Darie, Alexandru
14 iunie 1959, București
18 septembrie 2019, București
regizor
Fiu al actorilor Consuela Roșu și Iurie Darie de la Teatrul de Comedie, Alexandru (Ducu) Darie s-a familiarizat cu scena de mic copil. La vârsta de 6 ani a apărut în spectacolul Troilus și Cressida în regia lui David Esrig, jucând în figurație, un mirmidon. Și-a urmat părinții cunoscând viața teatrală pe care a îndrăgit-o, într-o perioada de mare efervescență a Comediei. De la aceștia a moștenit talentul pentru arta dramatică, iar de la tată și pe acela de desenator. (Talent transmis mai apoi fiului său Serghei, copil rezultat din căsătoria cu scenografa Maria Miu). A făcut studii teatrale de regie la Universitatea de Artă Teatrală și cinematografică I.L.Caragiale din București, la clasa regizorului Dinu Cernescu, cursuri pe care le-a absolvit în anul 1983. Ca student, a realizat între altele spectacolul Paracliserul de Marin Sorescu pentru care a obținut premiu la Festivalul Școlilor de teatru de la Riccione, Italia, în 1983. Examenul de absolvire l-a dat cu Magie roșie de Michel de Ghelderode, manifestând apetit pentru expresia simbolică în spectacolul de teatru, drum stilistic pe care l-a abandonat ulterior, cum vom vedea. După cum a mărturisit în nenumărate rânduri, i-a avut drept mentori pe Gyorgy Harag, Lucian Giurchescu și David Esrig, și mai ales pe regizorul italian Giorgio Strehler, pe care îl numea un Mozart al teatrului.
După facultate a fost repartizat cu o parte din colegi la Teatrul de Stat din Oradea. Primele producții pe această scenă au fost Săptămâna luminată de Mihail Săulescu și Jolly Joker de Tudor Popescu, acest spectacol acid având probleme cu cenzura până la interzicere, care s-a produs după participarea la Festivalul Arta Comediei de la Galați. Atunci i-a fost interzisă și semnătura, iar deblocarea situației s-a făcut cu sprijinul directorului Mircea Bradu de la Oradea, care i-a acceptat propunerea de a monta spectacolul Amadeus de Peter Shaffer în contul unei aniversări a actorului Ion Mîinea, care l-a jucat pe Salieri. Pe afiș, colegii de an Cristian Șofron, Cristina Schiopu și scenografa Maria Miu, care-i devenise soție.
Acest spectacol, datând din anul 1986, a fost și primul mare succes al tânărului regizor. După reprezentația de la București, apreciat fiind pentru anvergura ideilor și a transpunerii în imagini, ca și pentru subtilul caracter subversiv (spectacolul insista, pe lângă temele filozofice conținute, asupra condiției artistului într-un stat totalitar), Amadeus a fost premiat de Asociația oamenilor de teatru și muzică ATM, drept cel mai bun spectacol al anului. La Oradea a mai realizat Zece hohote de râs, de Tudor Popescu, spectacol cenzurat de mai multe ori. În aceeași perioadă dă curs unor invitații de a colabora cu alte teatre. La Teatrul Tineretului din Piatra Neamț a montat RUR de Karel Capek, abordând tema SF a robotizării, spectacol anunțând caracterul vizionar al gândirii artistului. Spectacolul a fost premiat. A realizat apoi la Teatrul Mic din Bucuresti Cameristele de Jean Genet.
Din 1989 devine angajat la Teatrul ce Comedie din Bucuresti, unde realizează în 1990 Visul unei nopți de vară de Shakespeare, primul său mare succes internațional. Conceput ca un spectacol de teatru sărac, în sens grotowskian, Visul lui Darie anunța marea disponibilitate ludică a regizorului care imaginează împreună cu scenograful Puiu Antemir și realizatoarea costumelor, Maria Miu un manej în care, precum într-o arenă de circ, actorii sunt puși să practice un joc acrobatic, atârnându-se de sfori sau făcând diverse tumbe în lumina reflectoarelor pe care tânărul regizor, viitorul maestru light designer, le manipulează cu artă. Comparându-se cu un alt Vis celebru, cel de la Bulandra în regia lui Liviu Ciulei, Darie spunea despre creația sa:
”Spectacolul nostru era jucat cu sânge , era minimalist, murdar, smucit si foarte agresiv….” ( din volumul subsemnatei, Alexandru Darie, Spectacole de poveste).
