Cojocaru, Constantin
6 mai 1945, Borolea
13 aprilie 2024, București
actor
Trebuie să existe vreo legendă onomastică, menită să motiveze nașterea poreclei pe care actorul Constantin Cojocaru a transformat-o într-un soi de emblemă-alint, folosită de toţi colegii și prietenii săi. În teatru, i se spune, de decenii… Ţâcă, în pofida faptului că azi e un actor venerabil. Cel mai probabil pentru că, mulți ani după absolvire, a avut fizionomia unui adolescent șturlubatic picat cumva din lună în teatru, dar făcând pe scenă puzderie de minuni.
Altminteri, avem de-a face cu un actor căruia nu-i poți găsi, în nici o formulă de standardizare teatrală, vreun „emploi” specific. E, prin definiție,… atipic, şi asta exact în măsura în care este, probabil, unul dintre cei mai elastic-complecși-compleți artiști de teatru ai generației sale. Uneori te gândești că unui asemenea actor i-ai putea cere să facă aproape orice tip de rol: s-o joace şi pe Julieta de exemplu (pe Romeo l-a jucat deja, în montarea lui Purcărete din 1974 de la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, unde a adăstat, acumulând succese, mai bine de un deceniu), iar el să reușească, în doar câteva minute, să te convingă, în descendența lui Flaubert cel penitent, că Julieta e el.
Despre anii de lucru la Piatra Neamț ne vorbesc cronicile vechi, confirmându-i nu puține, excelente, întâlniri cu regizori ce-au poposit acolo, energizând mereu proaspăta echipă: Radu Penciulescu șiAndrei Șerban, Zoe Anghel Stanca, Ion Cojar, Magda Bordeianu, Cătălina Buzoianu (cu al ei fascinant Peer Gynt), Cornel Todea (în al cărui Zigger Zagger a realizat un rol memorabil), Dan Micu, Nicolae Scarlat ș.a. Ce e limpede însă e că anii de Piatra Neamț i-au imprimat pentru totdeauna un respect față de lucrul camaraderesc, în echipă, ce avea să-i conducă întreaga carieră.
O carieră, altminteri, la rândul ei atipică, fiindcă venirea la București, la Teatrul Giulești (azi Odeon), în 1976, e departe de a aduce cu sine mari și constante satisfacții profesionale, în pofida faptului că și aici face parte din distribuțiile unor spectacole importante, puse în scenă de regizori renumiți, fie ei ai locului, ca Alexa Visarion, Dinu Cernescu sau Tudor Mărăscu, fie invitați. Care, însă, par a nu-i înțelege potențialul, „utilizându-l” adesea în roluri mai degrabă necesare decât cu adevărat ofertante – lucru care se întâmplă nu de puține ori cu actori excelenți, transferați la maturitate din teatrele de provincie. Modest și prietenos, Țâcă Cojocaru nu se plânge, așteptându-și cu stoicism victoriile îndelung amânate. Care sosesc nu atât în întâmpinarea sa, ci cumva fiindcă le iese el înainte, după 1990.
În confuzia generală, dar și în clocotul teatral al anilor 1990-2000, actorul are generozitatea şi disciplina de a-şi asuma un proiect proaspăt în orice colț de țară, dacă i se pare că-i oferă ceva nemaifăcut, menit să-i satisfacă cumva curiozitatea de cunoaștere și foamea de experiment – de aici și constantele sale colaborări cu regizori din generațiile tinere, indiferent dacă asta înseamnă să se deplaseze la Ploiești, Sfântu Gheorghe, Brăila, Piatra Neamț sau într-un teatru independent efemer. Și asta fără să-și neglijeze rolurile de la Teatrul Odeon. Va continua aceste peripeții, de închipuit că extenuante, căutând mereu marea aventură teatrală, și în deceniile următoare.
Să amintim un spectacol în care a jucat ca invitat la Sfântu Gheorghe, la compania Andrei Mureşeanu, pe vremea directoratului lui Radu Macrinici. Era premiera absolută a Întoarcerii lui Espinoza (1996), o prelucrare mai mult decât liberă a unei povestiri de Borges, scrisă de Macrinici şi pusă în scenă de un regizor-actor extrem de talentat, între timp evadat din meserie – Bogdan Voicu. Ţâcă juca acolo tatăl, morocănos şi fundamentalist, al unei familii sectare, refugiate sub potop într-un soi de peșteră-catedrală. Un personaj care-şi câștiga atent, pe nesimțite, prin tertipuri șerpuitoare de ton şi mișcare, un soi de maiestate de bronz, pedepsitoare şi ineptă totodată. Metafizic cu acte în regulă.
Nu mult după aceea, Macrinici și-a văzut adaptarea sa la Alchimistul lui Coelho direct pe scena mare de la Odeon, într-o distribuție de zile mari (regia Anca Maria Colțeanu, decorul, de neuitat, Dragoș Buhagiar, 2002). Aici Marius Stănescu, tânărul inițiat în poveste, îl avea ca partener pe Constantin Cojocaru, Alchimist nu altceva: vrăjitor eteric şi rostitor de basme cu tâlc, dintre cele menite epifaniei.
Pe altă coordonată, Constantin Cojocaru, Alchimistul, are exaltarea stranie a ființelor fabuloase, care cunosc secretul pietrei filosofala şi al elixirului vieţii. El înțelege să transmită energetic elanul marilor idealuri, contaminând cu ardența neobositei deveniri[1].
Tot în 2002, publicul și criticii au fost șocați de o montare a lui Alexandru Dabija cu Gaițele, la Odeon. Dincolo de extraordinara capacitate a regizorului de a citi, într-un soi de plonjeu psihanalitic, de la zero, acest text răsuflat, oferindu-i o forță grotesc-tragică cu totul nebănuită, încântarea – dar și viața lungă a spectacolului – se datorau, nemijlocit, fabuloasei distribuții, în care Constantin Cojocaru şi Ionel Mihăilescu își asumau, în travesti, rolurile celor două surori Duduleanu … mai mititele. Ţâcă era aici o Zoia a cărei rapacitate violentă atingea a ultimele sale consecințe, iar tratamentul corporal şi de voce aplicat de actor personajului transformă „această gaiță” într-un soi de sticluță cu „vitrion englezesc” autentic, arzând pielea fiecărui spectator, pe vecie.
Una dintre primele sale colaborări cu Radu Afrim, după excelentul Nevrozele sexuale ale părinților noștri de Lucas Bärfuss la Ploiești (2003), a fost în Cheek to Cheek de Jonas Gardell (Teatrul Nottara, 2005), în care rolul lui Ragnar, actorul ratat, semi-travestit şi disperat până în pragul sinuciderii era dus de Constantin Cojocaru către o vibrație cristalină, în care dezgustătorul şi sublimul, cabotinajul şi pierderea de sine se amestecau insesizabil, pe muche de cuțit. (Nu pot să nu amintesc aici că, alături de el, Emilia Dobrin făcea acolo o compoziție răvășitoare).
Colaborarea cu Radu Afrim va continua ani la rând, în propuneri care mai de care mai îndrăznețe și mai diferite. De exemplu Istvan, în neuitatul Joi. Megajoy, de Katalin Thuróczy (Odeon 2006), într-un bătrânel cenușiu, când fragil, de porțelan chinezesc, când vituperant, când fricos-isteric, dar veșnic flămând, pată de culoare şi totuși ființă cu biografie gravată profund pe propriul trup, în corul amețitor de actrițe care-şi disputau – cavalerește – hegemonia interpretativă, în ariete-cameo (Dorina Lazăr, Rodica Mandache, Tatiana Iekel, Liana Mărgineanu, Irina Mazanitis, Janine Stavarache…)
Îi urmează versiunea internațională, prezentată la Avignon și ulterior în multe alte capitale europene, a Mansardei la Paris cu vedere spre moarte de Matei Vișniec, în care Constantin Cojocaru îl interpretează pe Cioran (2007). Ori Bătrânul, în Avalanșa, de Tuncer Cücenoglu, de la Teatrul Național I. L. Caragiale din București, în 2010. Dar de neuitat rămâne, totuși, în colaborarea celor doi, rolul Pata din Povestiri despre nebunia (noastră) cea de toate zilele, de Petr Zelenka, moment de reîntoarcere nostalgică la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț (2007)
A spune că distribuția e dominată de acesta când în scenă se află doi „veterani” de talia Cocăi Bloos şi a lui Constantin Cojocaru poate părea o prea mare îndrăzneală. Sper însă că am motivat. Iar despre cei doi minunați actori – reveniți la Piatra-Neamț pentru acest spectacol – am rezervat calificativul excepționali. Personajele lor sunt adevărate bijuterii dramatice şi, alături de ei, ceilalți actori prind adevărate aripi pentru un zbor înalt[2].
