Ciupe, Teodor
2 ianuarie 1933, Constanța
6 noiembrie 2010, Cluj-Napoca
scenograf
Unul din cei mai importanți scenografi români contemporani, Teodor Th. Ciupe a fost timp de aproape şase decenii scenograful Teatrului Naţional „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, semnând peste o sută de decoruri. A optat pentru arta scenografică, oarecum târziu, abia în anul patru de studii, influențat fiind în alegerea făcută de numeroasele lecturile de specialitate la care a avut acces, dar și de o anume înclinație „de a construi o formă sau un obiect mai deosebit pe care să-l finisez singur (…) La Institut, ca să-mi autentific opțiunea, pictam de obicei decoruri pentru o scenă imaginară, ideală. La fel desenam schițe de costume pe care le gândeam pe un canon de opt capete și jumătate, încât aveau ceva din înfățișarea personajelor lui Modigliani.”[1]
În anul 1958, T. Th. Ciupe va absolvi Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia scenografie. În același an va fi angajat la Teatrul Naţional „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca unde „în căutarea bucuriei”[2] își va începe activitatea – după cum mărturisește – „pictând cortina de metal care separă scena de sala de spectacol”. Toamna, după deschiderea stagiunii se va produce adevăratul debut, lucrând alături de Victor Ion Popa.
Parcursul său artistic a fost marcat de întâlniri esențiale, legate fie de oameni, fie de locuri și spații teatrale, care i-au influențat, modelat și transformat opțiunile estetice. Pentru că spre deosebire de alte arte teatrul nu poate exista în afara unei comunități, chiar și restrânse, așa cum este echipa de creație (reunită în acest efort comun atât de scopuri, cât și de responsabilități), Ciupe își alege cu grijă „familia artistică”. Întâlnirile care i-au marcat pe termen lung destinul artistic au fost cele cu regizorii Victor Ion Popa, Aureliu Manea, Mihai Măniuțiu și Tompa Gábor, alături de care și-a „distilat” concepția despre teatru. A colaborat cu mari personalități ai scenei românești, aflate la început de drum sau în plină afirmare: Cornel Todea – Secunda 58 (1958), Poveste din Irkutsk (1960), Febre (1962); György Harag – Familia Toth (1979), Se caută un vinovat (1964); Alexandru Tatos – Pasărea Shakespeare (1974); Aureliu Manea – Mincinosul (1966), Marginea vie a umbrei (1969), Căsătoria (1974), O noapte furtunoasă (1975), D-ale carnavalului (1978), Visul unei nopți de iarnă (1981); Mircea Marin – Woyzeck (1976), Despot Vodă (1976), Maria și copiii ei (1977); Alexandru Dabija – Cum vă place (1979), Ifigenia (1986); Tompa Gábor – Nevinovatul (1984), Hamlet (1987), O noapte furtunoasă (1988), Guvernatorul lui Caligula (1990), Cum vă place (1991), Neînțelegerea (1993), Woyzeck (1995), Hamlet (1997), O scrisoare pierdută (2005); Vlad Mugur – Evantaiul doamnei Windermere (1970), Un vis din noaptea miezului de vară (1970), Scaunele (1996); Sanda Manu – Bolnavul închipuit (2002); Mihai Măniuţiu – Emigranții (1978), Omul cu mârțoaga (1985), Îmblânzirea scorpiei (1986), Arden din Kent (1987), Bolnavul închipuit (2002), Julieta (2005); Mona Chirilă – Nuntă însângerată (2001), Nopți din cele o mie și una (2002), Piaţeta (2005); Paolo Magelli – Astă seară se joacă fără piesă (1969), Mătrăguna (1970), László Bocsárdi – Câinele grădinarului (1995); Radu Afrim – Mansardă la Paris cu vedere spre moarte (2004).
Ajuns scenograf va crea la Cluj-Napoca, alături de scenograful Mircea Matcaboji, unul dintre nucleele artei scenografice contemporane, așa cum, de altfel, se întâmpla și la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, prin contribuția celor trei corifei ai spațiului: Bortnovski, Ciulei, Jitianu. „Noi avem foarte mulți scenografi talentați și participările noastre la expozițiile internaționale de scenografie nu au rămas fără ecou (…) urmăresc cu mult interes realizările lui Dan Jitianu ca și cele ale colegilor mei Vasile Rotaru, Ion Popescu-Udriște, Viorel Penișoară-Stegaru, Mihai Mădescu și alții.”[3] – remarca T.Th. Ciupe. Prin activitatea susținută atât la Cluj, cât și în țară, contribuie în mod autentic și profund la evoluția mișcării teatrale din România, prin impunerea unui stil propriu, bazat pe un set de convenții și soluții plastice cu un puternic impact vizual, dar și o nouă „lectură” a spațiului, care-l individualizează. Cu toate acestea, e dificil, să prezinţi caracteristicile dominante stilului unui artist a cărui operă a traversat șase decenii, supraviețuind nenumăratelor curente, maniere artistice, tendințe, mode, dar și-a păstrat nealterată direcția, valoarea, stilul sau „matricea stilistică”.
Jacques Copeau credea că schimbarea de decor destabilizează textul dramatic, în timp ce o „arhitectură scenică dată atrage”[4], impune şi declanșează apariția unei anumite concepții și tensiuni dramatice şi unui anumit stil de punere în formă. Scenografiile lui T.Th Ciupe umăresc spargerea limitelor impuse de arhitectura spațiului cutiei à l’italienne, ale cărei energii încearcă să le (re)activeze de fiecare dată, dar întotdeauna diferit, folosindu-se de mijloacele proprii scenografiei „clasice” (arhitectură, pictura, ecleraj etc.), dar interpretate printr-o optică contemporană. Astfel, fiecare nouă provocare venită din partea scenei scenograful o tratează cu o largă disponibilitate creatoare.
