Adrian Niculescu la #Romania9”, Youtube. YouTube, LLC, 18 dec. 2020, Url: https://www.youtube.com/watch?v=GfmsXo47BDQ
- Rețeaua de idoli, moderator: Irina Păcurariu. TVR2, 2019. TVR, „Rețeaua de idoli cu Ion Caramitru”, Youtube. YouTube, LLC, 10 sept. 2021, Url: https://www.youtube.com/watch?v=_yIHcaZotDI
- Oameni de colecție, moderator: Cătălin Striblea. DigiFM, 2018. DigiFM, „Oameni de colecție – Ion Caramitru”, Youtube. YouTube, LLC, 02 mar. 2018, Url: https://www.youtube.com/watch?v=lX_s4haRZ4w
- Politică și delicatețuri, moderator: Mircea Dinescu. TVR1, 2017. TVR, „Politică şi delicateţuri cu Ion Caramitru (@TVR1)”, Youtube. YouTube, LLC, 6 sept. 2021, Url: https://www.youtube.com/watch?v=8HQ2Orj_WFc
- Garantat 100%, moderator: Cătălin Ștefănescu. TVR1, 2015. TVR, „Garantat 100% cu Ion Caramitru (@TVR1)”, Youtube. YouTube, LLC, 13 sept. 2021, Url: https://www.youtube.com/watch?v=qhulcRqVZKQ
- Să cultivăm recunoștința!, moderator: Eveline Păuna. Trinitas TV, 2015. Să Cultivăm Recunoștința! TRINITAS TV, „Ed.13 Invitat: Ion Caramitru – 11 iulie 2015”, Youtube. YouTube, LLC, 11 iul. 2015, Url: https://www.youtube.com/watch?v=z1RNmuWKg6Q
- Nocturne, moderator: Marina Constantinescu. TVR1, 2015. TVR, „Nocturne cu Ion Caramitru (@TVR1)”, Youtube. YouTube, LLC, 06 sept. 2021, Url: https://www.youtube.com/watch?v=x2WgISxGx2A
- Interviurile Telejurnal, moderator: Mihai Rădulescu. TVR1, 2014. TVR, „Ion Caramitru la Interviurile Telejurnalului”, Youtube. YouTube, LLC, 12 oct. 2014, Url: https://www.youtube.com/watch?v=yvL0aKlJ1aM
- Persona, moderator: Marian Voicu. TVR1, 2012. TVR, „Persona cu Ion Caramitru (@TVR)”. Youtube. YouTube, LLC, 18 apr. 2015, Url: https://www.youtube.com/watch?v=blouZrHaeTI
- Profesioniștii, moderator: Eugenia Vodă. TVR1, 2010. TVR, „Profesioniştii cu Ion Caramitru (@TVR1)”, Youtube. YouTube, LLC, 26 aug. 2021, Url: https://www.youtube.com/watch?v=Qy4dvRl3FNU
- Nocturne, moderator: Marina Constantinescu. TVR1, 2003. TVR, „Nocturne cu Ion Caramitru – 2003 (@TVR1)”, Youtube. YouTube, LLC, 08 sept. 2021, Url: https://www.youtube.com/watch?v=Jz8Uw1TNKUs
Piesă muzicală
- Loredana și Ion Caramitru, Bună seara, iubite!, muzica de Adrian Enescu, versuri de Lucian Avramescu, 1987. Loredana ♪, „Loredana – Bună seara, iubite”, Youtube. YouTube, LLC, 16 nov. 2016, Url: https://www.youtube.com/watch?v=-JSlZWR3lJs
Afișe filme:
Afișe spectacole:
-
- SONY DSC
Audiobooks
- voce Narator în A fost odată ca niciodată, povești și povestiri de mai mulți autori, în regia lui Vasile Manta. Ediția a II – a, Editura Casa Radio, 2018
- voce Narator în Secretul doctorului Honigberger de Mircea Eliade, Colecția Audiofiction, Ediția a II – a, Editura Humanitas Multimedia, 2010
- voce Narator în Legea lui Murphy de Arthur Bloch, Colecția Pop Culture, Editura Humanitas Multimedia, 2009
- voce Narator în Domnișoara Cristina de Mircea Eliade, Colecția Audiobooks-uri, Editura Humanitas Multimedia, 2006
- voce Narator în Secretul doctorului Honigberger de Mircea Eliade, Colecția Audiobooks-uri, Editura Humanitas Multimedia, 2006
Vinyl
- Recitator (împreună cu Valeria Seciu) în Floare albastră (din lirica de dragoste) de Mihai Eminescu, Electrorecord, 1984
- voce Narator în Cântec de dragoste și grijă pentru Planeta Albastră de Toma George Maiorescu. Electrorecord, 1982
- Recitator în Recital Ion Caramitru din lirica lui Mihai Eminescu, Marin Sorescu, George Bacovia, Mihai Codreanu, Nichita Stănescu, Geo Bogza, Electrorecord, 1981
- voce Narator în Basme de Ion Creangă: Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Ursul păcălit de vulpe, Prostia omeneasca de Ion Creangă, dramatizare de Ștefan Gheorghiu, în regia lui Dan Puican. Radio România și Electrorecord
CD
- Recitator în .. după Eminescu, scenariu de Ion Caramitru după opera lui Mihai Eminescu, în regia lui Ion Caramitru. Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, sat Ipotești, comuna Mihai Eminescu, jud. Botoșani, 2006
Casete
- Recitator (împreună cu Valeria Seciu) în Rugăciune fără frontiere, Studioul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, 2003
Piese muzicale
- Loredana și Ion Caramitru, Bună seara, iubite!, muzica de Adrian Enescu, versuri de Lucian Avramescu, 1987, piesă inclusă în albumele muzicale ale Loredanei Groza „Bună seara, iubite!”, Electrorecord, 1988 și „My love”, MediaPro Music, 2007
Conferințe