Spațiile neconvenționale nu-l sperie nicicum pe actor, câtă vreme proiectul e unul substanțial și curajos, oferindu-i un spațiu de explorare neobișnuit, ca, de exemplu, această montare cu Trei Nopți cu Madox de Matei Vișniec (regia Mircea Marin, 2006), în vechea rotondă a Muzeului Literaturii Române din Bulevardul Dacia:
Vedem acceptarea necondiționată, jucată minunat de Constantin Cojocaru (Sezar) al cărui chip iluminat radiază bucuria simplă, fericirea de a fi venit în contact cu … nu știe cu ce, „dar a fost frumos”. Constantin Cojocaru joacă aici economic (e un spectacol de rotondă, se stă mult pe scaun), cu gestică redusă la minim, își folosește mai ales fața şi vocea, ambele de o uimitoare expresivitate. Ce actor![3]
Teatre mari și teatre de buzunar – Bulandra, Teatrul de Comedie, Teatrul Nottara, dar și unteatru. Teatrul de Artă ș.a. -, distribuții mamut ori „de cameră”, roluri de ansamblu sau roluri centrale, pentru Constantin Cojocaru (care-a jucat de altfel, între timp, și într-o puzderie de filme) ceea ce contează este bucuria dăruirii într-o propunere surprinzătoare. Cu atât mai mult ar trebui să ne oprim asupra unora care pun la grea încercare talentul și forța gândirii artistice, cum e, de exemplu, Ultima bandă a lui Krapp de Samuel Beckett, pusă în scenă de Toma Dănilă la Unteatru în 2018:
”Marele merit al spectacolului şi al lui Constantin Cojocaru în primul rând, este acela de a nu obosi nicio secundă. Krapp, cu volutele gândurilor lui întortocheate rămâne fascinant de la început până la sfârșit. Constantin Cojocaru are o expresivitate uluitor de rafinată în acest spectacol. Fizionomia lui trece prin transformări radicale prin nuanțe abia perceptibile. Poartă pe față măștile mortuare ale acestui mort-viu Krapp fără nicio îngroșare a liniilor de forță. De la o simplă rotire a capului, o ridicare a uneia dintre sprâncene, un colț al gurii care cade, fiecare mișcare de pe chipul său înseamnă o nouă ipostază a datului existențial de a fi singur al lui Krapp. Apoi, felul în care ascultă o înregistrare pe care o știe de 30 de ani, cu mici mirări ale readucerii aminte, cu plăcere pentru anumite pasaje, cu voluptate pentru altele, anticipând ceea ce știe că va urma, cu hachițe, cu umor amar chiar, cu fel de fel de reacții controlate, toate acompaniate de o privire mereu atentă şi foarte luminoasă. Din tot acest sarcofag de singurătate, singurul licăr este privirea foarte vie şi penetrantă în spatele căreia se poate intui fluviul de gânduri din care ajung la suprafață către noi câteva frânturi în salturi ca de delfin”.[4]
Ceea ce s-a consolidat, cu timpul, în percepția spectatorilor și oamenilor de teatru este exact admirația că o ființă atât de discretă cum e Constantin Cojocaru, de plină de umor, de lipsită de orice urmă e infatuare, poate să-ți dăruiască întâlniri spectaculare atât de paradoxale, de surprinzătoare, de profunde în cele din urmă. E, desigur, ceva jucăuș şi totuși deosebit de tenace aici, amestecat cu o poftă şi bucurie de a fi acolo, pe scenă, complet eliberat de orice vanități. O libertate care vine dinăuntru, din om.
Miruna Runcan
20 iulie 2022
Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.03.46
Bibliografie
[1] Doina Modola, „Armonia alchimiei”, Teatrul azi, nr. 6-7-8, 2002, p 65.
[2] Ștefan Oprea, „Șotron pentru oameni mari”, Teatrul azi, nr. 10-11-12, 2007, p. 201.
[3] Liviu Ornea, „Trei nopți cu Madox”, Teatrul azi, nr. 6-7-8, 2006, p. 240
[4] Alina Epîngeac, „Ultima bandă a lui Krapp” cel singur şi lipsit de speranță”, Yorick, 20.11.2018
Teatrografie
- Vocea Părintelui Zosima, în Delirium, de Enda Walsh, în regia lui Vlad Massaci. Teatrul Odeon, București, 31.03.2019.
- Krapp, în Ultima bandă a lui Krapp, de Samuel Beckett, în regia lui Toma Dănilă. Teatrul Unteatru, București, 25.11.2018.
- Gus, în Chelnerul mut, de Harold Pinter, în regia Sânzianei Stoican. Teatrul Unteatru, București, 28.10.2018.
- Byron, în Vârstele lunii, de Sam Shepard, în regia lui Toma Dănilă. Teatrul Unteatru, București, 25.07.2018.
- Sorin, în Pescărușul, de Anton Pavlovici Cehov, în regia lui Andrei Șerban. Teatrul Unteatru, 17.06.2018.
- Maiorul, în Jocul de-a vacanța, de Mihail Sebastian, în regia lui Andrei Grosu și Andreea Grosu. Teatrul Odeon, București, 10.03.2018.
- Bătrânul, în Melcul, de Lia Bugnar, în regia Liei Bugnar. Teatrul Metropolis, 2018.
- Administratorul, în Zăpezile de altădată, de Dumitru Solomon, în regia Ilincăi Stihi. Teatrul „George Ciprian”, Buzău, 2018.
- Knut Brovik, în Constructorul Solness, de Henrik Ibsen, în regia Sânzianei Stoican. Teatrul Odeon, București, 07.12.2017.
- Bunicile agresive, în Jurnalul lui Robinson Crusoe, de Gellu Naum, în regia lui Mihai Măniuțiu. Teatrul Odeon, București, 17.06.2017.
- Pliușkin, moșier, în Suflete moarte, de Nikolai Vasilievici Gogol, în regia lui Vlad Cristache. Teatrul de Comedie București, 20.10.2016.
- Petkov, în Soldatul de ciocolată (sau armele și omul), de George Bernard Shaw, în regia lui Andrei Șerban. Teatrul Odeon, București, 01.07.2016.
- Tatăl, în Avarul, de Jean-Baptiste Molière, în regia lui Cristian Juncu. Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 18.04.2016.
- Doctorul Rice, în Molly Sweeney, de Brian Friel, în regia Sânzianei Stoican. Teatrul unteatru, 2016.
- Horst (Horsch, respectiv Hotte) Paschke, în Viața e suferință, de Oliver Bukowski, în regia lui Vlad Massaci. Teatrul „Constantin I. Nottara”, București, 17.10.2015.
- Bătrânul Ekdal, în Rața sălbatică, de Henrik Ibsen, în regia lui Peter Kerek. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, București, 03.10.2015.
- Manole și Gogu Panait, în Visul unei nopți de iarnă, de Tudor Mușatescu, în regia Dianei Lupescu. Teatrul „George Ciprian”, Buzău, 2015.
- Firs, în Livada de vișini, de Anton Pavlovici Cehov, în regia lui Andrei Grosu și Andreea Grosu. Teatrul Unteatru, București, 2015.
- Nenea Valerică, în Moartea pentru patrie, de Mihai Ignat, în regia lui Alexandru Maftei. Teatrul de Artă, București, 23.10.2014.
- Isaac Baum, în Frau Hess și grădinile ei, de Milton Frederick Marcus, în regia lui Alexander Hausvater. Teatrul Evreiesc de Stat, București, 21.05.2014.
- Valerio, în Leonce și Lena, de Georg Büchner, în regia lui Vlad Cristache. Teatrul Dramatic „Maria Filotti”, Brăila, 01.02.2014.
- Doc, în West Side Story, de Arthur Laurents, în regia lui Răzvan Mazilu. Teatrul Odeon, București, 2014.
- În Cercetătorii japonezi, de Peca Ștefan, în regia Andreei Vălean. Teatrul LUNI de la Green Hours, 16-18.09.2013.
- Scheffler, în Urâtul, de Marius von Mayenburg, în regia lui Vlad Cristache. Teatrul de Comedie București, 26.04.2013.
- Ray/Peter, în Blackbird, de David Harrower, în regia lui Andrei Grosu și Andreea Grosu. Teatrul Unteatru, 2013.
- Goe, în F.R. – Cometa, copilul și cățelul, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Alexandru Dabija. Teatrul Odeon, București, 25.03.2012.
- Bătrânul, în Avalanșa, de Tuncer Cücenoglu, în regia lui Radu Afrim. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, 07.12.2010.
- Sorin, în Pescărușul, de Anton Pavlovici Cehov, în regia Andreei Vulpe. Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 27.10.2010.
- Ilie, în Take, Ianke și Cadâr, de Victor Ion Popa, în regia lui Lucian Sabados. Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 23.06.2009.
- H și Manolescu, în Zidul, de Theodora Herghelegiu, în regia Theodorei Herghelegiu. Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 02.06.2009.
- Utnapishtim, în Epopeea lui Ghilgameș, în regia lui Dragoș Galgoțiu. Teatrul Odeon, București, 01.03.2009.
- Cioran, în Mansarde à Paris/Les Detours de Cioran, de Matei Vișniec, în regia lui Radu Afrim. Centrul Cultural Kulturfabrik, Luxemburg, 06.11.2007.
- Pata, în Povestiri despre nebunia (noastră) cea de toate zilele, de Petr Zelenka, în regia lui Radu Afrim. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 22.09.2007.