„Fiecare spectacol pentru care ai realizat spațiul scenic înseamnă un anumit prag al dezvoltării tale, este o confruntare cu tine însuți când ai senzația că vei da de straturi dure prin care nu mai poți răzbate.”
Și, chiar dacă nu există formule care să-i constrângă în vreun fel limitele creativității, există, totuși, o serie „bariere”, de praguri autoimpuse, care țin mai degrabă de principiile și valorile pe care le respectă. Tocmai de aceea se va delimita de tendința postmodernă a teatrului contemporan, de inserarea elementelor multimedia în datul scenic, considerând că o astfel de intruziune, alterează profund „limbajul” teatrului, și, implicit, specificitatea.
În cazul lui T.Th Ciupe, traseul de la cuvânt la imagine este unul complex, cu o dinamică aparte, presărat cu mici „refugii” în bibliotecă, necesare planificării și documentării riguroase asupra textului și epocii, „forajul”, cum îl numește Ciupe. „Nu există nicio rețetă și nici un sistem. La primii pași ai senzația că ești „zidit”, ai în memorie imagini care se suprapun pe aceeași temă. Căutările. Nu trebuie să pornească niciodată de la formă.” O altă „haltă” pe acest drum al „înscenării” este cea a realizării și probării schițelor atent detaliate, prin intermediul machetei, urmată de stabilirea oportunității alegerii unui anume spațiu, concret. „Mi s-a întâmplat când lucram cu Harag la spectacolul cu piesa «Familia Toth» să descopăr spațiul scenic târziu, pe parcursul repetițiilor la care asistam și unde contribuiam cu un soi de fotograme pe care apoi le-am potrivit într-un spațiu în care fiecare fotogramă apărea și «juca» când trebuia.” Traseul continuă cu fixarea atmosferei generale, prin stabilirea „valorației” elementelor compoziției scenice cu ajutorul luminii, scopul final fiind „să ajungi la un spațiu unic (unic, dar mereu altul).”
Întrebat fiind, în ce măsură pictura, grafica, sculptura și arhitectura îi influențează gândirea, dictându-i opțiunea scenografică, T.Th. Ciupe răspunde:
„Cred că toate sunt determinante. Pe lângă literatură și muzică, toate celelalte arte, inclusiv filmul. Fără cultură plastică, fără informație vastă în ceea ce privește literatura și chiar muzica, scenografia rămâne, într-adevăr, o rudă săracă și astfel câmpul de investigație al scenografului se reduce la un perimetru mereu același. Se ivește deseori necesitatea de a gândi, să zicem, arhitectural un spațiul sau sculptural (…) Sigur că majoritatea spectatorilor nu percep «tehnica», dar, de exemplu, un acord cromatic în tonuri gri-rece poate fi util pentru a dramatiza o situație.”
Desigur, după cum remarca și T.Th. Ciupe, „teatrul nu e imagine, dar un scenograf nu-l poate gândi decât în imagini”, arta scenografică fiind codependentă de evoluțiile petrecute în arte vizuale, dar și de reformele artei regiei. „Uneori o imagine inspirată poate declanșa un spectacol (…)„Toată «pregătirea de artilerie» pe care am făcut-o pentru Hamlet, a fost, de fapt, o încercare de a ne cunoaște reciproc (…) idea de a face spectacolul împreună mi se părea greu de suportat, în sensul că prea mare era răspunderea și destul de sumară zestrea mea shakespereană.”[5]
Dovadă a interesului său constant privind modernizare discursului scenic, urmând îndeaproape exemplul și îndemnul colegului său de breaslă, scenograful elvețian Teo Otto, care afirma cu aplomb că scenografii sunt chemați să facă regie, el însuși aflându-se în această postură duală, de scenograf și regizor, încurajat în acest demers și de succesul lui Liviu Ciulei, în 1980 T.Th. Ciupe intră pe teritoriul lin, alteori bolovănos al regiei, montând City sugar/Cum se numeau cei patru Beatles? după un text scris de Stephen Poljakoff, iar mai apoi, Farsa jupânului Pathelin, la Teatrul de Stat din Turda. „Liviu Ciulei a demonstrat de nenumărate ori cât de armonios se sudează decorul lui pe aceeași concepție regizorală”, a spus el. Ca scenograf, admite că emoția premierei se încheie după prima repetiție tehnică. În cazul binomului scenograf-regizor, adevăratul beneficiar al bucuriei premierei rămâne, în cele din urmă, regizorul. „el poate schimba totul sau aproape totul până în acel moment.” „La premiera – se confesează Ciupe – cred că avem un puls cu două sute de bătăi pe minut. Mi-am privit opera din spatele scenei prin gaura unei perdele negre.”
Pe scenă a fost prezent și în postura de laureat a numeroase premii și distincții. În 1979 a primit premiul ATM pentru decorul la spectacolele Familia Toth (1979), în regia: Harag György și Cum vă place (1979), în regia lui Alexandru Dabija. În 1986, la Oradea este laureat al „Festivalului de Dramaturgie Originală”, unde obține premiul pentru scenografie cu spectacolul Anunţ la mica publicitate (1986), în regia lui Mihai Măniuţiu.
Ca tip de vizualitate, scenografia se circumscrie esteticii minimaliste, folosind „culori contrastante, panouri cu conturul și cromatice nete, cu minimum de recuzită, cu excepția unui obiect central cu funcții bizare – pat înclinat și aparat de gimnastică (vorbind despre tabieturile sportive ale unui solitar sau despre crucificarea unui damnat?) – și a unui «ascensor» lateral, ce aduce la suprafață din subsolul scenei, pe vizitatorii profesorului. În această ambianță scenografică, ce seduce prin simplitate și eficiență, spectacolul se desfășoară cu o distincție elaborată, fiind stilizat până la hieratism.”[6]
În 1990 obține premiul Uniunii Artiştilor Plastici, iar în 1996, critica de specialitate îi acordă premiul pentru scenografia spectacolului Hamlet (1997), montat de Gábor Tompa, la naționalul craiovean. Doi ani mai târziu, obţine premiul UNITER pentru întreaga activitate.