- Limitele așteptării. Teatrul Național „I. L. Caragiale” București, Sala Atelier, 28.01.2007, înregistrată pe DVD, Colecția Conferințele Teatrului Național, Editura Teatrul Național București, 2013
Alte activități
Didactică
- Profesor al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” București în perioada 1976 – 1981 (Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” București); 1991 (Academia de Teatru și Film București); 1997 – 2001 (Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” București)
Managerială și de conducere
- Președintele Academiei Europene a Balcanilor în perioada 2017 – 2021
- Director general al Teatrului Național „I. L. Caragiale” București în perioada 2005 – 2021
- Președintele Fundației de Arte și Meserii „Floare Albastră” în perioada 2000 – 2021
- Președintele Uniunii Teatrale din România – UNITER în perioada 1990 – 2021
- Director general al Teatrului „L. S. Bulandra” București în perioada 1990 – 1993
Politică
- Senator al European Cultural Parliament – ECP în perioada 2008 – 2021
- Ministru al Culturii în perioada 12.12.1996 – 28.12.2000
Cărți dedicate personalității
- Mircea Morariu, Cu Ion Caramitru de la Hamlet la Hamlet și mai departe, editor: Florica Ichim, prefață de Mircea Morariu, Seria „Galeria teatrului românesc”, Fundația Culturală „Camil Petrescu”, supliment la Revista „Teatrul azi” prin Editura Cheiron, București, 2013
Capitole, paragrafe și pasaje dedicate personalității
- Filmele de limbă engleză ale lui Ion Caramitru în István Adorján, Conspirații naționale pentru înăbușirea Elisabetei Adam ca personalitate istorică extraterestră terestră, Ediția I publicată pe Google Play și Internat Archive în martie 2019, republicată în iunie 2019, Ediția a II – a publicată pe Google Play și Internet Archive în martie 2020, pp. 221-243, Url: https://archive.org/details/ConspiratiiNationalePentruInabusireaElisabeteiAdamCaPersonalitateIstoricaExtrate/mode/2up
- Caramitru, Ion în Who’s who in contemporary world theatre, editat de Daniel Meyer-Dinkgräfe, Routledge. Taylor & Fracis Group, Londra (Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord) și New York (Statele Unite ale Americii), 2005, p. 45
- Ion Caramitru în In contact with Gods: Directors talk theatre, editat de Maria Delgado și Paul Heritage, Manchester University Press, Machester (Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord), distribuit exclusiv în SUA prin St. Martin’s Press, New York (Statele Unite ale Americii), 1996, pp. 55-66
Interviuri
- Florin Ghioca (moderator), JURNAL DE ROMÂNIA. 1989 – INTERVIU CU ARTIȘTII. TNB-TV, redat în stream live pe 20 iul. 2020. TNB-TV Teatrul Național din București, Youtube. YouTube, LLC, Url: https://www.youtube.com/watch?v=WJ80igo1hNY
- George Rădulescu (moderator), Interviu cu Ion Caramitru, 2014. Pagini Romanesti, Youtube. YouTube, LLC, 04 feb. 2014, Url: https://www.youtube.com/watch?v=7iNdwzCZYRE
- Maria Sârbu, Ion Caramitru: În teatru totul trebuie să aibă consistență în „Teatrul azi”, nr. 3-5 (anul 11), 2010, pp. 22-28
- Mircea Morariu, Cu Ion Caramitru despre anii studenției și ai începuturilor (fragment) în „Teatrul azi”, nr. 5-7 (anul 10), 2009, pp. 106-117
- Liana Ornea, Ion Caramitru: Unde există talent, există și șansă în „Teatrul azi”, nr. 6-8 (anul 6), 2005, pp. 45-51
- Irina Budeanu, Ion Caramitru: „Nu cred că festivalurile aduc o proastă imagine teatrului românesc în „Luceafărul”, nr. 42 (580), 27 noiembrie 2002, pp. 12-13
- Eva Sîrbu, Actorul este un copil al Universului – Ion Caramitru în „Noul Cinema”, nr. 5 (anul VI), 1995, p. 17
- Magdalena Boiangiu, Existența în Europa la ora firescului – de vorbă cu Ion Caramitru în „Teatrul azi”, nr. 8-9-10, 1993, pp. 24-25
- Paul Silvestru, Confesiuni de creaţie: Ion Caramitru despre „A treia ţeapă” la Teatrul „Bulandra” în „Teatrul”, nr. 9 (anul XXXIII), septembrie, 1988, pp. 24-26, Url:
- Mircea Daneliuc, Vatra dialog: Mircea Daneliu – Ion Caramitru în „Vatra”, nr. 9 (anul 15), 1985, pp. 8; 15
- Irina Coroiu, Invitatul nostru: Ion Caramitru în „Teatrul”, nr. 1 (anul XXIX), ianuarie, 1984, pp. 50-56, Url:
- Mira Iosif, Interviu cu Ion Caramitruîn „Teatrul”, nr. 7 (anul XVII), iulie, 1972, pp. 38-42, Url:
Anchete
- Mira Iosif, Masa rotundă a revistei „Teatrul”: Teatrul englez văzut de Ion Caramitru, Ion Cojar, Octavian Dibrov, Dan Jitianu, Anca Ovanez-Doroşenco, Nicolae Scarlat, Beatrice Staicu în „Teatrul”, nr. 7-8 (anul XXVIII), iulie-august, 1983, pp. 96-110, Url:
- Ileana Popovici, Itinerar în problematica actorului (participanţi la discuţie: George Calboreanu, Irina Răchiţeanu-Şirianu, Gina Patrichi, Sanda Toma, Octavian Cotescu, Marin Moraru, Florin Piersic, Ion Caramitru) în „Teatrul”, nr. 8 (anul XIII), august, 1968, pp. 6-19, Url:
Articole despre Ion Caramitru
- ***, Ion Caramitru – încă un premiu în „Teatrul azi”, nr. 7-9 (anul 17), 2016, p. 295
- George Banu, Ion Caramitru – Premiul Actor of Europe, 2016 în „România literară”, nr. 30-31 (anul 48), 22.07.2016, pp. 28-29
- P., Impresarii internaționali, impresionați de actorii români în „Foaia românească” nr. 20 (anul 56), 19 mai 2006, p. 13
- ***, Confirmare în „Teatrul azi”, nr. 3-4 (anul 7), 2006, p. 218
- Adrian Popescu, Miniștrii Hans Zehetmair și Ion Caramitru au dat relațiilor româno-germane un nou suflu și Sibiul – „antenă cultural-economică” pe traseul european München – Luxemburg în „Tribuna Sibiului”, nr. 2902 (anul 116), 12 septembrie 2000, p. 13
- ***, Premiile A.T.M pe anul 1985 în „Teatrul”, nr. 3 (anul XXXI), martie, 1986, pp. 7-11, Url:
- Maria Marin, Viitorul rol: Ion Caramitru în „Teatrul”, nr. 7-8 (anul XXVI), iulie-august, 1981, p. 164, Url:
- Maria Marin, Viitorul rol – Ion Caramitru în „Teatrul”, nr. 9 (anul XXI), septembrie, 1976, p. 39, Url:
Premii, distincții și decorații
- Premiul UNITER de excelență (in memoriam), 2022
- Redenumirea Sălii Mari a Teatrului Național „I. L. Caragiale” București în „Sala Ion Caramitru”, 2021
- Premiul pentru promovarea operei eminesciene acordat de Memorialul Ipotești – Centrul de Studii „Mihai Eminescu”, 2021
- Cetățean de Onoare al municipiului Timișoara, 2018
- Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău (Rep. Moldova), 2018
- Doctor Honoris Causa al Universității „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, 2017
- Ordinul Soarelui Răsare acordat de Ambasadorul Japoniei la Bucureşti, Kisaburo Ishii, în numele Majestății Sale Împăratul Akihito al Japoniei, 2017
- Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, decorat de Președintele Klaus Iohannis, 2017
- Cetățean de Onoare al municipiului București, 2017
- Premiul de Excelență la Gala Radio România Cultural, 2017
- Doctor Honoris Causa al Universității de Arte Audiovizuale ESRA din Skopje (Macedonia), 2016
- Titlul de Ambasador Cultural Shakespeare în România, cu ocazia „Shakespeare Lives 2016”, acordat de British Council Romania, 2016
- Premiul Academiei Române „Aristizza Romanescu” pentru rolul „Macbeth”, 2013
- Decoraţia Regală „Nihil Sine Deo”, decorat de Principesa Margareta în numele Majestății Sale Regele Mihai I, 2012
- Cetățean de Onoare al comunei Mihail Kogălniceanu, 2012
- „Meritul Academic” acordat de Academia Română, 2012
- O stea pe Aleea Celebrităţilor din Bucureşti, 2012
- Doctor Honoris Causa a Universităţii „Ovidius” Constanţa, 2012
- Premiul pentru întreaga carieră la Festivalul Internațional de Film TIFF, Cluj-Napoca, 2012
- Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Arte „George Enescu” Iaşi, 2008
- Crucea Casei Regale a României, decorat de Regele Mihai I, 2008
- Cetățean de Onoare al municipiului Ploiești, 2006
- Cetățean de Onoare al satului Ipotești, 2006
- Cetățean de Onoare al orașului Sulina, 2005
- Cetățean de Onoare al municipiului Târgu Jiu, 2000
- Ordinul pentru Merit al României în grad de Mare Cruce, 2000
- Cetățean de Onoare al municipiului Sibiu, 1998
- Cavaler al Ordinului Literelor şi Artelor în Franţa, 1997
- Premiul „Interferențe” acordat de Fundația Culturală Română, 1996
- Ofițer de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic (OBE) pentru activitatea culturală româno-britanică, decorat de Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a, 1995
- Premiul A.T.M. pentru interpretarea unui rol masculin pentru rolul Hamlet din spectacolul omonim de la Teatrul „Bulandra”, 1985
- Premiul pentru interpretarea unui rol masculin pentru rolul Nagelschmit în „Florile unui geambaș”, Festivalul Teatral al Naționalităților Conlocutoare, Sfântu Gheorghe, 1980
- Premiul Special al Juriului pentru rolul principal din filmul „Luchian” la Festivalul Naţional al Filmului, Costineşti, 1984
- Premiul Uniunii Tineretului Comunist pentru înalt profesionalism și valorificarea scenică a liricii eminesciene, 1984
- Premiul ACIN, 1980
- Premiul II pentru Recitalul „Reverie” de la Teatrul „Bulandra” la Festivalul Național al Educației Politice și al Culturii Socialiste „Cântarea României”, 1977