- Luca, în Azilul de noapte, de Maxim Gorki, în regia lui Cristian Juncu. Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 07.03.2007.
- Puck, în Visul unei nopți de vară, de William Shakespeare, în regia lui Dragoș Galgoțiu. Teatrul Metropolis, București, 2008.
- Colonelul Mathieu, în Călătoria domnului Perichon, de Eugène Labiche, în regia lui Alexandru Dabija. Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 20.09.2006.
- Istvan, în Megajoy, de Katalin Thuróczy, în regia lui Radu Afrim. Teatrul Odeon, București, 17.03.2006.
- Pisanio, slujitorul lui Posthumus, în Cymbeline, de William Shakespeare, în regia lui László
Bocsárdi. Teatrul Odeon, București, 01.10.2005. - Ronn, în Cheek to cheek, de Jonas Gardell, în regia lui Radu Afrim. Teatrul „Constantin I. Nottara”, București, 14.05.2005.
- Cebutîkin, în Trei surori, de Anton Pavlovici Cehov, în regia lui Alexandru Dabija. Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 15.10.2004.
- Regele Peter, în Leonce și Lena, de Georg Büchner, în regia lui Alexandru Dabija. Teatrul Odeon, București, 19.04.2004.
- Japonezul, în Audiția, de Aleksandr Galin, în regia lui Alice Barb. Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 22.02.2004.
- Tatăl Dorei, în Nevrozele sexuale ale părinților noștri, de Lukas Bärfuss, în regia lui Radu Afrim. Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 29.12.2003.
- Black Will, ucigaș, în Arden din Feversham, de un autor anonim englez din secolul XVI, în regia lui Dragoș Galgoțiu. Teatrul Odeon, București, 14.03.2003.
- Leonida, în Conul Leonida față cu reacțiunea, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Mihai Măniuțiu. Teatrul Odeon, București, 29.11.2002.
- Zoia, în Gaițele, de Alexandru Kirițescu, în regia lui Alexandru Dabija. Teatrul Odeon, București, 28.05.2002.
- Jack, în A fost odată în Brooklyn, de Neil Simon, în regia Iarinei Demian. Teatrul de Comedie București, 22.05.2002.
- Alchimistul, în Alchimistul, de Paulo Coelho, în regia Ancăi Maria Colțeanu. Teatrul Odeon, București, 04.04.2002.
- Don Perlimplin, în Don Perimplin și Belisa, de Federico Garcia Lorca, în regia lui Alexander Hausvater. Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 19.04.2001.
- Polițistul și Inspectorul și Sergentul, în N-avem bani, nu plătim!, de Dario Fo, în regia Adei Lupu. Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 07.12.2000.
- Mick, în Frații, de Sebastian Barry, în regia lui Alexandru Dabija. Teatrul Odeon, București, 01.10.2000.
- Ridolfo, cafegiu, în Cafeneaua, de Carlo Goldoni, în regia lui Dragoș Galgoțiu. Teatrul Odeon, București, 06.05.2000.
- Sabin, în Răpirea Sabinelor; Nuntă cu răpiri, de Leonid Andreev, în regia lui Beatrice Bleonț. Teatrul Odeon, București, 23.03.2000.
- Judecătorul, în M…Butterfly, de David Henry Hwang, în regia Adei Lupu. Teatrul Odeon, București, 21.01.2000.
- Pastorul, în Poveste de iarnă, de William Shakespeare, în regia lui Dragoș Galgoțiu. Fundația Culturală Athon și AltFest, 2000.
- Enrique de Sa, Mamun, Enrique Velasquez și Sedechia, în Saragosa-66 de zile, de Jan Potocki, în regia lui Alexandru Dabija. Teatrul Odeon, București, 08.10.1999.
- Medicul, Sergentul, Recidivistul și Merenda, în Avea două pistoale cu ochi albi și negri, de Dario Fo, în regia lui Grigore Gonța. Teatrul Odeon, București, 24.03.1999.
- Patriarhul, în Ivan cel groaznic, de Mihail Afanasievici Bulgakov, în regia lui Beatrice Bleonț. Teatrul Odeon, București, 01.10.1998.
- Alte roluri, în Astă seară se joacă fără piesă, de Luigi Pirandello, în regia lui Visarion Alexa. Teatrul Odeon, București, 01.05.1998.
- Alte roluri, în Frații Karamazov, de Feodor Mihailovici Dostoievski, în regia lui Alexandru Vasilache. Teatrul Odeon, București, 20.12.1997.
- Cicibeo, în A treia caravelă, de Iosif Naghiu, în regia lui Tudor Mărăscu. Teatrul Odeon, București, 15.11.1997.
- Bonsai, în Upercut stânga, de Joel Jouanneau, în regia lui Dragoș Galgoțiu. Teatrul Odeon, București, 20.07.1997.
- Robert, în Opera de trei parale, de Bertolt Brecht, în regia lui Beatrice Bleonț. Teatrul Odeon, București, 01.11.1996.
- Schigolch, în Lulu, de Frank Wedekind, în regia lui Dragoș Galgoțiu. Teatrul Odeon, București, 27.07.1995.
- Gudaevski, în Demonul meschin, de Feodor Sologub, în regia lui Adrian Giurgea. Teatrul Odeon, București, 15.04.1994.
- În La țigănci, de Mircea Eliade, în regia lui Alexander Hausvater. Teatrul Odeon, București, 22.06.1993.
- Sir James Tyrrell, în Richard III, de William Shakespeare, în regia lui Mihai Măniuțiu. Teatrul Odeon, București, 28.02.1993.
- În Teatru seminar. Bios și Eros, de Petre Țuțea, în regia lui Dragoș Galgoțiu. Teatrul Odeon, București, 23.11.1992.
- Corul 2, în Dragostea mea, Elektra, de László Gyurkó, în regia lui Gelu Colceag. Teatrul Odeon, București, 05.1992.
- Katar, Țigan, Ilie și Preotul Mendoza, în …Au pus cătușe florilor…, de Fernando Arrabal, în regia lui Alexander Hausvater. Teatrul Odeon, București, 29.11.1991.
- Robin, Ducele de Vanholt, Măscăriciul și Desfrînarea, în Tragica istorie a doctorului Faust, de Christopher Marlowe, în regia lui Dragoș Galgoțiu. Teatrul Odeon, București, 02.11.1991.
- Dottore, în Mincinosul, de Carlo Goldoni, în regia lui Vlad Mugur. Teatrul Odeon, București, 11.10.1991.
- În Cu ușile închise, de Jean-Paul Sartre, în regia lui Dragoș Galgoțiu. Teatrul Odeon, București, 17.08.1991.
- Un paracliser, în Arta comediei, de Eduardo de Filippo, în regia lui Tudor Mărăscu. Teatrul Odeon, București, 24.05.1991.
- Machedon M. Machedon, în Al treilea martor, de Sorin Holban, în regia lui Mihail Stan. Teatrul Odeon, București, 20.01.1990.
- Bufonul, în Regele Lear, de William Shakespeare, în regia lui Mircea Marin. Teatrul Odeon, București, 15.05.1988.
- Anghel, în Regina balului, de Nicolae Mateescu, în regia lui Gelu Colceag. Teatrul Odeon, București, 06.10.1987.
- Mitică, în Visul unei nopți de iarnă, de Tudor Mușatescu, în regia Soranei Coroamă-Stanca. Teatrul Odeon, București, 10.02.1987.
- Notarul, în Bărbierul din Sevilla, de Pierre-Augustin Beaumarchais, în regia lui Dinu Cernescu. Teatrul Odeon, București, 28.09.1985.
- Terentii, în Jocuri crude, de Aleksei Nikolaevici Arbuzov, în regia lui Dinu Cernescu. Teatrul Odeon, București, 25.05.1985.
- Liftierul, în Hotel ”Zodia Gemenilor”, de Valentin Munteanu, în regia lui Tudor Mărăscu. Teatrul Odeon, București, 25.02.1984.
- Macar, în Serenadă tîrzie, de Aleksei Nikolaevici Arbuzov, în regia Getei Vlad. Teatrul Odeon, București, 08.02.1984.
- Radu, în Milionarul sărac, de Tudor Popescu, în regia lui Florin Fătulescu. Teatrul Odeon, București, 28.12.1983.
- Tînărul, în Carol; Incidentul, de Slawomir Mrozek, în regia lui Mihail Stan. Teatrul Odeon, București, 28.05.1983.
- Un zidar, în Zidarul, de Dan Tărchilă, în regia lui Tudor Mărăscu. Teatrul Odeon, București, 08.10.1982.
- Al doilea pescar și Al doilea nobil, în Pericle, de William Shakespeare, în regia lui Dinu Cernescu. Teatrul Odeon, București, 17.12.1981.
- Achim, în Jean fiul lui Ion, de Nicolae Țic, în regia lui George Bănică. Teatrul Odeon, București, 18.02.1981.
- Andres, în Woyzeck, de Georg Büchner, în regia lui Visarion Alexa. Teatrul Odeon, București, 23.01.1981.
- Cornel, în Ordinatorul, de Paul Everac, în regia lui Tudor Mărăscu. Teatrul Odeon, București, 14.09.1980.