Tonusul tineresc și fantezia creatoare, dar și curajul de a aborda pe lângă tema lumii ca teatru, în subsidiar, idei politice importante, precum manipularea, fac să se ducă repede vestea despre producție și regizor, aducându-le invitația la Londra, la un cunoscut festival, LIFT ( London International Festival of Theater). Cu prilejul acestui turneu, Ducu Darie se face cunoscut în cercurile teatrale londoneze, și primește invitația să realizeze la Oxford Stage din Londra, în 1992, spectacolul Mult zgomot pentru nimic de Shakespeare. Apoi, o producție cu un text românesc la Royal Court Theatre unde va monta Șarpele de Horia Gârbea.
Ulterior, începe să circule mai mult și ajunge în SUA la New York, Performing Arts Center. Acolo Ducu Darie a realizat câteva spectacole semnificative: Cabala bigoților de Bulgakov, Mizantropul de Molière, și l-a cunoscut pe Liviu Ciulei care a venit din Minnesota să-i vadă spectacolele, sfătuindu-l să se întoarcă în România și să-și facă trupă. După spusele regizorului, în America și-a dezvoltat gustul pentru inovație propunând soluții adesea șocante, precum aceea din Mizantropul, unde plasează acțiunea în primul război mondial și-l trimite pe Alceste în final, pe front.
Revenind în țară, urmează o perioadă intensă de lucru, cu o serie de spectacole realizate la Teatrul Bulandra, unde coagulează în jurul său o trupă de tineri actori printre care : Oana Pellea, Marian Râlea, Manuela Ciucur, Emilia Popescu, Mihai Constantin, Anca Sigartău, Șerban Celea. Cap de serie: Poveste de iarnă de Shakespeare, 1994, în care evanescența imaginilor cu zăpadă și portocale siciliene în care zburdă grupul tinerilor care-și cer dreptul la libertate, se interferează cu drama Perditei, victima comportamentului autoritar al unui tată- rege, inuman și rigid, care o alungă în pribegie, ca urmare a unor vini imaginare atribuite mamei. Spectacolul are premiera la Milano, la Festivalul Uniunii Teatrelor Europene, și cucerește inima vestitului Giorgio Strehler, regizorul care-i va deveni prieten și mentor, și alături care s-a perfecționat în arta luminilor.
Urmează alte spectacole de excepție din seria amintită, printre care Trei surori de Cehov, Iulius Caesar de Shakespeare (care va avea premiera în Japonia, la Tokio) prin care Alexandru Darie face o pledoarie concretă pentru teatrul de artă, acel teatru care exprimă o gândire poetico-filozofică despre lume cu mijloace artistice rafinate stilistic. Teatrul a însemnat pentru el și acel spațiu sacru în care se produce catharsisul, cu puterea de a-l transforma pe spectator din punct de vedere spiritual. Scopul unui spectacol, spunea Darie, e să adâncească cunoașterea de sine și a lumii, făcându-l pe spectator să plece schimbat de la întâlnirea cu piesa și actorii. Sau cel puțin pe gânduri.
Peste ani, regizorul va teoretiza viziunea sa, respingând accesul pe scenă a acelui teatru supranumit de el alimentar, comercial, fără gând și estetică, fără trăiri superioare.
Teatrul bun, spunea el, e acela care ne revelează, ne descoperă lucruri neștiute, îmbogățindu-ne sufletul și mintea. Dacă nu spune ceva nou, fiindcă la marii autori e mereu ceva nou de descoperit, un spectacol e o pierdere de timp….( din volumul Alex Darie, Spectacole de poveste)
În ciuda debutului său ca artist cu atitudine socială (vezi spectacolele politice de la Oradea), Alexandru Darie nu a practicat teatrul agitatoric și nici nu l-a apreciat când a fost vorba de spectacole de inspirație jurnalistică. Teatrul politic a însemnat pentru el altceva și asta s-a văzut în spectacolul său testament, Coriolanus.