T.Th. Ciupe rămâne unul dintre puținii scenografi de teatru, în sensul cel mai fidel și, totodată, complet pe care îl exprimă și definește noţiunea. Scenografia sa se remarcă prin inventivitate debordantă și o vizualitate pregnantă. Multitudinea soluțiilor scenografice operate de T.Th Ciupe surprinde prin modernitate mijloacelor plastice puse în slujba funcționalității, concretizate prin soluţii clare, corerente, dar expresive, cu un puternic impact vizual.
Adriana Boantă
Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.02.30
Bibliografie:
- Cesereanu, Domițian De la tabla ondulată la metafora Hamlet, interviu publicat în Spectacol, almanah al Revistei Tribuna, aprilie 1988;
- Rudlin, John, Norman, H. Paul, Copeau: Texts on Theatre, London: Routledge, 1990;
- Ghițulescu, Mircea, Anunț la mica publicitate, în Teatrul, nr. 7-8 (anul XXXI), iulie-august 1986;
Note
[1]Domițian Cesereanu, De la tabla ondulată la metafora Hamlet, interviu publicat în Spectacol, almanah al Revistei Tribuna, aprilie 1988.
[2] Trimitere la titlul spectacolului de debut „În căutarea bucuriei” de Victor Rozov, montat de Victor Ion Popa, la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca.
[3] Domițian Cesereanu, De la tabla ondulată la metafora Hamlet, interviu publicat în Spectacol, almanah al Revistei Tribuna, aprilie 1988.
[4] Rudlin John, Norman H. Paul, Copeau: Texts on Theatre, London: Routledge, 1990, p.88
[5] Domițian Cesereanu, De la tabla ondulată la metafora Hamlet, interviu publicat în Spectacol, almanah al Revistei Tribuna, aprilie 1988.
[6] Mircea Ghițulescu, Anunț la mica publicitate, în Teatrul, nr. 7-8 (anul XXXI), iulie-august 1986, pp.80-81.
Alte referințe în presă:
- Rapotan Nona, “Despre lecția de iubire din Woyzeck”, articol publicat pe bookhub.ro, 31.05.2020. (un fragment despre scenografia spectacolului)
- Morariu Mircea, “Teatru online. Marea dramaturgie românească pe scenă”, articol publicat pe adevărul.ro, 5.06.2020. (un fragment despre scenografia spectacolului)
- Ghițulescu Mircea, “Scenograful total”- articol publicat pe blogul Dintre slujitorii scenei
- Cesereanu Domitian, “De la cortina de tablă ondulată la metafora Hamlet”, în Spectacol, Almanah al Revistei Tribuna, aprilie 1988. (interviu; link)
- Chitic Paul Cornel, “T. Th. Ciupe: Decor pentru Maria și copiii ei de Osvaldo Dragun la Teatrul Dramatic din Brașov”, în Teatrul, nr. 6, iuni 1977, p.57. link
- Parhon Ion, “Teatru”, nr. 7, iulie 1974; Cocora Ion, “România literară”, 25 iulie 1974; Chirilă Dumitru, “Familia”, iulie 1974 – fragmente. link
- bază (mică) de date T. Th. Ciupe. Spectacole dintre anii 1989-2006, la Cluj. imagini, cronici, informații despre spectacol și distribuție: link
Scenografie de teatru:
- Revizorul, de N. V. Gogol. În regia Monei Marian. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 04.05.2010.
- Gaițele, de Alexandru Kirițescu. În regia lui Gelu Badea. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 22.12.2007.
- Soldatul Fanfaron, de Maccius Plautus. În regia Monei Chirilă. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 03.04.2007.
- Să epilăm spre vest / Waxing west, de Saviana Stănescu. În regia Marcy Arlin, Cristian Nedea. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 05.03.2006.
- Travestiuri, de Tom Stoppard. În regia Monei Chirilă. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 18.02.2006.
- Az elveszett levél (O scrisoare pierdută), de Ion Luca Caragiale. În regia lui Gábor Tompa. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 08.01.2006.
- Julieta, de András Visky. În regia lui Mihai Măniuțiu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 23.09.2005.
- Velencei terecske (Piaţeta), de Carlo Goldoni. În regia Monei Chirilă. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 28.01.2005.
- Pescărușul, de Anton Pavlovici Cehov. În regia Monei Chirilă, Miriam Cuibus. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 27.09.2004.
- Mansardă la Paris cu vedere spre moarte, de Matei Vișniec. În regia lui Radu Afrim. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 25.09.2004.
- Lacrima tăcerii, de Lucian Blaga. În regia tehnică a lui lui Arhidiade Mureşan. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 12.05.2004.
- Statul plăcerii, de Gábor Görgey. În regia lui László Vadas. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 24.01.2004.
- Bolnavul închipuit, de Jean-Baptiste Poquelin Molière. În regia Sandei Manu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 10.11.2002.
- Gaițele, de Alexandru Kirițescu. În regia lui Gelu Badea. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 28.02.2002.
- Nopți din cele o mie și una. În regia Monei Chirilă. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 27.02.2002.
- Logodnicele aterizează la Paris, de Marc Camoletti. În regia lui Florin Piersic. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 02.12.2001.
- Nuntă însângerată, de Federico García Lorca. În regia Monei Chirilă. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 21.03.2001.
- Clitemnestra sau crima, de Marguerite Yourcenar. În regia Ancăi Bradu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 29.10.2000.
- Țiganiada, de Ion Budai-Deleanu. În regia lui Mircea Constantin. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 09.05.2000.
- Căsătoria, de Nikolai Vasilievici Gogol. În regia Monei Chirilă. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 17.03.2000.
- Noaptea, la lumina zilei, de Cornel Udrea, În regia lui Bogdan Ulmu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 11.03.2000.