- Pascalide, în Opinia publică, de Aurel Baranga, în regia Getei Vlad. Teatrul Odeon, București, 07.02.1980.
- Joro, în Haina cu două fețe, de Stanislav Stratiev, în regia lui Alexandru Tocilescu. Teatrul Odeon, București, 25.04.1979.
- Makar, în Serenadă tîrzie, de Aleksei Nikolaevici Arbuzov, în regia Getei Vlad. Teatrul Odeon, București, 22.03.1978.
- Țăranul, în Războiul vacii, de Roger Avermaete, în regia lui Dinu Cernescu. Teatrul Odeon, București, 23.12.1977.
- Gicu, în Comedie fără titlu, de Gheorghe Vlad, în regia lui George Bănică. Teatrul Odeon, București, 21.10.1977.
- Pătrașcu, în Descăpățânarea, de Alexandru Sever, în regia lui Tudor Mărăscu. Teatrul Odeon, București, 07.05.1977.
- Tolea Jankov, în Da sau Nu, de Alexandr Ghelman, în regia lui Visarion Alexa. Teatrul Odeon, București, 31.03.1977.
- Ciobanul, în Zamolxe, de Lucian Blaga, în regia lui Dinu Cernescu. Teatrul Odeon, București, 16.12.1976.
- În Cîntec pentru republică, de autor colectiv. Teatrul Odeon, București, 09.12.1976.
- Robert Faulconbridge, în Regele Ioan, de Friedrich Dürrenmatt, în regia Letiției Popa. Teatrul Odeon, București, 23.10.1976.
- Liftierul, în Hotel ”Zodia Gemenilor”, de Valentin Munteanu, în regia lui Tudor Mărăscu. Teatrul Odeon, București, 12.06.1976.
- Dumitru Mitache și Prezentatorul, în Caractere, de Al. Monciu-Sudinschi, în regia lui George Bănică. Teatrul Odeon, București, 12.03.1976.
- Troznitoru, în Footbal, de Mircea Radu Iacoban, în regia lui Dan Micu. Teatrul Odeon, București, 19.01.1976.
- James H. Davidson, în Dosarul Andersonville, de Saul Levitt, în regia lui Emil Mandric. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 12.10.1975.
- În Trepte, în regia lui Constantin Anghel. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 24.04.1975.
- A doua Momîie și Gaga Ioana, în Matca, de Marin Sorescu, în regia lui Eduard Covali și Marin Sorescu. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 06.03.1975.
- Romeo, în Romeo și Julieta, de William Shakespeare, în regia lui Silviu Purcărete. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 20.10.1974.
- În Sub arcul de lumini al țării, de Paul Findrihan, în regia lui Nicolae Scarlat. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 11.06.1974.
- Harry Philton, în Zigger Zagger, de Peter Terson, în regia lui Cornel Todea. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 07.03.1974.
- Gilles, în La femme muet; Farse medievale, de Anatole France, în regia lui Cornel Todea. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 01.03.1974.
- Karl, în Inimă rece, de Eduard Covali, în regia Sandei Manu. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 12.04.1973.
- Ahmet și Hamdulah Hamdi, în Nastratin Hogea, de Mircea Florian, în regia lui Zoe Anghel Stanca. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 05.02.1973.
- Copilul lui Ingrid și Topitorul de nasturi, în Peer Gynt, de Henrik Ibsen, în regia Cătălinei Buzoianu. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 25.04.1972.
- Băiatul cu cafele, în Ultima oră, de Mihail Sebastian, în regia lui Emil Mandric. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 19.01.1972.
- Nicolae Ieremia, în Ștafeta nevăzută, de Paul Everac, în regia lui Emil Mandric. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 04.12.1971.
- Gustave, în Balul hoților, de Jean Anouilh, în regia lui Radu Penciulescu. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 27.12.1970.
- Imberbul, în Duet, de Andi Andrieș, în regia lui Gabriel Negri. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 21.11.1970.
- Harap Alb, în Harap Alb, de Ion Creangă, în regia lui Zoe Anghel Stanca. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 14.10.1970.
- Gheorghe, în Năpasta, de Alexandru Mirodan, în regia lui Visarion Alexa. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 20.09.1970.
- În Pe-un picior de plai, de Alexandru Lazăr, în regia lui Gabriel Negri. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 27.03. 1970.
- Vestitorul de bîlci, în Woyzeck, de Georg Büchner, în regia lui Radu Penciulescu. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 28.02.1970.
- Căpitanul Masham, în Paharul cu apă, de Eugène Scribe, în regia lui Gabriel Negri. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 11.10.1969.
- Laonic, în Cronica personală a lui Laonic, de Paul Cornel Chitic, în regia Magdei Bordeianu. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 22.08.1969.
- Seppel, în Heidelbergul de altădată, de Wilhelm Meyer Forster, în regia lui Gabriel Negri. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 08.05.1969.
- Servitor, în Noaptea încurcăturilor, de Oliver Goldsmith, în regia lui Andrei Șerban. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 17.11.1968.
- Cerșetorul, în Omul cel bun din Siciuan, de Bertolt Brecht, în regia lui Andrei Șerban. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 16.11.1968.
- Soldatul Brave, în Dacă războiul ar izbucni, de Staffan Ross, în regia lui Ion Cojar. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț.
- Jef și Un mechanic, în Jocul de-a vacanța, de Mihail Sebastian, în regia lui Gabriel Negri. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 11.09.1968.
- Bunicul, în Comedie cu olteni, de Gheorghe Vlad, în regia Getei Vlad. Teatrul Odeon, București, 20.05.1968.
- Tipograful Spirt și Viișoru, în Ziariștii, de Alexandru Mirodan, în regia lui Ion Cojar. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 16.04.1968.
- Omul de tinichea, în Vrăjitorul din Oz, de Eduard Covali și Paul Findrihan, în regia lui Ion Cojar. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 22.02.1968.
- Brave, în Război și pace, de Staffan Ross, în regia lui Ion Cojar. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 01.02.1968.
- Primul hoț, Iscoada și Tîrgoveț, în Răzvan și vidra, de Bogdan Petriceicu Hașdeu, în regia lui Gabriel Negri. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 01.08.1967.
- Drăgănescu, în Muza de la Burdujani, de Costache Negruzzi, Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 18.05.1967.
- Chelnerul, în Amici, de Ion Luca Caragiale, Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 18.05.1967.
- Chelnerul, în Diplomație, de Ion Luca Caragiale, Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 18.05.1967.
- Arbitrul, Copil rău, Managerul și Păpușar, în Afară-i vopsit gardu înăuntru-I leopardu, de Alecu Popovici, în regia lui Ion Cojar. Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 24.09.1966.
- Pescarul, în Ondine, de Jean Giraudoux, în regia lui George Rafael. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, București, 25.02.1966.
- Chelnerul, în Vară și fum, de Tennessee Williams, în regia lui Gelu Carabin și Mircea Rîbinschi. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, București, 15.02.1966.
- Jeff, în Jocul de-a vacanța, de Mihail Sebastian, în regia lui Gelu Carabin. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, București, 07.01.1966.
- Mișa Laznicov, în O misiune specială, de Serghei Mihalkov, în regia lui Stelian Preda. Teatrul „Mihai Eminescu”, Botoșani, 14.02.1960.
Filmografie
- Tatăl Giuliei, în Lebensdorf, în regia lui Valentin Hotea. HiFilm Productions, în asociere cu nomada.solo și Visual Walkabout, coproducători: Chainsaw Europe Studio, Abis Studio, Production XMG Media și Scharf Film Production, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și al Programului Europa Creativă al Uniunii Europene, susținut de Cinema City Romania, Bilka Steel, savana, Dr. Oetker, kika Romania, Avon Cosmetics Romania, SaviniDue, MediaCom și Vitrina Advertising, 2021.
- Voice over, în Șapte martori pentru Mica Romă, în regia Ancăi Berlogea-Boariu. Asociația Signis Romania, finanțat de Asociația ”Oeuvres d’Orient” prin intermediul Arhiepiscopiei majore de Făgăraș și Alba-Iulia, cu sprijin CNC, 2018.
- Costache Marin, în În pronunțare, în regia Mihaelei Popescu. Saga Film, cu sprijin CNC, coproducție cu Motion Picture Management și Raza Studio, cu susținerea Societății Române de Televiziune, 2018.
- Marmeladov, în Crimă și pedeapsă, în regia lui Jon Gostin. Casa de producție TVR, co-producător O-Video România, Fundația Teatru Contemporan, cu sprijinul Academiei Române – Direcția Patrimoniu, 2017.
- Ștefan Paraschiv, în Breaking News, în regia Iuliei Rugină. Hai-Hui Entertainment în co-producție cu Libra Film Productions, cu sprijin CNC, SEE Cinema Network și MEDIA Programme, 2017.
- Domnul Donose, în Aniversarea, în regia lui Dan Chișu. DaKino Production, 4Proof Film, WatchMe Productions, cu sprijinul CNC, în parteneriat cu DACIN SARA și Institutul Francez, 2017.
- Luigi (limba română), în Cars 3, în regia lui Brian Fee. Pixar Animation Studios, Walt Disney Pictures, 2017.