Revenind la perioada marilor spectacole de la Bulandra, la lecția Trei surori, mai ales, se cuvine să subliniem preocuparea regizorului pentru lucrul cu actorul. Distribuția acelui spectacol etalon pentru teatrul de artă pe care-l visa, formată din Oana Pellea, Anca Sigartău, Luminița Gheorghiu, Emilia Popescu, Dan Aștilean, Marcel Iureș și Ileana Predescu în rolurile principale, a făcut jumătate din succesul lui, iar felul în care regizorul a armonizat relațiile pentru a atinge tonul elegiac dorit ține de felul în care iubea actorii, fiind și reciproca valabilă. Iulius Caesar, a însemnat și fabuloasa colaborare cu compozitorul Adrian Enescu și aceeași Maria Miu, care i-a stat mereu alături, și care surprindea aici cu coloanele tăiate din décor, dintr-o Romă decăzută, cu ochiurile de apă sângerie ce scăldau pavimentul.
La 40 de ani, după alte experiențe spectaculoase, în regia de opera, de pildă, sau Lear-ul umbros din Belgia, revine la Teatrul de Comedie, și realizează capodopera numită Iluzia comică. Puțin cunoscuta comedie a tragedianului Corneille îi prilejuiește lui Darie un spectacol care va fi asociat în comentariile specialiștilor cuvântului magie. Magia teatrului lui Al. Darie este o altă dimensiune care-i întregește portretul. Din lumini, din culorile, aici imaculate, ale costumelor, din mișcarea elansată în zbor, din tandrețea cu care știa să învăluie atmosfera, regizorul Darie năștea miracol, frumusețe, niciodată gratuită.
Într-o altă etapă a creației sale, perioada spectacolelor : Anatomie, Titus, Căderea Romei, Marat-Sade, 1784, Macbeth-ul din Japonia, și în fine, Coriolanus, Alexandru Darie, se dezlănțuie în lupta cu demonii din om, introducând în spectacolele sale acea dominantă a cruzimii, de care nu-l credeam capabil. Noua sa filozofie de viață îi dictează o altă atitudine celui apreciat odinioară pentru candorile și ghidușiile sale, pentru tandrețea și poezia care se revărsau pe scenă în imagini calde, căptușite de dragostea pentru om.
Coriolanus, cu tema adiacentă a luptei pentru putere prin manipularea maselor, mustește de sânge și zăngănit de fiare, iar Conversație după înmormântare de Yasmina Reza, anterior acestuia, dezvăluie, prin grotesc, alte hidoșenii ale omului acestui secol. Schimbarea regizorului era un semn al sensibilității sale la timpul prezent, care nu i-a fost niciodată indiferent.
În 2002, Alexandru Darie a devenit directorul Teatrului Bulandra pe care l-a condus până în 2019, anul morții, iar în 2006 a fost ales președinte al Uniunii Teatrelor Europene, două legislaturi la rând. Proiectul său managerial nu a fost însă la înălțimea așteptărilor, lăsând cumva la voia întâmplării și a anturajului de binevoitori soarta acestui teatru unde Darie a strălucit ca regizor. Opera sa n-a mai cunoscut vârfuri, cu excepția unor experimente precum opera Orpheu și Euridice de Gluck și The Bach Files, un spectacol inedit după muzica lui Adrian Enescu cu prelucrări din Bach și cu participarea formației Toth Zolly Project. Ambele spectacole făceau parte din proiectul Bulandra per muzica, cel mai interesant proiect pe care l-a inițiat la Bulandra, cu o viață sporadică, însă, ca și Laboratorul de noapte, un spațiu destinat experimentelor.
Poate fi apreciată, în schimb, deschiderea față de colaborarea cu regizori importanți din străinătate precum Andrei Șerban și Yuri Kordonsky, care au realizat în directoratul Darie câteva spectacole de top.
Alexandru Darie a fost si regizorul unor spectacole de modă sau show-uri TV, fiind mereu în căutarea unor experiențe noi. A primit numeroase premii pe plan național și internațional pentru regia spectacolelor sale. La Gala Uniter a fost desemnat cel mai bun regizor pentru Iluzia comică și Trei surori și nominalizat pentru Poveste de iarnă.