- Abatorul roșu, galben, verde și albastru, de Dumitru Radu Popescu. În regia lui Alexa Visarion. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 20.11.1999.
- Curajul de a ucide, de Lars Noren. În regia lui Zoltan Schapira. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 26.06.1999.
- Amicii domnului Caragiale. În regia lui Gheorghe Nuțescu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 16.05.1999.
- Revizorul, de Nikolai Vasilievici Gogol. În regia lui Adrian Lupu. Teatrul de Nord, Satu Mare, 18.04.1999.
- Opera de trei parale, de Bertolt Brecht. În regia lui István Kövesdy. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 07.04.1999.
- Cum vă place, de William Shakespeare. În regia lui William Shakespeare. Teatrul “Sică Alexandrescu”, Brașov, 12.02.1999.
- Iubiri neterminate, de Paul Edmond. În regia lui Alexandru Colpacci. Teatrul “Sică Alexandrescu”, Brașov, 19.12.1998.
- Omul care n-are, de Jean-Baptiste Poquelin Molière. În regia lui Adrian Lupu. Teatrul Dramatic “Fani Tardini”, Galați, 27.11.1998.
- Titanic vals, de Tudor Mușatescu. În regia lui Traian Savinescu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 07.03.1998.
- Comedia erorilor, de William Shakespeare. În regia lui Borna Baletic. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 12.10.1997.
- Apel telefonic greșit, de Constantin Cubleșan. În regia lui Dorel Vișan. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 10.04.1997.
- Hamlet, de William Shakespeare. În regia lui Gábor Tompa. Teatrul Național “Marin Sorescu”, Craiova, 05.01.1997.
- Scaunele, de Eugène Ionesco. În regia lui Vlad Mugur. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 02.10.1996.
- Câinele grădinarului, de Lope de Vega. În regia lui László Bocsárdi. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 15.12.1995.
- Un om mușcat de oaie, de Vasile Rebreanu. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 11.11.1995.
- Woyzeck, de Georg Büchner. În regia lui Gábor Tompa. Teatrul “Lucia Sturdza Bulandra” (azi, Teatrul Bulandra), București, 20.10.1995.
- Revizorul, de Nikolai Vasilievici Gogol. În regia lui Adrian Lupu. Teatrul Dramatic “Fani Tardini”, Galați, 16.09.1995.
- Thyl Ulenspiegel, de Charles de Coster. În regia Ancăi Bradu-Panazan. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 09.04.1995.
- Rosencrantz și Guildenstern sunt morți, de Tom Stoppard. În regia lui István Kövesdy. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 18.11.1994.
- Când se întoarce Pierrot, de Jean-Claude Grumberg. În regia lui Adrian Lupu. Teatrul Dramatic “Fani Tardini”, Galați, 29.10.1994.
- Cameristele, de Jean Genet. În regia Ancăi Bradu Panazan. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 09.06.1994.
- Leonce și Lena, Georg Büchner. În regia lui Barabás Olga. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 09.03.1994.
- Vizita bătrânei doamne, de Friedrich Dürrenmatt. În regia lui Adrian Lupu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 21.10.1993.
- Hora dragostei, de Arthur Schnitzler. În regia lui Günter Czernetzky. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 29.04.1993.
- Neînțelegerea, de Albert Camus. În regia lui Gábor Tompa. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 05.03.1993.
- Ambițiosul, de Márton László. În regia lui Miklós Parászka. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 17.12.1992.
- Sinuciderea, de Nikolai Erdman. În regia lui Seprődi Kiss Attila. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 13.12.1991.
- Bánk bán, de Katona József. În regia lui Árpád Árkosi. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 18.10.1991.
- Cum vă place, de William Shakespeare. În regia lui Gábor Tompa. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 24.04.1991.
- Divorţ în stil italian, de Eduardo de Filippo. În regia lui Dorel Vişan. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 22.01.1991.
- Guvernatorul lui Caligula, de János Székely. În regia lui Gábor Tompa. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 10.03.1990.
- Amor pierdut, de Mihai Eminescu. În regia lui Dorel Vișan. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 08.06.1989.
- Stație de autobuz, de Cao-Hsing-Cien (Kao Xing Chien). În regia lui Gábor Tompa. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 23.04.1989.
- Arma secretă a lui Arhimede, de Dumitru Solomon. În regia lui Virgil Andrei Vita. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 25.04.1989.
- Ploaia iubirii, de Istvan Sigmond. În regia lui Gábor Tompa. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 01.03.1989.
- Într-un parc… pe o bancă, Alexandr Ghelman. În regia lui Dorel Vișan. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 11.02.1989.
- Patima fără sfârșit, de Horia Lovinescu. În regia lui Virgil Andrei Vita. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 14.01.1989.
- Micul infern, de Mircea Ștefănescu. În regia lui Marin D. Aurelian. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 14.06.1988.
- O noapte furtunoasă, de I. L. Caragiale. În regia lui Gábor Tompa. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 10.06.1988.
- Vicleniile dragostei; Huhurezul, de Giovanni Maria Cecchi. În regia lui Savin Sergiu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 03.03.1988.
- Burghezul gentilom, de Jean-Baptiste Molière. În regia lui Mihai Măniuțiu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 25.02.1988.
- Recital Mihai Eminescu, de Mihai Eminescu. În regia lui Mircea Cornișteanu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 21.12.1987.
- Nu ne naștem toți la aceeași vârstă, de Tudor Popescu. În regia lui Mircea Cornișteanu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 19.12.1987.
- Arden din Kent, autor anonim din secolul XVI. În regia lui Mihai Măniuțiu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 22.06.1987.
- Hamlet, de William Shakespeare. În regia lui Gábor Tompa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 23.02.1987.
- Îmblânzirea scorpiei, de William Shakespeare. În regia lui Mihai Măniuțiu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 30.10.1986.