- Vasile Florescu, în Hawaii, în regia lui Jesús del Cerro. Actoriedefilm.ro, cu sprijin CNC, co-producător Studio Indie Productions, 2017.
- Meșterul lăcătuș, în Bacalaureat, în regia lui Cristian Mungiu. Mobra Films,
co-producători: Why Not Productions, Les Films du Fleuve, France 3 Cinéma, cu sprijinul: Centrului Național al Cinematografiei și Eurimages, cu participarea: Canal+, France Télévisions, Ciné+, Wild Bunch, cu contribuția: Orange România, Catena, Carlsberg, Groupama Asigurări, 2016. - Nea Epure, în Câini, în regia lui Bogdan Mirică. Co-producție Franța-România-Bulgaria-Qatar – 42 km Film, în coproducție cu EZ FILMS Franța și ARGO FILMS Belgia, proiect susţinut de Centrul Național al Cinematografiei România, CNC Franța, CNC Bulgaria, Canal +, EURIMAGES și Fundația GAN Franța, Doha Film Institute, cu participarea HBO România,
- Bătrânul, în Ultima zi, în regia lui Gabriel Achim. Green Film, 2016.
- Tatăl, în Il bambino, în regia lui Liviu Crăciun. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L.Caragiale”, 2014.
- Campus, în Poarta alba, în regia lui Nicolae Mărgineanu. Ager Film, 2014.
- Manolică, în Ultimul zburător, în regia lui Ovidiu Georgescu. Asociația Culturală Promissum și Danirom IT Solutions, în co-producție cu Hi-Fi Productions și Stage Expert și cu sprijinul Musitech Production, 2014.
- Polițist bătrân, în Drift, în regia lui Benny Vandendriessche. Inti Films, 2013.
- Constantin, în Luminița, în regia lui André Marques. André Marques Produções (co-production),
Bando à Parte, Digital Cube (co-production), Foto Factory (co-production), 2013. - În Zi că-ți place!, în regia lui Cornel Mihalache. Casa de producție TVR, 2013.
- În Retur, în regia lui Emanuel Pârvu. Saga Film, Fundația Anonimul, 2013.
- Nicolae Prața, în Marți, în regia Roxanei Andrei. UNATC, 2012.
- Nicolae Ceaușescu, în Trei zile până la Crăciun, în regia lui Radu Gabrea. Total TV, Atlantis Film, Uj Budapest Film Studio, 2012.
- Vasile, în Frații, în regia Monicăi Tatu. Universitatea Media, 2012.
- Bunicul, în Reuniune de familie, în regia Florinei Dumitrache. UNATC, 2012.
- Cerșetor, în Hello, Kitty!, în regia lui Millo Simulov. Spider Film, 2011.
- Nicolae Ceaușescu, în Ultimele zile ale lui Ceaușescu, în regia lui Marcel Bächtiger și Milo Rau. IIPM, 2011.
- Îngrijitorul, în Captivi de Crăciun, în regia Iuliei Rugină. UNATC, 2010.
- În Fratelui meu din exil, în regia Anei Boariu. Asociația Signis România, KTO Franța, cu sprijinul FAV, 2009.
- În Fumatul poate să ucidă, în regia lui Millo Simulov. UNATC, 2010.
- Doctorul, în Căpșuni în aprilie, în regia lui Cornel Mihalache. Strada Film, 2008.
- În Îmbătrânim, în regia lui Mihai Chirilă. UNATC, 2008.
- Nea Oprea, în În spate la A36, în regia Luizei Pârvu. UNATC, 2008.
- Camarad, în Legiunea străină, în regia lui Mircea Daneliuc. Castel Film, Societatea Română de Televiziune, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, 2008.
- În Schimb valutar, în regia lui Nicolae Mărgineanu. Ager Film, cu sprijin CNC, în colaborare cu Societatea Română de Televiziune, 2008.
- Luigi, voce, versiunea română, în Cars, în regia lui John Lasseter. Pixar Animation Studios, Walt Disney Pictures, 2006.
- Medicul constatator, în Vineri în jur de 11, în regia Iuliei Rugină. UNATC, 2006.
- În Margo, în regia lui Ioan Cărmăzan. MediaPro Pictures, 2006.
- Sătean turmentat, în Băieți buni, în regia lui Bogdan Bărbulescu, Laurențiu Rusescu și Theodor Halacu-Nicon. MediaPro Pictures, MediaPro Studios, 2005.
- Voce, în Fata babei și fata moșului, în regia lui Radu Dumitru Penescu. Metropolis Group România, 2005.
- Voce, în Harap Alb, în regia lui Radu Dumitru Penescu. Toon Moon, 2005.
- Slutul, în Aleodor Împărat, în regia lui Radu Dumitru Penescu. Metropolis Group, 2004.
- În Hacker, în regia lui Stere Gulea și Alexandra Gulea. Europolis Film, TVR Cinema, 2004.
- Leprechaun, în Leapin’ Leprechauns, în regia lui Ted Nicolaou. Full Moon Entertainment, Moonbeam Entertainment, Paramount Pictures, 1995.
- În …Escu…, în regia lui Constantin Dicu și Robert Cișmigiu. TVR, 1990.
- Inginerul Voinea, în O vară cu Mara, în regia lui Mircea George Cornea. Casa de filme 5, 1989.
- Ion al lui Mihai, în Moromeții, în regia lui Stere Gulea. Casa de flime Unu, 1987.
- Cornel, în Căsnicia nu-i o joacă, în regia Olimpiei Arghir. TVR, 1985.
- În Singur de cart, în regia lui Tudor Mărăscu. Casa de filme Trei, 1984.
- În Sfărșitul nopții, în regia lui Mircea Veroiu. Casa de filme Patru, 1983.
- În Înghițitorul de săbii, în regia lui Visarion Alexa. Casa de filme Unu, 1982.
- Marinarul Barbu, în Bună seara, Irina, în regia lui Tudor Mărăscu. Casa de filme Unu, 1980.
- Băiatul studios, în Serenadă pentru etajul XII, în regia lui Carol Corfanta. Casa de filme Unu, 1976.
- Radu Neculai, în Proprietarii, în regia lui Șerban Creangă. Casa de filme Trei, 1974.
- Puștiul, în Duminică la ora 6, în regia lui Lucian Pintilie. Studioul cinematografic „București”, 1966.
Producător asociat în Ultima zi, Scenariul: Gabriel Achim și Cosmin Manolache. Cu: Doru Ana, Mimi Brănescu, Adrian Văncică. Green Film, 2016.
Link-uri către materiale audiovizuale disponibile online (fragmente de spectacol, interviuri etc.)
- Așteptându-l pe Godot, de Samuel Beckett. Adaptare radiofonică de Gavriil Pinte. Regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuție: Dan Aștilean, Constantin Cojocaru, Constantin Drăgănescu, Gheorghe Visu, Simona Popescu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: Luiza Mateescu. Înregistrare din 2006. O producție a Teatrului Național Radiofonic. https://youtu.be/sGH2KrFK4qQ
- Constantin Cojocaru în dialog cu Rodica Mandache, Dialoguri teatrale @Odeon https://youtu.be/BKbkMlX3Yes?list=PLeWxAG45WCHUjj6Vmdzec7H_w5cvo98ho
- Constantin COJOCARU, Romanian Actors by Simion Buia https://www.romanianactors.com/actors/constantin-cojocaru-en/
- Constantin Cojocaru în emisiunea Conversații esențiale https://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/cultura/constantin-cojocaru-teatrul-este-ca-viata-imprevizibil-fermecator-impresionant-157197
- Constantin Cojocaru la CoolArt an alternative to Culture https://youtu.be/T5bs_ZbnLI4
- Constantin Cojocaru la Europa FM – despre ȚÎCĂ https://soundcloud.com/vladcristache-teatru/constantin-cojocaru-la-europa-fm-despre-taca?in=vladcristache-teatru/sets/constantin-cojocaru-vorbind
- Constantin Cojocaru Interviu All About Romanian Cinema https://youtu.be/Il6cosqetYs
- Constantin Cojocaru în emisiunea Timpul Liber https://youtu.be/WM3vRXGi7WU
- Constantin Cojocaru în Ultimul zburător, regia Ovidiu Georgescu https://youtu.be/kOV7BuEsjx4
- Constantin Cojocaru în Azilul de noapte, regia Cristian Juncu https://youtu.be/ZOENwlCn9-o
Caietul program al spectacolului Vară și fum, de Tennessee Williams, în regia lui Gelu Carabin și Mircea Rîbinschi. Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, București (azi Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, București), 15.02.1966 @Arhiva UNATC
Descarcă PDFCaietul program al spectacolului N-avem bani, nu plătim!, de Dario Fo, în regia Adei Lupu. Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 07.12.2000 @Arhiva Teatrului „Toma Caragiu” Ploiești
Descarcă PDFCaietul program al spectacolului Don Perimplin și Belisa, de Federico Garcia Lorca, în regia lui Alexander Hausvater. Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 19.04.2001 @Arhiva Teatrului „Toma Caragiu” Ploiești
Descarcă PDFCaietul program al spectacolului Nevrozele sexuale ale părinților noștri, de Lukas Bärfuss, în regia lui Radu Afrim. Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 29.12.2003 @Arhiva Teatrului „Toma Caragiu” Ploiești
Descarcă PDFCaietul program al spectacolului Audiția, de Aleksandr Galin, în regia lui Alice Barb. Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 22.02.2004 @Arhiva Teatrului „Toma Caragiu” Ploiești
Descarcă PDFCaietul program al spectacolului Trei surori, de Anton Pavlovici Cehov, în regia lui Alexandru Dabija. Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 15.10.2004 @Arhiva Teatrului „Toma Caragiu” Ploiești
Descarcă PDFCaietul program al spectacolului Călătoria domnului Perichon, de Eugène Labiche, în regia lui Alexandru Dabija. Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 20.09.2006 @Arhiva Teatrului „Toma Caragiu” Ploiești
Descarcă PDFCaietul program al spectacolului Azilul de noapte, de Maxim Gorki, în regia lui Cristian Juncu. Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 07.03.2007 @Arhiva Teatrului „Toma Caragiu” Ploiești
Descarcă PDFCaietul program al spectacolului Zidul, de Theodora Herghelegiu, în regia Theodorei Herghelegiu. Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 02.06.2009 @Arhiva Teatrului „Toma Caragiu” Ploiești
Descarcă PDFCaietul program al spectacolului Take, Ianke și Cadâr, de Victor Ion Popa, în regia lui Lucian Sabados. Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 23.06.2009 @Arhiva Teatrului „Toma Caragiu” Ploiești
Descarcă PDF
Cronici spectacole
- Irina Zlotea, Teatru la porțile Deltei, în „Teatrul Azi”, nr.1-2, 2020.