- Premiul Revistei „Cinema” pentru interpretare, 1976
- Mențiune specială acordată de ACIN, 1974
Interviuri PDF
Maria Sârbu, Ion Caramitru: În teatru totul trebuie să aibă consistență în „Teatrul azi”, nr. 3-5 (anul 11), 2010, pp. 22-28
Descarcă PDFMircea Morariu, Cu Ion Caramitru despre anii studenției și ai începuturilor (fragment) în „Teatrul azi”, nr. 5-7 (anul 10), 2009, pp. 106-117
Descarcă PDFLiana Ornea, Ion Caramitru: Unde există talent, există și șansă în „Teatrul azi”, nr. 6-8 (anul 6), 2005, pp. 45-51
Descarcă PDFEva Sîrbu, Actorul este un copil al Universului – Ion Caramitru în „Noul Cinema”, nr. 5 (anul VI), 1995, p. 17
Descarcă PDFMagdalena Boiangiu, Existența în Europa la ora firescului – de vorbă cu Ion Caramitru în „Teatrul azi”, nr. 8-9-10, 1993, pp. 24-25
Descarcă PDFPaul Silvestru, Confesiuni de creaţie: Ion Caramitru despre „A treia ţeapă” la Teatrul „Bulandra” în „Teatrul”, nr. 9 (anul XXXIII), septembrie, 1988, pp. 24-26, Url:
Descarcă PDFMircea Daneliuc, Vatra dialog: Mircea Daneliu – Ion Caramitru în „Vatra”, nr. 9 (anul 15), 1985, pp. 8; 15
Descarcă PDFIrina Coroiu, Invitatul nostru: Ion Caramitru în „Teatrul”, nr. 1 (anul XXIX), ianuarie, 1984, pp. 50-56, Url:
Descarcă PDFMira Iosif, Interviu cu Ion Caramitruîn „Teatrul”, nr. 7 (anul XVII), iulie, 1972, pp. 38-42, Url:
Descarcă PDFAlte referințe în presă
Articole semnate de Ion Caramitru
- Ion Caramitru, Revolta în „Teatrul azi”, nr. 3, 1992, p. 30
- Ion Caramitru, Să ne gândim și la vorbe… în „Cinema”, nr. 3, martie 1979 All about Romanian Cinema (AaRC), Revistă online editată de Uniunea Cineaștilor din România, Url: http://aarc.ro/articol/sa-ne-gandim-si-la-vorbe
- Ion Caramitru, Speranța care ucide în „Teatrul”, nr. 6 (anul XX), iunie, 1975, p. 29, Url: http://www.cimec.ro/teatre/revista/1975/Nr.6.anul.XX.iunie.1975/originalimages/12502.1975.06.pag028-pag029.jpg
Articole PDF semnate de Ion Caramitru
Ion Caramitru, Revolta în „Teatrul azi”, nr. 3, 1992, p. 30
Descarcă PDFIon Caramitru, Să ne gândim și la vorbe… în „Cinema”, nr. 3, martie 1979 All about Romanian Cinema (AaRC), Revistă online editată de Uniunea Cineaștilor din România, Url: http://aarc.ro/articol/sa-ne-gandim-si-la-vorbe
Descarcă PDFIon Caramitru, Speranța care ucide în „Teatrul”, nr. 6 (anul XX), iunie, 1975, p. 29, Url: http://www.cimec.ro/teatre/revista/1975/Nr.6.anul.XX.iunie.1975/originalimages/12502.1975.06.pag028-pag029.jpg
Descarcă PDFIon Caramitru, Teatrul de azi, teatrul de mîine, în „Teatrul azi”, nr. 7-8, 1990, p. 72 https://biblioteca-digitala.ro/?articol=51200-teatrul-de-azi-teatrul-de-miine–teatrul-azi–7-8-1990
Descarcă PDFArticole PDF despre Ion Caramitru
***, Ion Caramitru – încă un premiu în „Teatrul azi”, nr. 7-9 (anul 17), 2016, p. 295
Descarcă PDFGeorge Banu, Ion Caramitru – Premiul Actor of Europe, 2016 în „România literară”, nr. 30-31 (anul 48), 22.07.2016, pp. 28-29
Descarcă PDFP., Impresarii internaționali, impresionați de actorii români în „Foaia românească” nr. 20 (anul 56), 19 mai 2006, p. 13
Descarcă PDF***, Confirmare în „Teatrul azi”, nr. 3-4 (anul 7), 2006, p. 218
Descarcă PDFAdrian Popescu, Miniștrii Hans Zehetmair și Ion Caramitru au dat relațiilor româno-germane un nou suflu și Sibiul – „antenă cultural-economică” pe traseul european München – Luxemburg în „Tribuna Sibiului”, nr. 2902 (anul 116), 12 septembrie 2000, p. 13
Descarcă PDF***, Premiile A.T.M pe anul 1985 în „Teatrul”, nr. 3 (anul XXXI), martie, 1986, pp. 7-11, Url:
Descarcă PDFMaria Marin, Viitorul rol: Ion Caramitru în „Teatrul”, nr. 7-8 (anul XXVI), iulie-august, 1981, p. 164, Url:
Descarcă PDFMaria Marin, Viitorul rol – Ion Caramitru în „Teatrul”, nr. 9 (anul XXI), septembrie, 1976, p. 39, Url:
Descarcă PDF
- Cronici care tratează opera personalității
- Alexandra Ares, Ingenios și electrizant în „Teatrul azi” nr. 10-12 (anul 21), 2020, pp. 272-275
- Alexandra Ares, Un spectacol ingenios și electrizant în „Neuma”, nr. 7-8, (anul IV), 2020, p. 78
- Oana Stoica, Revoluția, pandemia și bucureștenii în „Scena 9”, 06 august 2020, Url: https://www.scena9.ro/article/revolutia-jurnal-de-romania
- Mirela Petre, Recomandările săptămânii: spectacolul de teatru “Jurnal de România. 1989” pe acoperișul TNB, film și cărți în „Libertatea”, 04 august 2020, Url: https://www.libertatea.ro/lifestyle/recomandarile-culturale-saptamanii-teatru-jurnal-romania-1989-3083761