- Anunț la mica publicitate, de Alexandru Sever. În regia lui Mihai Măniuțiu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 08.05.1986.
- Vrăjitoarele Cik la … Circ, de Victor Nicolae. În regia lui Dorel Vișan. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 30.03.1986.
- Ifigenia, de Mircea Eliade. În regia lui Alexandru Dabija. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 22.02.1986.
- Sub clar de lună, de Teodor Mazilu. În regia lui Aureliu Manea. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 30.01.1986.
- Un pahar cu sifon, de Paul Everac. În regia lui Dorel Vișan. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 21.12.1985.
- Întoarcerea tatălui risipitor, de Mircea Bradu. În regia lui Savin Sergiu. Teatrul “Regina Maria” – Trupa “Iosif Vulcan”, Oradea, 17.12.1985.
- Domnul vânează, de Georges Feydeau. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 23.02.1985.
- Omul cu mârțoaga, de George Ciprian. În regia lui Mihai Măniuțiu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 21.03.1985.
- Dramaturgia lui B. P. Hașdeu, de Bogdan Petriceicu Hașdeu. În regia lui Dorel Vișan. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 17.02.1985.
- A doua conștiință, de Barbu Ștefănescu Delavrancea. În regia lui Aureliu Manea. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 07.07.1984.
- Nevinovatul, de Gábor Dehel. În regia lui Gábor Tompa. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 09.07.1984.
- Tentația, de Aurel Gheorghe Ardeleanu. În regia Rodicăi Ghimuș Radu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 18.12.1984.
- Vânătoarea de rațe, de Alexandr Vampilov. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 12.05.1984.
- Sosesc deseară, de Tudor Mușatescu. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 30.03.1984.
- Surorile Boga, de Horia Lovinescu. În regia lui Aureliu Manea. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 29.12.1983.
- Seducție, de Constantin Cubleșan. În regia lui Aureliu Manea. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 26.10.1983.
- Othello, de William Shakespeare. În regia lui Florian Nicolau. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 19.05.1983.
- Pământul făgăduinței: trei gloanțe în Long Island City, de Radu Bădilă. În regia lui Dan Alecsandrescu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 29.03.1983.
- …escu, de Tudor Mușatescu. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 18.12.1982.
- Frumoasa Fernanda et comp., de Vasile Rebreanu. În regia lui Dorel Vișan. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 25.09.1982.
- Căsătoria, de Nikolai Vasilievici Gogol. În regia lui Dan Alecsandrescu. Teatrul Naţional – Compania “Liviu Rebreanu”, Târgu Mureş, 23.09.1982.
- Trenul nu mai oprește aici, de Tennessee Williams. În regia lui Ildiko Kovács. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 26.06.1982.
- Un os pentru un câine mort, de Alexandru Sever. În regia lui Victor Ion Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 29.12.1981.
- Visul unei nopți de iarnă, Tudor Mușatescu. În regia lui Aurelian Marin. Teatrul Municipal Turda (azi, Teatrul “Aureliu Manea” Turda), Turda, 27.11.1981.
- Baia, de Vladimir Mayakovsky. În regia lui Ferenc Kovács. Teatrul de Nord, Satu Mare, 09.05.1981.
- Ordinatorul, de Paul Everac. În regia lui Dorel Vișan. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 16.04.1981.
- City sugar / Cum se numeau cei patru Beatles?, de Stephen Poljakoff. În regia lui T. Th Ciupe. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 19.06.1980.
- Acești nebuni fățarnici, de Teodor Mazilu. În regia lui Tibor Balint. Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 16.05.1980.
- Cum vă place, de William Shakespeare. În regia lui Alexandru Dabija. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 20.12.1979.
- Centrul înaintaș s-a născut la miezul nopții, în regia lui Mircea M. Ionescu. Teatrul de Stat (azi, Teatrul Clasic “Ioan Slavici”), Arad, 13.05.1979.
- Recurs la judecata de apoi, de Constantin Cubleșan. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul de Stat (azi, Teatrul Clasic “Ioan Slavici”), Arad, 17.04.1979.
- Familia Toth, de István Örkény. În regia lui György Harag. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 08.02.1979.
- A treia țeapă, de Marin Sorescu. În regia lui Mircea Marin. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 28.12.1978.
- Fluierul fermecat, de Sorin Lepa și Mișu Drăgoi. În regia Rodicăi Ghimuș Radu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 26.09.1978.
- D-ale carnavalului, de I. L. Caragiale. În regia lui Matei Varodi. Teatrul Municipal Turda (azi, Teatrul “Aureliu Manea” Turda), Turda, 13.05.1978.
- Emigranții, de Slawomir Mrožek. În regia lui Mihai Măniuțiu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 14.01.1978.
- Excursia, de Theodor Mănescu. În regia lui Matei Varodi. Teatrul Municipal Turda (azi, Teatrul “Aureliu Manea” Turda), Turda, 12.01.1978.
- Mielul turbat, de Aurel Baranga. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 10.12.1977.
- Moartea lui Vlad Țepeș, de Dan Tărchilă. În regia lui Dan Tărchilă. Teatrul Municipal, Baia Mare, 18.10.1977.
- Noaptea încurcăturilor, de Oliver Goldsmith. În regia Rodicăi Ghimuș Radu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 27.09.1977.
- O întâmplare ciudată, de Carlo Goldoni. În regia lui Marin D. Aurelian. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 19.04.1877.
- Hotărârea, de Mircea Bradu. În regia lui Alexandru Colpacci. Teatrul “Regina Maria” – Trupa “Iosif Vulcan”, Oradea, 17.04.1977.
- Maria și copiii ei, de Osvaldo Dragun. În regia lui Mircea Marin. Teatrul “Sică Alexandrescu”, Brașov, 02.04.1977.
- Woyzeck, de Georg Büchner. În regia lui Mircea Marin. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 28.12.1976.