- Mircea Morariu, În Drept, în Strâmb, în „Teatrul Azi”, nr.5-6, 2019.
- Călin Ciobotari, Pescărușul de la „Unteatru”. Căteva considerații…, în „Teatrul Azi”, nr.1-2, 2019.
- Mircea Morariu, Hohote de râs și emoții în Festival, în „Teatrul Azi”, nr.12, 2018.
- Adrian Mihalache, Dragostea durează trei ani, în „Teatrul Azi”, nr.10-11, 2018.
- Nicolae Prelipceanu, Jocul de-a vacanța (digest), în „Teatrul Azi”, nr.7-9, 2018.
- Nicolae Prelipceanu, Pescărușul mai poate să zboare, în „Teatrul Azi”, nr.10-11, 2018.
- Nicolae Prelipceanu, Vârstele Lunii, vârstele omului, în „Teatrul Azi”, nr.5-6, 2018.
- Maria Zărnescu, Oamenii din Lună, în „Teatrul Azi”, nr.5-6, 2018.
- Nicolae Havriliuc, Nevoia de rigoare și moralitate, în „Teatrul Azi”, nr.5-6, 2018.
- Nicolae Havriliuc, Personaje de poveste, în „Teatrul Azi”, nr.12, 2017.
- Daria Dimiu, Râsul – răsplată ori sancțiune, în „Teatrul Azi”, nr.12, 2017.
- Oana Medrea, („)Avarul(„), un compromis … , în „Teatrul Azi”, nr.5-6, 2017.
- Nicolae Prelipceanu, „Suflete moarte” la Comedie, în „Teatrul Azi”, nr.12, 2016.
- Eugenia Sarvari, Cai verzi pe pereți, în „Teatrul Azi”, nr.12, 2016.
- Spectatori în suferință, în „Teatrul Azi”, nr.1-2, 2016.
- Mircea Morariu, Un spectacol despre adevăr, în „Teatrul Azi”, nr.1-2, 2016.
- Anca Mocanu, Din labirintul istoriei în „grădinile” subconștientului, 7-9, 2014.
- Oana Medrea, Leonce și … Valerio, în „Teatrul Azi”, nr.5-6, 2014.
- Cristiana Gavrilă, Frumoșii urâți ai marilor corporații, în „Teatrul Azi”, nr.7-9, 2013.
- Jeana Morărescu, …Și a fost și festivalul Comediei românești, în „Contemporanul”, nr.7, 2009.
- Jeana Morărescu, Premiere de „impact”, în „Contemporanul”, nr.5, 2009.
- Marina Constantinescu, Șase personaje în căutarea… –Despre senzualitate. Și Radu Afrim–, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.11, .
- Ana Streza, Alexandru Ștefan, Festival Atelier, Baia Mare. Recenzii experimentale, în „Teatrul Azi”, nr.8-10, 2008, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=61404-festival-atelier-baia-mare-recenzii-experimentale–teatrul-azi–8-9-10-2009
- Ștefan Oprea, Șotron pentru oamenii mari, în „Teatrul Azi”, nr.10-12, 2007, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60545-sotron-pentru-oamenii-mari-povestiri-despre-nebunia-noastra-cea-de-toate-zilele-de-petr-zelenka-teatrul-tineretului-piatra-neamt–teatrul-azi–10-11-12-2007
- Nicolae Prelicpceanu, Ploieștiul în trei spectacole, în „Teatrul Azi”, nr.1-2, 2007, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60396-ploiestiul-in-trei-spectacole–teatrul-azi–1-2-2007
- Ștefan Oprea, Piatra Neamț. „Un regal teatral”, în „Teatrul Azi”, nr.12, 2006, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60113-piatra-neamt-un-regal-teatral–teatrul-azi–12-2006
- Nicolae Prelipceanu, Un alt Afrim, în „Teatrul Azi”, nr.6-8, 2005, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59499-un-alt-afrim-cheek-to-cheek-de-jonas-gardell-teatrul-nottara–teatrul-azi–6-7-8-2005
- Nicolae Prelipceanu, Alexandru Dabija cu Cehov la Ploiești, în „Teatrul Azi”, nr.1-3, 2005, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59335-alexandru-dabija-cu-cehov-la-ploiesti-trei-surori-de-a-p-cehov-teatrul-toma-caragiu-ploiesti–teatrul-azi–1-2-3-2005
- Magdalena Boiangiu, Nota de plată, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.9, 2004.
- Adrian Mihalache, De la ironie la cinism, în „Contemporanul”, nr.8, 2004.
- Cristina Modreanu, Musca de pe peretele lui Dabija, în „Teatrul Azi”, nr.6-8, 2004, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59103-musca-de-pe-peretele-lui-dabija-leonce-si-lena-de-georg-buchner-teatrul-odeon–teatrul-azi–6-7-8-2004
- Nicolae Prelipceanu, Teatrul ca expresie a generației, în ”teatrul Azi”, nr.1-2, 2004, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=55392-teatrul-ca-expresie-a-generatiei-nevrozele-sexuale-ale-parintilor-nostri-de-lukas-barfus-teatrul-toma-caragiu-din-ploiesti–teatrul-azi–1-2-2004
- Magdalena Boiangiu, Un vechi fapt divers, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.15, 2003.
- Irina Coroiu, Arden&Baal în Galgoțiu’s Style, în „Contemporanul”, nr.6, 2003.
- Marina Constantinescu, Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.51-52, 2002.
- Irina Coroiu, Asasinat inocent?!, în „Contemporanul”, nr.37, 2002.
- Marina Constantinescu, Femeia deșertului, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.28, 2002.
- Liana Tugearu, Mozaic scenic la Teatrul Odeon, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.12, 2002.
- Andreea Dumitru, Sabatul celebrat cu tescovină, în „Teatrul Azi”, nr.10-12, 2002, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54997-sabatul-celebrat-cu-tescovina-gaitele-de-alexandru-kiritescu-teatrul-odeon–teatrul-azi–10-11-12-2002
- Doina Modola, Alchimia armoniei, în „Teatrul Azi”, nr.6-9, 2002, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54210-alchimia-armoniei-alchimistul-de-radu-macrinici-teatrul-odeon–teatrul-azi–6-7-8-9-2002
- Irina Ionescu, Comic absurd, în „Teatrul Azi”, nr.1-2, 2001, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53712-comic-absurd-n-avem-bani-nu-platim-de-dario-fo-teatrul-toma-caragiu-din-ploiesti–teatrul-azi–1-2-2001
- Marina Constantinescu, Legăturile văzute și nevăzute ale unui altfel de cuplu, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.42, 2000.
- Victor Scoradeț, Frații… vitregi, în „Contemporanul”, nr.41, 2000.
- Marina Constantinescu, Pe balerină o întreține Contele, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.20, 2000.
- Irina Coroiu, Perservare aestheticum est, în „Contemporanul”, nr.18, 2000.
- Claudia Lipan, „Iarba verde de acasă”, în „Teatrul Azi”, nr.12, 2000, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53683-iarba-verde-de-acasa-fratii-de-sebastian-barry-smart-si-teatrul-odeon–teatrul-azi–12-2000
- Adrian Mihalache, Iarba verde de acasă: „Fraţii” de Sebastian Barry, Teatrul Odeon şi SMART, în „Scena”, nr. 11, noiembrie, 2000, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=63343-iarba-verde-de-acasa-fratii-de-sebastian-barry-teatrul-odeon-si-smart–scena–iembrie-11-2000
- Claudia Lipan, Viața falnicei Veneții, în „Teatrul Azi”, nr.7-9, 2000, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53593-viata-falnicei-venetii-cafeneaua-de-carlo-goldoni-teatrul-odeon–teatrul-azi–7-8-9-2000
- Ion Cazaban, Iarna la Veneția, în „Teatrul Azi”, nr. 7-9, 2000, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53592-iarna-la-venetia–teatrul-azi–7-8-9-2000
- Irina Coroiu, Yin sau Yang?!, în „Contemporanul, nr.7, 2000.