A fost recompensat pentru merite artistice cu titlul de Cavaler al Artelor și Literelor de către Ministerul Culturii din Franța, cu ordinul Steaua Solidarității Italiene în grad de cavaler și Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de ofițer, de către Președinția României. A făcut parte din Loja masonică națională de rit scoțian.
Și dacă un artist e suma operelor sale, Alexandru Darie e suma spectacolelor sale. Fiecare dintre acestea a reprezentat o părticică din viața lui și a teatrului pe care l-a slujit cu patimă.
Doina Papp
20 iulie 2022
Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.03.43
Bibliografie:
- Alexandru Darie – Doina Papp, Spectacole de poveste, editura Nemira, 2019
- Întâlnirile Yorik, 2016, autor Monica Andronescu, sursa YouTube
- Giorgio Strehler, Scrisori despre teatru, editura Nemira 2015
- Dosare de spectacol, din arhiva familiei, în prezent în posesia fiului Serghei Darie și a scenografei Maria Miu
- Magdalena Boiangiu, revista Scena, iulie 1999
- O stare de spirit, film TV, autor Alexandra Grigorescu
- Spectacole filmate din arhiva TVR, sau în arhiva familiei (spectacolele din străinătate)
Regie de teatru și operă:
- Coriolanus de William Shakespeare. Scenografie: Octavian Neculai, Cu: Șerban Pavlu (Coriolanus) Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 25.10.2018.
- The Bach Files. Scenografia: Octavian Neculai, Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 25.09.2015.
- Conversație după înmormântare de Yasmina Reza. Scenografie: Octavian Neculai, Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, Cu: Marius Chivu (Alex), Ioana Macaria (Edith), Daniela Nane (Elisa), Camelia Maxim (Julienne), Cornel Scripcaru (Nathan), Dan Aștilean (Pierre), București, 07.12.2014.
- Însemnările unui necunoscut de F.M. Dostoievski. Scenografie: Maria Miu, Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 30.05.2011.
- The line. Orașul încotro?, de Oana Turbatu. Scenografie: Octavian Neculai, Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 30.05.2010.
- Disputa după Pierre de Marivaux. Scenografia: Octavian Neculai, Teatrul Iugoslav de Dramă, Belgrad și Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 2009.
- Orfeu și Euridice de Adrian Enescu, 25.10.2008. Scenografie: Octavian Neculai. Cu: Florentina Onică (Orfeu), Marta Cristina Sandu (Euridice), Claudia Deleanu (Amor), Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București & Opera Națională București 25.10.2008.
- Ce păcat că-i curvă de John Ford. Scenografie: Octavian Neculai. Cu: Giovanni (Vlad Logigan), Annabella (Emilia Bebu), Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 12.01.2008.
- Triumful dragostei de Marivaux. Scenografia: Octavian Neculai, Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 8.10.2005.
- Titus. Căderea Romei de Heiner Müller. Scenografie: Maria Miu, Naratorul (Radu Amzulescu), Titus Andronicus (Cornel Scripcaru), Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 17.01.2003.
- Iluzia comică de Pierre Corneille. Scenografie: Maria Miu, Teatrul de Comedie, București, 17.06.1999.
- Viforul de Barbu Ștefănescu Delavrancea. Scenografie: Maria Miu, Teatrul „Constantin I. Nottara”, București, 09.11.1998.
- 1794, scenariu realizat împreună cu Oana Turbatu după piesele “Danton” de Camil Petrescu, “Moartea lui Danton” de Georg Buchner şi “Marat-Sade” de Peter Weiss. Scenografie: Maria Miu, Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 16.11.1997.
- Macbeth, de William Shakespeare, Teatrul Kinokunya, Japonia, Tokyo, 1997.
- Viaţa minunată a lui Adriaan Brouwer de Felix Timermaans. Scenografia: Maria Miu, Cu: René Verreth (Adriaan Brouwer), Mechels Miniatuur Teater, Belgia, Mechelen, 19.12.1996.
- Duhul pădurii de A.P. Cehov. Scenografia: Maria Miu, Mechels Miniatuur Teater, Berlgia, Mechels, 11.01.1996.