- Laudă muncii, colectiv de autori. În regia lui Victor Ion Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 20.12.1976.
- Bădăranii, de Carlo Goldoni. În regia lui Istvan Farkas. Teatrul Municipal, Baia Mare, 28.11.1976.
- Despot Vodă, de Vasile Alecsandri. În regia lui Mircea Marin. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 14.10.1976.
- Viteaz între viteji, de Anghel Th. Popescu. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Municipal Turda (azi, Teatrul “Aureliu Manea” Turda), Turda, 14.10.1976.
- Timp în doi, de Dumitru Radu Popescu. În regia lui Victor Ion Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 24.06.1976.
- Scufița roșie, de Evgheni Svarț. În regia Rodicăi Ghimuș Radu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 22.04.1976.
- Hanul de la răscruce, de Horia Lovinescu. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Municipal Turda (azi, Teatrul “Aureliu Manea” Turda), Turda, 11.03.1976.
- Gloanțe sub cerul nostru, de Alexandru Căprariu. În regia lui Victor Ion Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 07.02.1976.
- Reţeta Makropoulos, de Karel Čapek. În regia lui Alexandru Colpacci. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 16.12.1975.
- O noapte furtunoasă, de Ion Luca Caragiale. În regia lui Aureliu Manea. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 13.10.1975.
- Acești îngeri triști, de Dumitru Radu Popescu. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Municipal “Bacovia”, Bacău, 12.10.1975.
- Menajera, de Alexandru Sever. În regia lui Iulian Vișan. Teatrul “Radu Stanca”, Sibiu, 02.10.1975.
- Musafirul care n-a sunat la uşă, de Joaquin Calvo Sotelo. În regia lui Victor Ion Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 30.06.1975.
- Puterea şi adevărul, de Titus Popovici. În regia lui Alexa Visarion. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 08.05.1975.
- Doamna ministru, de Bronislav Nuşici. În regia Rodicăi Ghimuş Radu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 14.11.1974.
- Pasărea Shakespeare, de Dumitru Radu Popescu. În regia lui Alexandru Tatos. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 08.07.1974.
- Joc de pisici, de Örkeny, István. În regia lui Aurelian Marin. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 16.06.1974.
- Un om mușcat de oaie, de Vasile Rebreanu. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 18.04.1974.
- Căsătoria, de Nikolai Vasilievici Gogol. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Municipal Turda (azi, Teatrul “Aureliu Manea” Turda), Turda, 28.02.1974.
- Povestea unui ghicitor, şi-a bogătaşului furat, şi-a hoţului păgubitor, şi-a văduvei de lăudat, autor anonim. În regia lui Aureliu Manea. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 16.12.1973.
- Mizerie și noblețe, de Eduardo Scarpetta. În regia lui Marius Popescu. Teatrul Municipal Baia Mare, 21.06.1973.
- Tache, Ianke și Cadîr, de Victor Ion Popa. În regia lui Otto Rappaport. Teatrul Municipal Baia Mare, 31.05.1973.
- Jocul dragostei și al întâmplării, de Pierre Carlet de Chamblain Marivaux. În regia lui Aurel Manea. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 26.05.1973.
- Casa care a fugit prin ușă, de Petru Vintilă. În regia lui Constantin Leoveanu. Teatrul Municipal Turda (azi, Teatrul “Aureliu Manea” Turda), Turda, 12.04.1973.
- Dănilă Prepeleac, de Ion Creangă. În regia Rodicăi Ghimuș Radu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 17.02.1973.
- Soldatul de plumb, de Sacha Lichy. În regia lui George Gherasim. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 10.02.1973.
- Capul de rățoi, de George Ciprian. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 09.12.1972.
- Și, totuși, cuvintele…, recital de poezie. În regia lui Anton Tauf. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 01.06.1972.
- Gaițele, de Alexandru Kirițescu. În regia Olimpiei Arghir. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 21.05.1972.
- Bietul meu Marat, de Aleksei Nicolaevici Arbuzov. În regia lui Dan Alecsandrescu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 15.01.1972.
- Procurorul, de Gheorghi Djagarov. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 04.12.1971.
- Avram Iancu, de Alexandru Voitin. În regia lui Val Mugur. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 15.04.1971.
- Fetele Didinei, de Victor Eftimiu. În regia lui Victor Tudor Popa, George Gherasim. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 25.02.1971.
- Fără cascadori, de Mircea Radu Iacoban. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Municipal “Bacovia”, Bacău, 06.02.1971.
- Duet, de Andi Andrieș. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri”, Iaşi, 22.12.1970.
- Povestea neterminată, de Alecu Popovici. În regia Rodicăi Ghimuș Radu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 12.12.1970.
- Tango la Nisa, de Mircea Radu Iacoban. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 03.10.1970.
- Domnul Puntila şi sluga sa Matti, de Bertolt Brecht. În regia lui Constantin Anatol. Teatrul “Mihai Eminescu”, Botoșani, 03.10.1970.
- Sfântul Mitică Blajinul, de Aurel Baranga. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 13.06.1970.
- Regele moare, de Eugen Ionesco. În regia lui Taub János. Teatrul de Nord, Satu Mare, 26.03.1970.
- Un vis din noaptea miezului de vară, de William Shakespeare. În regia lui Vlad Mugur. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 19.03.1970.
- Mătrăguna, de Niccolo Machiavelli. În regia lui Paolo Magelli. Teatrul Naţional “Marin Sorescu”, Craiova, 12.03.1970.
- Evantaiul doamnei Windermere, de Oscar Wilde. În regia lui Vlad Mugur. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 15.02.1970.
- Domnul Puntila şi sluga sa Matti, de Bertolt Brecht. În regia lui Constantin Anatol. Teatrul Naţional – Compania “Liviu Rebreanu”, Târgu Mureş, 21.01.1970.
- Inundația; Curierul de seara, de Teodor Mazilu. În regia lui Mihai Raicu. Teatrul de Nord, Satu Mare, 03.11.1969.