- Ionuț Mareș, „Jurnal de România. 1989”. Istorie și istorii în „Ziarul Metropolis, cotidian cultural”, 30 iulie 2020, Url: https://www.ziarulmetropolis.ro/jurnal-de-romania-1989-istorie-si-istorii/
- Alexandru Pătrașcu, Revoluție și pandemie în „adevărul.ro”, 27 iulie 2020, Url: https://adevarul.ro/cultura/teatru/revolutie-pandemie-1_5f1ededc5163ec4271674de2/index.html
- Cristina Modreanu, Revoluția „detronată” în „Scena.ro”, 27 iulie 2020, Url: https://revistascena.ro/cronica-saptamanii/revolutia-detronata/
- Doina Modola, Luciditate și poezie sau banul – idolul cetății în „Teatrul azi” nr. 5-6 (anul 21), 2020, pp. 121-129
- Alexandra Ares, Curaj, dificultăți și izbânzi în „Teatrul azi”, nr. 5-6 (anul 20), 2019, pp. 176-177
- Adrian Mihalache, Piesă cu bubă, mami! în „Teatrul azi”, nr. 5-6 (anul 20), 2019, pp. 174-175
- Nicolae Prelipceanu, Un Shylock uman în „Teatrul azi”, nr. 5-6 (anul 20), 2019, pp. 170-173
- Nicolae Havriliuc, Abaterea și judecata în „Teatrul azi”, nr. 5-6 (anul 20), 2019, pp. 133-135
- Ioana Florea, „Dumnezeu se îmbracă de la second hand”, o altă reușită a Teodorei Mareș , dar care îi dezvăluie o cu totul altă imagine! în „Cuvântul liber”, nr. 103 (anul 31), iunie 2019, p. 5
- Ion Parhon, Trei premiere bucureștene în „Scrisul românesc”, nr. 5 (189) (anul XVII), 2019, p. 22
- Doina Papp, Cum au devenit infractoare și cine sunt ele… în „adevărul.ro”, 26 martie 2019, Url: https://adevarul.ro/cultura/teatru/cum-devenit-infractoare-ele-1_5c99ea67445219c57eb07031/index.html
- Nicolae Havriliuc, Două pe față, două pe dos: cinci femei și doi bărbați în „Teatrul azi”, nr. 12 (anul 19), 2018, pp. 141-143
- Nicolae Havriliuc, Tabloul împreunei șederi în „Teatrul azi”, nr. 10-11 (anul 19), 2018, pp. 226-228
- Gabriela Hurezean, Premieră la TNB: Tricotând sentimente. Și pe față, și pe dos în „Muze și arme”, 08 octombrie 2018, Url: http://www.muzesiarme.ro/2018/10/08/premiera-la-tnb-tricotand-sentimente-si-pe-fata-si-pe-dos/
- Alina Gosa, „Două pe față, două pe dos” la TNB în „Bucureștii vechi și noi”, 25 septembrie 2018, Url: http://bucurestiivechisinoi.ro/2018/09/doua-pe-fata-doua-pe-dos-la-tnb/
- Doina Papp, Scene populare, veriste în repertoriul ONB în „Teatrul azi”, nr. 7-9 (anul 19), 2018, pp. 320-322
- Mircea Mihăieș, Ionul dogmatic în „România literară”, nr. 13 (anul 50), 16 martie 2018, p. 5
- Mariana Constantinescu, Orele în „România literară”, nr. 11 (anul 49), 10 martie 2017, p. 23
- Ada – Maria Ichim, Sunt un suflet nedumerit în „Teatrul azi”, nr. 12 (anul 18), 2017, pp. 144-145
- Oana Stoica, Întâlniri cu sine în „Dilema veche”, nr. 712, 12-18 octombrie 2017, Url: https://dilemaveche.ro/sectiune/arte-performative/articol/intilniri-cu-sine
- Oana Bogzaru, „UFO” și misterul vieții în „Yorick, Revistă online de teatru”, nr. 378, 26 septembrie 2017, Url: https://yorick.ro/ufo-si-misterul-vietii/
- Mădălina Dumitrache, Caleidoscopul întrebărilor – UFO în „webcultura.ro”, 19 septembrie 2017, Url: https://webcultura.ro/caleidoscopul-intrebarilor-ufo/
- Constantin Paraschivescu, Spectacol-manifest în „Teatrul azi”, nr. 7-9 (anul 18), 2017, p. 238
- Maria Capelos, Magic Național: Teatru, poezie și improvizație în „România liberă”, 24 iunie 2017, Url: https://romanialibera.ro/special/magic-national-teatru-poezie-si-improvizatie-456141/
- Mădălina Dumitrache, Magic Național în „webcultura.ro”, 20 iunie 2017, Url: http://webcultura.ro/magic-national/
- Nicolae Havriliuc, Libertatea de a fi clovn în „Teatrul azi”, nr. 3-4 (anul 18), 2017, pp. 166-168
- Mircea Morariu, A fi sau a nu fi clovn bătrân în „Teatrul azi”, nr. 3-4 (anul 18), 2017, pp. 164-165
- Nicolae Prelipceanu, Un spectacol de teatru-circ în „Teatrul azi”, nr. 3-4 (anul 18), 2017, pp. 162-164
- Nicolae Havriliuc, Fragilitatea măștii în ludicul scenic în „Teatrul azi”, nr. 10-11 (anul 17), 2016, pp. 117-119
- Ana Blandiana, Ion Caramitru și procesul comunismului în „Observator cultural”, nr. 763, 13 martie 2015, Url: https://www.observatorcultural.ro/articol/ion-caramitru-si-procesul-comunismului/
- Mircea Morariu, Cronică de familie în „adevărul.ro”, 19 februarie 2015, Url: https://adevarul.ro/cultura/teatru/cronica-familie-1_54e5c7ff448e03c0fdc576b4/index.html
- Doina Papp, Pianul călător și istoria care nu ne dă pace în „adevărul.ro”, 16 februarie 2015, Url: https://adevarul.ro/cultura/teatru/pianul-calator-istoria-nu-pace-1_54e1c1bb448e03c0fda9da19/index.html