- Omul bun din Szechuan de Bertold Brecht, Ginza Saison Theatre, Japonia, Tokio, 1996.
- Regele Lear de William Shakespeare. Scenografia: Maria Miu, Cu: René Verreth(Regele Lear) Mechels Miniatuur Teater, Berlgia, Mechelen, 30.11.1995.
- Julius Caesar de William Shakespeare. Scenografie: Maria Miu. Cu: Ion Besoiu (Octavius Caesar) Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 16.09.1995.
- Don Giovanni de Wolfgang Amadeus Mozart, libret de Lorenzo da Ponte, Opera Națională, București, 07.05. 1995.
- Trei surori de A.P. Cehov. Scenografie: Maria Miu. Cu: Anca Sigartău (Irina), Oana Pellea (Mașa), Mirela Gorea, Luminița Gheorghiu (Olga), Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 29.01.1995.
- „Marat-Sade” de Peter Weiss, Kammerspiele Im E-Werk, Germania, Freiburg in Breisgau, 1994.
- Poveste de iarnă de William Shakespeare. Scenografie: Maria Miu, Cu: Mihai Constantin (Leontes), Oana Pellea (Mammilius, Perdita), Ștefan Bănică jr. (Prințul Bohemiei), Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 02.03.1994.
- Equus de Peter Shaffer, Kammerspiele Im E-Werk, Germania, Freiburg in Breisgau, 1993.
- Uriașii munților de Luigi Pirandello, Kammerspiele Im E-Werk, Germania, Freiburg in Breisgau, 1993.
- Mephisto de Horia Gârbea, adaptarea după romanul omonim al lui Klaus Mann. Scenografia: Dan Jitianu, Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 10.04.1993
- Mult zgomot pentru nimic de William Shakespeare. Scenografie: Maria Miu, Cu: Femi Elufowoju Jnr (Dogberry); Richard Evans (Leonato); Tony Forsyth (Claudio); Marie Francis (Beatrice); Trevor H Laird (Don Pedro); Diane Parish (Hero); Richard Santhiri (Don John); James Simmons (Benedick), Oxford Stage Company, 15.07.1992.
- Mizantropul de Molière, Performing Arts Centre, New York, 1991.
- Cabala bigoților, de Mihail Bulgakov, Performing Arts Centre, New York.
- Legături primejdioase de Christopher Hampton după Choderlos de Laclos. Scenografie: Puiu Antemir, Teatrul de Comedie, București, 28.02.1991.
- Șarpele de Horia Gârbea, Royal Court Theatre, Londra, 1990.
- Visul unei nopți de vară de William Shakespeare. Scenografia: Puiu Antemir, Cu: Marian Râlea (Lysander), Florin Anton (Demetrius), Aurora Leonte (Hermia), Magda Catone (Helena), Teatrul de Comedie, București, 12.10.1990.
- D’ale protocolului de Paul Everac. Scenografie: Ion Popescu Udriște, Teatrul de Comedie, București, 22.02.1989.
- Cameristele de Jean Genet. Scenografie: Maria Miu, Cu: Carmen Galin (Claire), Coca Bloos (Doamna), Simona Măicănescu (Solange), Teatrul Mic, București,09.1988.
- Zece hohote de râs de Tudor Popescu. Scenografie: Maria Miu, Teatrul de Stat, Oradea, 29.12.1987.
- Amadeus de Peter Scenografia: Maria Miu, Cu: Cristian Șofron (Mozart), Ion Mâinea (Salieri), Teatrul de Stat, Oradea, 12.06.1986.
- U.R. de Karel Čapek. Scenografie: Maria Miu, Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 9.05.1985.
- Săptămâna luminată de Mihai Săulescu. Scenografie: Maria Miu. Cu: Emil Sauciuc (Fiul), Mariana Vasile (Mama), Nicolae Toma (Paznic), Cristian Șofron (Preotul), Teatrul de Stat, Oradea, 05.12.1984.
- Jolly-Joker de Tudor Popescu, Scenografie: Maria Miu. Cu: Cristian Șofron (Mincu), Nicolae Toma (Tudor), Teatrul de Stat, Oradea, 12.02.1984.