- Astă seară se joacă fără piesă, de Luigi Pirandello. În regia lui Paolo Magelli. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 01.11.1969.
- Curcubeul negru, de Teodor Bosca. În regia lui Victor Ion Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 22.08.1969.
- Marginea vie a umbrei, de Virgil Nistor. În regia lui Dan Ioan. Teatrul Municipal Turda (azi, Teatrul “Aureliu Manea” Turda), Turda, 20.04.1969.
- Femeia îndărătnică, de William Shakespeare. În regia lui Victor Ion Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 29.03.1969.
- Maria Stuart, de Friedrich Schiller. În regia lui Ion Deloreanu. Teatrul Municipal Baia Mare, Baia Mare, 14.03.1969.
- Curierul de seară; Râpa albastră; Banda de magnetofon, de Romulus Vulpescu. În regia lui Ion Deloreanu. Teatrul Municipal Baia Mare, Baia Mare, 07.03.1969.
- Năzdrăvanul occidentului, de John Millington Synge. În regia lui Ioan Taub. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 14.12.1968.
- Ecaterina Teodoroiu, de Nicolae Tăutu. În regia lui Ion Deloreanu. Teatrul Municipal Baia Mare, Baia Mare, 21.10.1968.
- Stan pățitul, de Ion Creangă. În regia lui George Gherasim. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 06.04.1968.
- Școala calomniei, de Richard Brinsley Butler Sheridan. În regia lui Lucian Giurchescu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 09.12.1967.
- Casa cu două intrări, de Pedro Calderón De La Barca Henao. În regia lui George Motoi. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 20.05.1967.
- Lupii și oile, de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski. În regia lui George Gherasim, Alexandru Marius. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 16.03.1967.
- Părinți teribili, de Jean Cocteau. În regia lui Victor Ion Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 19.11.1966.
- Mincinosul, de Carlo Goldoni. În regia lui Val Mugur. Teatrul Municipal Turda (azi, Teatrul “Aureliu Manea” Turda), Turda, 10.11.1966.
- Câinele grădinarului, de Lope Félix De Vega Carpio. În regia lui Janos Taub. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 21.06.1966.
- Androcle și leul, de George Bernard Shaw. În regia lui Janos Taub. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 25.12.1965.
- Liola, de Luigi Pirandello. În regia Soranei Coroamă-Stanca. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 04.11.1965.
- O scrisoare pierdută, de I. L. Caragiale. În regia lui István Farkas. Teatrul de Nord, Satu Mare, 19.06.1965.
- Fizicienii, de Friedrich Dürrenmatt. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 25.05.1965.
- Omul cu mârțoaga, de G. Ciprian. În regia Rodicăi G. Radu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 12.12.1964.
- Fii cuminte, Cristofor, de Aurel Baranga. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 12.11.1964.
- Passacaglia, de Titus Popovici. În regia lui Eugen Mercus. Teatrul Naţional – Compania “Liviu Rebreanu”, Târgu Mureş, 20.08.1964.
- Se caută un vinovat, de Marcel Aymé. În regia lui Gheorghe Harag. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 31.05.1964.
- Judecata, de Teodor Bocșa. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 13.03.1964.
- Nora, de Henrik Ibsen. În regia lui Marcel Șoma. Teatrul “I. D. Sîrbu”, Petroşani, 22.02.1964.
- Domnul Puntila și sluga sa Matti, de Bertolt Brecht. În regia lui Constantin Anatol. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 09.01.1964.
- Grădina cu trandafiri, de Andi Andrieș. În regia lui Alexandru Miclescu. Teatrul “I. D. Sârbu”, Petroşani, 26.10.1963.
- Mirele furat, de Ștefan Haralamb, Stela Neagu. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 08.06.1963.
- Băiatul din banca a doua, de Alecu Popovici. În regia Rodicăi G. Radu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 30.03.1963.
- Generalul și nebunul, de Angelo Vagenstein. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 29.11.1962.
- Febre, de Horia Lovinescu. În regia lui Cornel Todea. Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri”, Iaşi, 30.10.1962.
- Momente și schițe, de Ion Luca Caragiale. În regia lui Cornel Sava. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 09.06.1962.
- Domnișoara Nastasia, de G. M. Zamfirescu. În regia lui Mihail Lapteș Dorna, Cornel Sava. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 29.05.1962.
- Milionarii, de Ion Istrati. În regia lui Victor Tudor Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 15.05.1962.
- D-ale carnavalului, de I. L. Caragiale. În regia lui Radu Stanca. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 01.02.1962.
- Povestea cu șorțurile schimbate, de Constanța Bratu. În regia Rodicăi G. Radu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 22.12.1961.
- Prima întâlnire, de Tatiana Sâtina. În regia lui Constantin Anatol. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 25.11.1961.
- Partea leului, de Constantin Teodoru. În regia lui victor Tudor Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 21.05.1961.
- Explozie întârziată, de Paul Everac. În regia lui Mihai Raicu. Teatrul “Tineretului”, Piatra Neamţ, 02.05.1961.
- Întoarcerea, de Mihai Beniuc. În regia lui Călin P. Florian. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 15.04.1961.
- Discipolul diavolului, de George Bernard Shaw. În regia lui Constantin Anatol. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 07.01.1961.
- Poveste din Irkutsk, de Aleksei Nicolaevici Arbuzov. În regia lui Cornel Todea. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 05.11.1960.
- Omul care aduce ploaia, de Richard Nash. În regia lui Mihai Raicu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 15.09.1960.
- Logodnica furtunoasă, de Endre Kakassy. În regia lui Victor Ion Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 28.04.1960.
- Târgul inimilor, de Tiberiu Vornic. În regia lui George Gherasim. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 28.04.1960.
- Paznicul Stelelor, de Tiberiu Vornic. În regia lui Victor Ion Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 28.04.1960.