- Nicolae Prelipceanu, Pianul lui Chopin și istoria României în „Teatrul azi”, nr. 1-3 (anul 16), 2015, pp. 348-248
- Andrei Crăciun, Pianul, timpul în „Ziarul Metropolis, cotidian cultural”, 22 decembrie 2014, Url: https://www.ziarulmetropolis.ro/pianul-timpul/
- Andreea Nanu, Anonimul venețian. Sau despre moarte, cu dragoste în „Revista 22”, 09 octombrie 2014, Url: https://revista22.ro/cultura/anonimul-veneian-sau-despre-moarte-cu-dragoste
- Andrei Crăciun, Încă o moarte indimenticabilă la Veneția în „Ziarul Metropolis, cotidian cultural”, 18 iunie 2014, Url: https://www.ziarulmetropolis.ro/inca-o-moarte-indimenticabila-la-venetia/
- Gabriela Hurezean, Premieră la TNB: Ion Caramitru și „An(t)onimul venețian” în „Muze și arme”, 18 iunie 2014, Url: http://www.muzesiarme.ro/2014/06/18/premiera-la-tnb-ion-caramitru-si-antonimul-venetian/
- Bedros Horasangian, „Anonimul venețian” de la Teatrul Național. O poveste cu un EL și o EA în „adevărul.ro”, 05 iunie 2014, Url https://adevarul.ro/cultura/teatru/anonimul-venetian-poveste-ea-1_53908afa0d133766a853152c/index.html
- Adrian Mihalache, Disperarea lui Prospero în „Teatrul azi” nr. 5-6 (anul 15), 2014, pp. 160-164
- Nicolae Prelipceanu, „Rumors” în „Teatrul azi” nr. 3-4 (anul 15), 2014, pp. 129-131
- Ioana Florea, „Cu Ion Caramitru, de la Hamlet la Hamlet și mai departe” în „Cuvântul liber”, nr. 59 (anul 25), 26 martie 2013, p. 12
- Ioana Florea, Târgumureșenilor le place atât poezia, cât și teatrul de comedie și de divertisment, dar și tragedia și absurdul! în „Cuvântul liber”, nr. 54 (anul 25), 19 martie 2013, p. 7
- Ioana Florea, „Extemporal la dirigenție”, încă un film difuzat în și pentru luna Martie! în „Cuvântul liber”, nr. 45 (anul 25), 6 martie 2013, p. 3
- Elisabeta Pop, Actori care au găsit calea florii… în „Teatrul azi”, nr. 1-2 (anul 13), 2012 pp. 18-23
- Constantin Paraschivescu, Un hibrid genial în „Teatrul azi”, nr. 9-10 (anul 11), 2010, pp. 222-224
- E. E., Dialogul poeziei românești cu muzica jazz pe corzile sufletului în „Foaia românească”, nr. 49 (anul 60), 12 martie 2010, p. 3
- Costin Popa, Scena lirică în Festivalul Național de Teatru în „Teatrul azi”, nr. 1-2 (anul 11), 2010, pp. 14-19
- Nicolae Prelipceanu, Teatru ca pe vremuri în „Teatrul azi”, nr. 11-12 (anul 10), 2009, pp. 198-200
- Luminița Vartolomei, Farmecul firescului în „Teatrul azi”, nr. 5-7 (anul 10), 2009, pp. 281-283
- Adrian Mihalache, Onoarea mai presus de orice în „Teatrul azi”, nr. 3-4 (anul 9), 2008, pp. 121-124
- Sorin Alexandrescu, Timpul istoriei și timpul scenei în „Teatrul azi”, nr. 3-4 (anul 9), 2008, pp. 114-117
- Nicolae Prelipceanu, Despre onoare, cu ironie și detașare în „Teatrul azi”, nr. 3-4 (anul 9), 2008, pp. 97-101
- ***, Aplauze pentru Ion Caramitru în „România literară”, nr. 11 (anul 39), 17 martie 2006, p. 6
- Valentin Coșereanu, O recompunere creatoare în „Teatrul azi”, nr. 5-6 (anul 7), 2006, pp. 170-171
- Luminița Vartolomei, Din două, una! în „Teatrul azi”, nr. 5-6 (anul 7), 2006, pp. 164-165
- A, L. Crișan, Ion Caramitru, printre cei mai buni interpreți ai lui Hamlet în „Foaia românească”, nr. 11 (anul 56), 17 martie 2006, p. 13
- Silvana Cojocărașu, Cultura română în oglindă în „Teatrul azi”, nr. 9-10 (anul 6), 2005, pp. 245-247
- ***, Magie pe scenă în „Tribuna Sibiului”, nr. 4348 (anul 121), 6 iunie 2005, p. 3
- Valentin Coșereanu, La Ipotești în „Teatrul azi”, nr. 4-5 (anul 6), 2005, pp. 183-184
- Marina Constantinescu, Sub Moscova în „România literară”, nr. 18 (anul 37), 2004, 12-18 mai 2004, p. 24
- Adrian Mihalache, Rusoaica în „Teatrul azi”, nr. 3 (anul 5), 2004, pp. 53-55
- George Banu, O zi la Dublin în „România literară”, nr. 45 (anul 36), 12-18 noiembrie 2003, p. 22
- Ludmila Patlanjoglu, Un spectacol autobiografic: Macbett – Caramitru în „România literară”, nr. 44 (anul 35), 6-12 noiembrie 2002, p. 22
- Dorana Coșoveanu, „Un poem este o pictură cu voce” în „Teatrul azi”, nr. 10-12 (anul 3), 2002, pp. 102-104
- Constantin Paraschivescu, Un carnaval vioi în „Teatrul azi”, nr. 11-12 (anul 2), 2001, pp. 125-126
- Mariana Constantinescu, Operă cu păpuși în „România literară”, nr. 21 (anul 29), 29 mai 1996, p. 16
- Marina Constantinescu, Normalitatea nebuniei sau la adăpost de cine? în „România literară”, nr. 33 (anul 25), 21 noiembrie 1992, p. 16
- Dan Hăulică, Un totdeauna al ființei românești în „România literară”, nr. 14 (anul 23), 04 mai 1990, p. 7