- Oana Borș, Parfumuri regăsite, în „Teatrul azi”, nr.3-4, 2000, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53486-parfumuri-regasite-m-butterfly-de-d-h-hwang-teatrul-odeon–teatrul-azi–3-4-2000
- Irina Coroiu, .. și iluzia…, în „Contemporanul”, nr.44, 1999.
- Filip Florian, Teatrul Giulești în turneu la Cluj-Napoca, în „Teatrul”, nr.5, 1988, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=49974-teatrul-giulesti-in-turneu-la-cluj-napoca–teatrul–5-1988
- Marian Popescu, „Regina balului” de Nicolae Mateescu, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.45, 1987.
- Dinu Kivu, „Regina balului”, în „Contemporanul”, nr.43, 1987.
- Ion Cojar, Cronică subiectivă, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.48, 1985.
- Ioana Creangă, Recitaluri, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.42, 1984.
- Marius Robescu, „Milionarul sărac”, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.3, 1984.
- Cristina Dumitrescu, Milionarul sărac, în „Teatrul”, nr.2, 1984, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=48174-cronica-dramatica-milionarul-sarac-de-tudor-popescu-teatrul-giulesti–teatrul–2-1984
- Gong ’83 -’84 – Proiectele noii stagiuni. Răspund directori de teatre şi secretari literari. Teatrul Giulești, în „Teatrul”, nr.9, 1983, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=47986-gong-83-84-proiectele-noii-stagiuni-raspund-directori-de-teatre-si-secretari-literari–teatrul–9-1983
- Constantin Radu-Maria, Incidentul, în „Teatrul”, nr.7-8, 1983, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=47902-cronica-dramatica-incidentul-spectacol-coupe-cu-piesele-incidentul-de-ezio-d-errico-asasini-de-ocazie-de-aldo-nicolaj-carol-de-slawomir-mrozek-teatrul-giulesti–teatrul–7-8-1983
- Aurel Bădescu, „Zidarul”, în „Contemporanul”, nr.43, 1982.
- Ioan Lazăr, Teatrul Giulești: „JEAN, FIUL LUI ION”, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.10, 1981.
- Valeria Ducea, Jean, fiul lui Ion, în „Teatrul”, nr.3, 1981, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=46736-cronica-dramatica-jean-fiul-lui-ion-de-nicolae-tic-si-george-banica-teatrul-giulesti–teatrul–3-1981
- Natalia Stancu, „Ordinatorul”, în „Scînteia”, nr.11902, 1980.
- Aurel Bădescu, „Ordinatorul”, în „Contemporanul”, nr.38, 1980.
- Cristina Dumitrescu, „Ordinatorul” de Paul Everac, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.38, 1980.
- Ioana Mălin, „Unii l-ar numi destin”, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.32, 1979.
- Natalia Stancu, ”Seri de teatru antic”, „Zamolxe”, în „Scânteia”, nr.11202, 1978.
- Bogdan Ulmu, De două ori Băieșu, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.12, 1978.
- Natalia Stancu-Atanasiu, „Da sau nu” de Al. Ghelman la Teatrul „Giulești”, în „Scânteia”, nr.10850, 1977.
- B., Al. Sever: „Descăpățânarea”, în „Contemporanul”, nr.38, 1977.
- Valentin Silvestru, „Zamolxe”, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.2, 1977.
- Mîndra, Zamolxe, în „Teatrul”, nr.1, 1977 https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44395-cronica-dramatica-zamolxe-de-lucian-blaga-teatrul-giulesti–teatrul–1-1977
- Aurel Bădescu, „Zamolxe” de Lucian Blaga, în „Contemporanul”, nr.52, 1976.
- Aurel Bădescu, Două premiere și un semn de întrebare, în „Contemporanul”, nr.30, 1976.
- Ion Lazăr, „Caractere”, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.22, 1976.
- Valeria Ducea, Zodia gemenilor, în „Teatrul”, nr.8, 1976, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44316-cronica-dramatica-zodia-gemenilor-de-valentin-munteanu-teatrul-giulesti–teatrul–8-1976
- Munteanu, Fotbal, în „Teatrul”, nr.3, 1976, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44109-cronica-dramatica-fotbal-de-m-r-iacoban-teatrul-giulesti–teatrul–3-1976
- Natalia Stancu-Atanasiu, O interesantă experiență teatrală „Matca”, în „Scânteia”, nr.10150, 1975.
- Bogdan Ulmu, Prolog la noua stagiune, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.36, 1975.
- Ion Lazăr, Spectacole de la Piatra Neamț, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.22, 1975.
- Ion Mărgineanu, O altfel de „Matcă”, în „Contemporanul”, nr.11, 1975.
- Paul Tutungiu, Zigger-Zagger, în „Teatrul”, nr.6, 1975 https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43107-cronica-dramatica-zigger-zagger-de-peter-terson-teatrul-tineretului-din-piatra-neamt–teatrul–4-1974
- Cristina Constantiniu, Farse medievale, în „Teatrul”, nr.7, 1974, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43226-cronica-dramatica-farse-medievale-teatrul-tineretului-din-piatra-neamt–teatrul–7-1974
- Mihai Crișan, Zigger-Zagger, în „Teatrul”, nr.4, 1974, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43107-cronica-dramatica-zigger-zagger-de-peter-terson-teatrul-tineretului-din-piatra-neamt–teatrul–4-1974
- Valentin Silvestru, Peer Gynt de Ibsen, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.19, 1972.
- Victor Parhon, „Ștafeta nevăzută”, „Ultima oră”, în „Contemporanul”, nr.7, 1972.
- Mira Iosif, Peer Gynt, în „Teatrul”, nr.6, 1972, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=42382-cronica-dramatica-peer-gynt-de-h-ibsen-teatrul-tineretului-din-piatra-neamt–teatrul–6-1972
- Valentin Silvestru, Turnee în București: Teatrul din Piatra Neamț, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.6, 1971.
- D., Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, în „Teatrul”, nr.3, 1971, http://www.cimec.ro/teatre/revista/1971/Nr.3.anul.XVI.martie.1971/imagepages/09789.1971.03.pag060-pag061.html
- Ana Maria Narti, „Woyzeck” de Georg Büchner la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, în „Contemporanul”, nr.11, 1970.
- K., „Cronica personală a lui Laonic”, în „Contemporanul”, nr.45, 1969.
- Andrei Băleanu, Succesul tinerilor artiști din Piatra Neamț, în „Scânteia”, nr.7860, 1968.
- Dinu Kivu, Două spectacole eveniment, în „Contemporanul”, nr.47, 1968.
- Carandino, „Vrăjitorul din Oz”, după Frank Baum, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.29, 1968.
- Mira Iosif, Un basm vesel în viziunea Teatrului din Piatra-Neamț, în „Contemporanul”, nr.24, 1968.
- Aurel Brumaru, Piatra Neamț: Oscilații repertoriale, în „Contemporanul”, nr.22, 1968.
- Adrian Rădulescu, Spectacole studențești, în „Contemporanul”, nr.14, 1966.
- Ion Biberi, Ondine, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.1, 1966.
- Ce vor vedea spectatorii în 1966?, în „Contemporanul”, nr.53, 1965.