- Bătrânețe zbuciumată, de Leonid Rahmanov. În regia lui Călin P. Florian. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 19.04.1960.
- Căsătoria, de Nikolai Vasilievici Gogol. În regia lui Călin P. Florian. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 02.02.1960.
- Mirandolina, de Carlo Goldoni. În regia lui Victor Ion Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 10.10.1959.
- Secunda 58, de Dorel Dorian. În regia lui Cornel Todea. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 01.10.1959.
- O scrisoare pierdută, de Ion Luca Caragiale. În regia lui Ion Dinescu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 26.03.1959.
- Azilul de noapte, de Maxim Gorki. În regia lui Constantin Anatol. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 22.01.1959.
- În căutarea bucuriei, de Victor Rozov. În regia lui Victor Ion Popa. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 29.11.1958.
A treia țeapă, de Marin Sorescu – regia lui Mircea Marin. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 28.12.1978:
Arden din Kent – Măniuțiu – 1987:
Burghezul gentilom, de Jean-Baptiste Molière – regia Mihai Măniuțiu. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 25.02.1988:
Mansardă la Paris cu vedere spre moarte, de Matei Vișniec – regia Radu Afrim. Teatrul Naţional Cluj-Napoca, 25.09.2004:
Pasărea Shakespeare – Alexandru Tatos – 1974:
Revizorul – Adrian Lupu – 1999:
Revizorul, de N. V. Gogol – regia Monei Marian. Teatrul Naţional Cluj-Napoca, 04.05.2010:
Travestiuri, de Tom Stoppard – regia Monei Chirilă (Marian). Teatrul Naţional Cluj-Napoca, 18.02.2006:
Tulburarea apelor – Măniuțiu – 1992:
Woyzeck, de Georg Büchner – regia lui Mircea Marin. Teatrul Naţional “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 28.12.1976:
Oiateta Teatrul Maghiar Cluj – Mona Chirilă -2005 01:
-
- SONY DSC
-
- SONY DSC
Cronici care tratează opera personalității:
- Georgescu Alice, “Strict autentic – O scrisoare pierdută”, cronică publicată pe agenda.liternet.ro, mai 2007. (un fragment despre scenografia spectacolului)
- Cîntec Oltița, “Călătorie teatrală în memoria (pierdută a) lui Emil Cioran – Mansardă la Paris cu vedere spre moarte”, cronică publicată pe agenda.liternet.ro, iulie 2006. (un fragment despre scenografia spectacolului)
- Țion Adrian, “De-a Caragiale / O scrisoare pierdută”, cronică publicată pe agenda.liternet.ro, ianuarie 2006. (un fragment despre scenografia spectacolului)
- Rusiecki Cristina, “O scrisoare ambigen – O scrisoare pierdută”, cronică publicată pe agenda.liternet.ro, ianuarie 2006. (un fragment despre scenografia spectacolului)
- Țion Adrian, “Literatura Gulagului românesc pe scenă – Julieta”, cronică publicata pe agenda.liternet.ro, septembrie 2005.
- Lazăr Virgil, “Deportarea în Bărăgan – Julieta”, cronică publicată pe agenda.liternet.ro, septembrie 2005.
- Popovici Iulia, “Biata nebună, speranța… – Julieta”, cronică publicată pe agenda.liernet.ro, septembrie 2005.
- Țion Adrian, “Solo on Line cu Vava Ștefănescu / Pescărușul la Cluj”, cronică publicată pe agenda.liternet.ro, ianuarie 2006. (un fragment despre scenografia spectacolului)
- Dumitrescu Cristina, “Melania Ursu și Dorel Vișan în Într-un parc… pe o bancă. Căldura omenească a tristeții”, în Teatrul, nr. 4, aprilie 1989, p. 30-31. link
- Ghitulescu Mircea, “O lecție optimistă”, cronică în Teatrul, nr.8, august, 1988, p.88-89. link
- Ghițulescu Mircea, “Un pahar cu sifon”, cronică în Teatrul, nr. 7-8, iulie-august 1986, p.79-80. link
- Ghițulescu Mircea, “Anunț la mica publicitate”, cronică în Teatrul, nr. 7-8, iulie-august 1986, p.80-81. link
- Ghițulescu Mircea, “Farsa jupânului Pathelin”, cronică în Teatrul, nr. 7-8, iulie-august 1986, p.108-109. link
- Ghițulescu Mircea, “Omul cu mârțoaga”, cronică în Teatrul, nr. 5, mai 1985, p.31-33. link
- Coroiu Irina, “Nota zero la purtare”, în Teatrul, nr. 10-11, octombrie-noiembrie 1984, p. 79. link
- Ghițulescu Mircea, “Gaițele”, cronică în Teatrul, nr. 4, aprilie 1984, p.22-23. link
- Kivu Dinu, “Pescărușul”, în Teatrul, nr. 7-8, iulie-august 1983, p. 49-50. link
- Ghițulescu Mircea, “Un os pentru un câine mort”, cronică în Teatrul, nr. 2, februarie, 1982, p36-37. link
- Ghițulescu Mircea, “Woyzeck vorbește românește”, cronică în Teatrul, nr. 7-8, iulie-august, p. 182-183. link
- Ghițulescu Mircea, “Ordiatorul”, cronică în Teatrul, nr. 5, mai, 1981, p.70-71. link
- Kivu Dinu, “Trei piese de Teodor Mazilu – Acești nebuni fățarnici” în Teatrul, nr. 7-8, iulie-august 1980, p.127-128. link
- Chitic Paul Cornel, “Decor pentru Maria și copiii ei, de Osvaldo Dragun, la Teatrul Dramatic din Brașov”, cronică în Teatrul, nr. 6, iunie 1977, p. 37. link
- Munteanu V., “Rețeta Makropoulos”, în Teatrul, nr. 3, martie 1976, p. 28-29. link
Link-uri către alte pagini de prezentare a personalității (site personal etc.):