- Ion Cristoiu, Eminescu spus de Ion Caramitru în „Teatrul”, nr. 9 (anul XXXIV), septembrie, 1989, pp. 85-86. Url: http://www.cimec.ro/teatre/revista/1989/Nr.9.anul.XXXIV.septembrie.1989/originalimages/21527.1989.09.pag084-pag085.jpg http://www.cimec.ro/teatre/revista/1989/Nr.9.anul.XXXIV.septembrie.1989/originalimages/21528.1989.09.pag086-pag087.jpg
- Carmen Firan, Solemnitatea poeziei în „Teatrul”, nr. 8 (anul XXXIV), august, 1989, p. 53. Url:
http://www.cimec.ro/teatre/revista/1989/Nr.8.anul.XXXIV.august.1989/originalimages/21458.1989.08.pag052-pag053.jpg
- Alfred Hoffman, „Eminescu… după Eminescu” în „România literară”, nr. 29 (anul 22), 20 iulie 1989, p. 18
- Luminița Varlam, Eminescu, după Caramitru în „Teatrul”, nr. 7 (anul XXXIV), iulie, 1989, p. 54. Url: http://www.cimec.ro/teatre/revista/1989/Nr.7.anul.XXXIV.iulie.1989/originalimages/21410.1989.07.pag054-pag055.jpg
- Paul Cornel Chitic, Depășirea statului în poză în „Teatrul”, nr. 7 (anul XXXIV), iulie, 1989, p. 49, Url: http://www.cimec.ro/teatre/revista/1989/Nr.7.anul.XXXIV.iulie.1989/originalimages/21407.1989.07.pag048-pag049.jpg
- Ionuț Niculescu, Fișe pentru o enciclopedie a teatrului românesc: Hamlet pe scena românească în „Teatrul”, nr. 2 (XXXIV), februarie, 1989, pp. 28-32, Url: http://www.cimec.ro/teatre/revista/1989/Nr.2.anul.XXXIV.februarie.1989/originalimages/21140.1989.02.pag028-pag029.jpg http://www.cimec.ro/teatre/revista/1989/Nr.2.anul.XXXIV.februarie.1989/originalimages/21141.1989.02.pag030-pag031.jpg http://www.cimec.ro/teatre/revista/1989/Nr.2.anul.XXXIV.februarie.1989/originalimages/21142.1989.02.pag032-pag033.jpg
- Mihai Matei, Întâlnirile revistei cu cititorii, Constanța – 31 august, 1988 în „Teatrul”, nr. 9 (anul XXXIII), septembrie, 1988, pp. 49-52, Url: http://www.cimec.ro/teatre/revista/1988/Nr.9.anul.XXXIII.septembrie.1988/originalimages/20905.1988.09.pag048-pag049.jpg http://www.cimec.ro/teatre/revista/1988/Nr.9.anul.XXXIII.septembrie.1988/originalimages/20906.1988.09.pag050-pag051.jpg http://www.cimec.ro/teatre/revista/1988/Nr.9.anul.XXXIII.septembrie.1988/originalimages/20907.1988.09.pag052-pag053.jpg
- Carmen Firan, Cronica interpretării actoriceşti: Victor Rebengiuc în „A treia ţeapă” de Marin Sorescu la Teatrul „Bulandra”) în „Teatrul”, nr. 8 (XXXIII), august, 1988, pp. 84-85, Url: http://www.cimec.ro/teatre/revista/1988/Nr.8.anul.XXXIII.august.1988/originalimages/20870.1988.08.pag084-pag085.jpg
- Nicolae Mateescu, Reporter în viaţa teatrală: Starea de repetiţie (Repetiţie la „Uriaşii munţilor” de Luigi Pirandello la Teatrul „Bulandra”) în „Teatrul”, nr. 12 (anul XXXII), decembrie, 1987, pp. 51-54, Url: http://www.cimec.ro/teatre/revista/1987/Nr.12.anul.XXXII.decembrie.1987/originalimages/20429.1987.12.pag050-pag051.jpg http://www.cimec.ro/teatre/revista/1987/Nr.12.anul.XXXII.decembrie.1987/originalimages/20430.1987.12.pag052-pag053.jpg http://www.cimec.ro/teatre/revista/1987/Nr.12.anul.XXXII.decembrie.1987/originalimages/20431.1987.12.pag054-pag055.jpg
- Ion Calion, Hemlet între farsă și ispita totalității în „Vatra”, nr. 3 (anul 16), martie, 1986, p. 180
- Constantin Radu-Maria, Cronica dramatică: „Hamlet” (Teatrul „Bulandra”) în „Teatrul”, nr. 2 (anul XXXI), februarie, 1986, pp. 29-33, Url:
- Valentin Silvestru, „Hamlet” sau patosul adevărului în „România literară”, nr. 51 (anul 18), 19 decembrie 1985, pp. 12-13
- I., Mozaic în „Transilvania”, nr. 5 (anul 91), mai, 1985, p. 66
- Costin Tuchilă, „Micul coșar” la Opera Română în „România literară”, nr. 17 (anul 18), 25 aprilie 1985, p. 18
- Corina Șuteu, Cronica dramatică: „Neînsemnaţii” de Terry Johnson (Teatrul „Bulandra”) în „Teatrul”, nr. 12 (anul XXIX), decembrie, 1984, pp. 66-67, Url:
- Victor Parhon, Un recital extraordinar în „Teatrul”, nr. 3 (anul XXVIII), martie, 1983, p. 58, Url:
- Mircea Iorgulescu, Improvizații bine pregătite în „România literară”, nr. 8 (anul 16), 24 februarie 1983, p. 18
- I. Suchianu, Ștefan Luchian în „România literară”, nr. 38 (anul 14), 17 septembrie 1981, p. 17
- Alice Georgescu, Cronica dramatică: „Amintiri” de Aleksei Arbuzov (Teatrul „Bulandra”) în „Teatrul”, nr. 6 (anul XXVII), iunie, 1981, pp. 33-34, Url:
- Radu Albala, Cronica dramatică: „Pericle” de Shakespeare (Teatrul Giuleşti) în „Teatrul”, nr. 1 (anul XXVII), ianuarie, 1981, pp. 32-34, Url:
- Marius Robescu, Cronica dramatică: „Oraşul viitorului” de Horia Lovinescu (Teatrul „Bulandra”)în „Teatrul”, nr. 5 (anul XXVI), mai, 1981, pp. 59-60, Url:
- Valeria Ducea, Cronica dramatică: „Floriile unui geambaş” de Sütö András (Teatrul „Bulandra”) în „Teatrul”, nr. 3 (anul XXV), martie, 1980, pp. 48-49, Url:
- Marin Sorescu, Grafic de temperatură(„Răceala” la Teatrul „Bulandra”) în „Teatrul”, nr. 7 (anul XXII), iulie, 1977, pp. 20-22, Url:
- Virgil Munteanu, Cronica dramatică: „Răceala” de Marin Sorescu (Teatrul „Bulandra”) în „Teatrul”, nr. 3 (anul XXII), martie, 1977, pp. 40-42, Url:
- Virgil Munteanu, Cronica dramatică: „Tineri căsătoriţi caută cameră” de Mihail Rişcin (Teatrul „Bulandra”) în „Teatrul”, nr. 2 (anul XXII), februarie, 1977, pp. 34-35, Utl:
- I. Suchianu, „Instanța amână pronunțarea” în „România literară”, nr. 24 (anul 9), 10 iunie 1976, p. 17
- Ileana Popovici, Cronica dramatică: „Vicarul” de Rolf Hochhuth(Teatrul „L. S. Bulandra”) în „Teatrul”, nr. 3 (anul XVII), martie, 1972, pp. 31-34, Url:
- Virgil Munteanu, Cronica dramatică: „Mincinosul” de C. Goldoni(Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”) în „Teatrul”, nr. 1 (XVII), ianuarie, 1972, pp. 56-57, Url:
- George Banu, Emoționantă reîntoarcere la simplitate în „România literară”, nr. 16 (anul 3), 15 aprilie 1970, p. 25
- Zoe Dumitrescu Bușulenca, Cronica la „Să nu te joci cu dragostea” de Alfred de Musset(Teatrul Naţional „I.L. Caragiale”) în „Teatrul”, nr. 5 (anul X), mai, 1965, pp. 57-60, Url:
- Călin Căliman, Piese originale în repertoriul stagiunii: cronica la „Eminescu” de Mircea Ştefănescu(Teatrul Naţional „I.L. Caragiale”) în „Teatrul”, nr. 7 (anul IX), iulie, 1964, pp. 69- Url:
Cronici:
Alexandra Ares, Ingenios și electrizant în „Teatrul azi” nr. 10-12 (anul 21), 2020, pp. 272-275
Descarcă PDFAlexandra Ares, Curaj, dificultăți și izbânzi în „Teatrul azi”, nr. 5-6 (anul 20), 2019, pp. 176-177
Descarcă PDFNicolae Prelipceanu, Un Shylock uman în „Teatrul azi”, nr. 5-6 (anul 20), 2019, pp. 170-173
Descarcă PDFNicolae Prelipceanu, Două pe față, două pe dos: cinci femei și doi bărbați în „Teatrul azi”, nr. 12 (anul 19), 2018, pp. 141-143
Descarcă PDFDoina Papp, Scene populare, veriste în repertoriul ONB în „Teatrul azi”, nr. 7-9 (anul 19), 2018, pp. 320-322
Descarcă PDFConstantin Paraschivescu, Un hibrid genial în „Teatrul azi”, nr. 9-10 (anul 11), 2010, pp. 222-224
Descarcă PDFNicolae Prelipceanu, Teatru ca pe vremuri în „Teatrul azi”, nr. 11-12 (anul 10), 2009, pp. 198-200
Descarcă PDFSorin Alexandrescu, Timpul istoriei și timpul scenei în „Teatrul azi”, nr. 3-4 (anul 9), 2008, pp. 114-117
Descarcă PDFNicolae Prelipceanu, Despre onoare, cu ironie și detașare în „Teatrul azi”, nr. 3-4 (anul 9), 2008, pp. 97-101
Descarcă PDFMarina Constantinescu, Sub Moscova în „România literară”, nr. 18 (anul 37), 2004, 12-18 mai 2004, p. 24
Descarcă PDFGeorge Banu, O zi la Dublin în „România literară”, nr. 45 (anul 36), 12-18 noiembrie 2003, p. 22
Descarcă PDFLudmila Patlanjoglu, Un spectacol autobiografic: Macbett – Caramitru în „România literară”, nr. 44 (anul 35), 6-12 noiembrie 2002, p. 22
Descarcă PDFDorana Coșoveanu, „Un poem este o pictură cu voce” în „Teatrul azi”, nr. 10-12 (anul 3), 2002, pp. 102-104
Descarcă PDFConstantin Paraschivescu, Un carnaval vioi în „Teatrul azi”, nr. 11-12 (anul 2), 2001, pp. 125-126
Descarcă PDFMariana Constantinescu, Operă cu păpuși în „România literară”, nr. 21 (anul 29), 29 mai 1996, p. 16
Descarcă PDFAlfred Hoffman, „Eminescu… după Eminescu” în „România literară”, nr. 29 (anul 22), 20 iulie 1989, p. 18
Descarcă PDFValentin Silvestru, „Hamlet” sau patosul adevărului în „România literară”, nr. 51 (anul 18), 19 decembrie 1985, pp. 12-13
Descarcă PDFD. I. Suchianu, Ștefan Luchian în „România literară”, nr. 38 (anul 14), 17 septembrie 1981, p. 17
Descarcă PDFGeorge Banu, Emoționantă reîntoarcere la simplitate în „România literară”, nr. 16 (anul 3), 15 aprilie 1970, p. 25
Descarcă PDFLink-uri către ale pagini de prezentare a personalității
- Enciclopedia liberă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Caramitru
- Teatrul Național „I. L. Caragiale” București: https://www.tnb.ro/ro/ion-caramitru-781
- UNITER – In memoriam Ion Caramitru: https://www.uniter.ro/in-memoriam-ion-caramitru/
- Internet Movie Database (IMDb): https://www.imdb.com/name/nm0135944/
- Cinemagia: https://www.cinemagia.ro/actori/ion-caramitru-3091/
- All about Romanian Cinema (AaRC): http://aarc.ro/personalitate/view/ion-caramitru
- Teatral: https://www.teatral.ro/artist/ion-caramitru