Cronici filme
- Dana Medar, ”În pronunțare”, debut în lungmetraj al regizoarei Mihaela Popescu, pe portalul All About Romanian Cinema, http://aarc.ro/articol/in-pronuntare-debut-in-lungmetraj-al-mihaelei-popescu
- Dana Medar, Premieră ”Hawaii”, film regizat de Jesús del Cerro, pe portalul All About Romanian Cinema, http://aarc.ro/articol/premiera-hawaii-film-regizat-de-jesus-de-cerro
- Călin Căliman, Anul cinematografic românesc, în „Contemporanul”, nr.12, 2017, https://adt.arcanum.com/ro/view/Contemporanul_2017/?query=SZO%3D(constantin%20cojocaru%20hawaii)&pg=476&layout=s
- Ionuț Mareș, Iepurașul exterminator, în „Metropolis”, 2017, http://aarc.ro/articol/iepurasul-exterminator
- Dana Medar, Conferință de presă ”Câini”, pe portalul All About Romanian Cinema, 2016, http://aarc.ro/articol/conferinta-de-presa-caini
- Dana Medar, Se filmează ”Aniversarea”, de Dan Chișu, pe portalul All About Romanian Cinema, 2015, http://aarc.ro/articol/se-filmeaza-aniversarea-de-dan-chisu
- Cătălin Olaru, La jumulit de mit, în „Post Modern”, 2014, http://aarc.ro/articol/la-jumulit-de-mit
- Dana Medar, Muzică rock și huruit de motoare pentru ”Ultimul Zburător”, pe portalul All About Romanian Cinema, http://aarc.ro/articol/muzica-rock-si-huruit-de-motoare-pentru-ultimul-zburator
- Magda Mihăilescu, ”Ultimul Zburător”: Dragostea vine pe motocicletă, pe portalul All About Romanian Cinema, http://aarc.ro/articol/ultimul-zburator-dragostea-vine-pe-motocicleta
- Scurtmetrajul „Marți” a fost selecționat la Festivalul de Film de la Nancy, pe portalul All About Romanian Cinema, 2013, http://aarc.ro/articol/scurtmetrajul-marti-a-fost-selectionat-la-festivalul-de-film-de-la-nancy
- Călin Căliman, Radu Gabrea în decembrie `89, în „Contemporanul”, nr.2, 2013, https://adt.arcanum.com/ro/view/Contemporanul_2013/?query=SZO%3D(constantin%20cojocaru%20ultima%20zi)&pg=72&layout=s
- Cristina Darmina Iamandi, Margo, un nou film românesc, în „România liberă”, 2006, http://aarc.ro/articol/margo-un-nou-film-romanesc
- Eugenia Vodă, „Moromeții”, în „România literară – Gazeta Literară”, nr.41, 1987, https://adt.arcanum.com/ro/view/RomaniaLiterara_1987_10-12/?query=SZO%3D(constantin%20cojocaru%20asta%20seara%20se%20joaca%20fara%20piesa)&pg=40&layout=s
- Mădălina Stănescu, Anonimi bucureșteni, în „Cinema”, nr.5, 1983, http://aarc.ro/articol/anonimi-bucuresteni
- I. Suchianu, „Bună seara, Irina!” – cronică de film, în „România literară, nr.26, 1980, http://aarc.ro/articol/buna-seara-irina-cronica-de-film-1
- C. Munteanu, „Serenadă pentru etajul XII” – pe platouri, în „Cinema”, nr.11, 1975, http://aarc.ro/articol/serenada-pentru-etajul-xii-pe-platouri
- Călin Căliman, „PROPRIETARII”, în „Contemporanul”, nr.10, 1974, https://adt.arcanum.com/ro/view/Contemporanul_1974_01-06/?query=SZO%3D(constantin%20cojocaru%20inima%20rece)&pg=97&layout=s
Cronici care tratează opera personalității
Nicolae Prelipceanu, Pescărușul mai poate să zboare, în „Teatrul Azi”, nr.10-11, 2018
Descarcă PDFNicolae Prelipceanu, „Suflete moarte” la Comedie, în „Teatrul Azi”, nr.12, 2016
Descarcă PDFOana Medrea, Leonce și … Valerio, în „Teatrul Azi”, nr.5-6, 2014
Descarcă PDFAdrian Mihalache, De la ironie la cinism, în „Contemporanul”, nr.8, 2004
Descarcă PDFVictor Scoradeț, FRAȚII… VITREGI, în „Contemporanul”, nr.41, 2000
Descarcă PDFIrina Coroiu, YIN SAU YANG?!, în „Contemporanul, nr.7, 2000
Descarcă PDFAurel Bădescu, „Zidarul”, în „Contemporanul”, nr.43, 1982
Descarcă PDFValeria Ducea, JEAN, FIUL LUI ION, în „Teatrul”, nr.3, 1981
Descarcă PDFAurel Bădescu, „ZAMOLXE” de Lucian Blaga, în „Contemporanul”, nr.52, 1976
Descarcă PDFNatalia Stancu-Atanasiu, O interesantă experiență teatrală „MATCA”, în „Scânteia”, nr.10150, 1975
Descarcă PDFMihai Crișan, ZIGGER-ZAGGER, în „Teatrul”, nr.4, 1974
Descarcă PDFAna Maria Narti, „Woyzeck” de Georg Büchner la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, în „Contemporanul”, nr.11, 1970
Descarcă PDFSelectie de Link-uri către alte pagini de prezentare a personalității
- Pagina dedicată actorului Constantin Cojocaru pe site-ul Teatrului Odeon, București http://istoric.teatrul-odeon.ro/om/constantin-cojocaru
- Pagina dedicată actorului Constantin Cojocaru pe site-ul Teatrului Evreiesc de Stat https://teatrul-evreiesc.com.ro/team/constantin-cojocaru/
- Pagina dedicată actorului Constantin Cojocaru pe portalul teatral.ro https://www.teatral.ro/artist/constantin-cojocaru
- Profilul actorului Constantin Cojocaru pe portalul All About Romanian Cinema http://aarc.ro/personalitate/view/constantin-cojocaru
- Pagina Wikipedia dedicată actorului Constantin Cojocaru https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Cojocaru_(actor)
- Profilul actorului Constantin Cojocaru pe portalul imdb.com https://www.imdb.com/name/nm0170050/
- Profilul actorului Constantin Cojocaru pe portalul cinemagia.ro https://www.cinemagia.ro/actori/constantin-cojocaru-29548/
- Pagina dedicată actorului Constantin Cojocaru pe portalul romanianactors.com https://www.romanianactors.com/actors/constantin-cojocaru-en/
Alte referințe în presă
- Anca Bica Bălălău, La mulți ani, Maestre Constantin – ”Tzâcă”- Cojocaru!, 2021, https://www.radioresita.ro/cultura/foto-la-multi-ani-maestre-constantin-tzaca-cojocaru
- Dănuț Deleanu, Astăzi este ziua ta – Constantin Cojocaru, 2020 https://miscareaderezistenta.ro/calendar/astazi-este-ziua-ta-constantin-cojocaru-54227.html
- Doina Papp, Ediție de excepție, în „Teatrul Azi”, nr.1-2, 2020.
- Gabriela Lupu, Constantin Cojocaru – ”Nu știu unde este acasă. M-am născut la Săveni și Bucureștiul mi se pare o aiureală”, http://arhiva.formula-as.ro/2018/1331/lumea-romaneasca-24/constantin-cojocaru-nu-stiu-unde-este-acasa-m-am-nascut-la-saveni-si-bucurestiul-mi-se-pare-o-aiureala-24203
- Nicolae Havriliuc, „La comedie, teatrul e magie!”, în „Teatrul azi”, nr.10-11, 2018.
- Ana Moise, Constantin Cojocaru: ”Adevărata mea școală de teatru a fost la Piatra Neamț”, https://mesagerulneamt.ro/2017/03/constantin-cojocaru-adevarata-mea-scoala-de-teatru-a-fost-la-piatra-neamt/
- Ștefan Oprea, Personalitate și diversitate, în „Teatrul Azi”, nr.12, 2017.
- Crenguța Manea, Aniversare UN TEATRU sau Puțină neliniște și mult curaj artistic, în „Teatrul Azi”, nr.10-11, 2017.
- Mircea Zaharia, Et in Arcadia ego… Interviu cu actorul Țâcă Cojocaru, http://www.slineamt.ro/apostolul/arte-si-meseriii/et-in-arcadia-ego/
- Dana Ionescu, Constantin Cojocaru: Dușmanul cel mai mare al scenei este „știu”, https://yorick.ro/constantin-cojocaru-dusmanul-cel-mai-mare-al-scenei-este-stiu/
- Ștefan Oprea, FITO dă tonul în toamna teatrală, în „Teatrul Azi”, nr.11-12, 2013.
- Ștefan Oprea, VedeTeatru 2, în „Teatrul Azi”, nr.8-10, 2008.
- Alexandru Ștefan, Profilul Caraman în texte și (câteva) spectacole, în „Teatrul Azi”, nr.12, 2006, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60131-profilul-caraman-in-texte-si-cateva-spectacole–teatrul-azi–12-2006
- Mircea Ghițulescu, Idei, spectacole, cărți, în „Teatrul Azi”, nr.5-6, 2006, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59880-festivalul-international-shakespeare-craiova-idei-spectacole-carti–teatrul-azi–5-6-2006
- Ștefan Oprea, Îmbinare de spectacole, în „Teatrul Azi”, nr.1-2, 2006, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59728-piatra-neamt-imbinare-de-spectacole–teatrul-azi–1-2-2006
- Ion Marcu, Ion Marcu, Confesiuni de creaţie: Ioan Ieremia, Valeria Sitaru, Constantin Cojocaru şi Gelu Colceag, în „Teatrul”, nr.3, 1988, http://www.cimec.ro/teatre/revista/1988/Nr.3.anul.XXXIII.martie.1988/imagepages/image25.html
- Teatrul în cetate: Gala spectacolelor de teatru pentru tineret, în „Teatrul”, nr.12, 1987, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=49404-teatrul-in-cetate-gala-spectacolelor-de-teatru-pentru-tineret-satu-mare-si-gala-dramaturgiei-romanesti-actuale-timisoara-premiile–teatrul–12-1987
- La masa rotundă: Echipa Teatrului Tineretului din Piatra-Neamț, în „Teatrul”, nr.6, 1972, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=42365-la-masa-rotunda-echipa-teatrului-tineretului-din-piatra-neamt–teatrul–6-1972