- Magie Roşie de Michel de Ghelderode. Scenografia: Maria Miu. Cu: Radu Amzulescu (Armador), Florentin Dușe (Călugărul), Robert Linz (Hieronymus), Spectrul (Cristian Șofron), Sybilla (Simona Măicănescu), I.A.T.C., București,04.1983.
- Paracliserul, de Marin Sorescu, I.A.T.C., București, 1981.
Regie de teatru radiofonic:
- D’ale carnavalului de I.L.Caragiale, adaptare radiofonică de Alexandru Darie în cadrul evenimentului Cvartetul regizoral Caragiale, Radio România Cultural, 2013.
Critică de teatru
- Alexandru Darie, „Iluzia comică” de Corneille, Teatrul de Comedie, în „Teatrul azi”, nr. 12, 1999
- Alexandru Darie, Tudor Popescu, în „Scena”, anul II, nr.16, august 1999
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=62988-tudor-popescu–scena–gust-16-1999
- Alexandru Darie, Despre nesomn, moarte și Giorgio Strehler, în „Teatrul azi”, nr. 7-8-9-10, 1998
- Alexandru Darie, Viforul între Dumnezeu și celălalt: „Viforul” de B.Șt.Delavrancea, Teatrul Nottara, în „Teatrul azi”, nr. 3-4-5-6, 1998
- Alexandru Darie, Cronica unei întâlniri anunțate, în „Teatrul azi”, nr. 1-2, 1998
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53064-cronica-unei-intalniri-anuntate–teatrul-azi–1-2-1998
- Alexandru Darie, Actorul, viața oricărui demers regizoral, în „Teatrul azi”, nr. 6, 1990
Light-design:
- Tango de Slawomir Mrozek. În regia Aurei Vlad. Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 28.03.2016
- Carousel de Ferenc Molnár. În regia lui Andrei Șerban. Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 17.10.2015
- Rața sălbatică de Henrik Ibsen. În regia lui Peter Kerek. Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 03.10.2015
- Dumnezeu iubește de Zlata Demina. În regia Ioanei Petre. Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 06.02.2014
- Pescărușul de Anton Pavlovici Cehov. În regia Antoanetei Cojocaru. Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 10.12.2013
- La grande magia de Eduardo de Filippo. În regia Elie Malka. Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 14.05.2013
- Obiceiuri necurate de Tom Smith. În regia lui Mihai Constantin. Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 12.12.2012
- Șarpele în iarbă de Alan Ayckbourn. În regia lui Emil Hoștină. Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 28.11.2012
- Arlechino moare? de Nikolai Evreinov. În regia Antoanetei Cojocaru. Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 12.06.2012
- Însemnările unui necunoscut de Feodor Mihailovici Dostoievski. În regia lui Alexandru Darie. Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 30.05.2011
- Voiajul domnului Perrichon de Eugène Labiche. În regia lui Dinu Cernescu. Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 20.04.2010
- Oscar și tanti roz de Erik-Emmanuel Schmitt. În regia lui Chris Simion. Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 06.03.2010
- Ce păcat că-i curvă de John Ford. În regia lui Alexandru Darie. Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 12.01.2008
- Mamouret de Jean Sarment. În regia lui Dinu Cernescu. Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 14.12.2006
- O poveste evreiască de Elie Malko. În regia Elie Malka. Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 03.11.2005
- Chirița of Bârzoieni de Vasile Alexandri. În regia Iarinei Demian. Teatrul de Comedie, București, 16.10.2004
- Nebunia regelui George de Alan Bennett. În regia lui Petre Bokor. Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 26.06.2004
- Titus. Căderea Romei de Heiner Muller. În regia lui Alexandru Darie. Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 17.01.2003
- Iluzia comică de Pierre Corneille. În regia lui Alexandru Darie. Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, București, 17.06.1999
Roluri în film:
- Lucu în Galax, omul păpusă, în regia lui Ion Popescu-Gopo, Casa de Filme Cinci, 1983.
- Garantat 100% cu Ducu Darie (@TVR1) https://www.youtube.com/watch?v=u9o2r7O8IMM
- Profesioniștii – Alexandru Darie https://www.youtube.com/watch?v=tVr2uS7U8r8
- Nocturne cu Alexandru Darie (@TVR1) https://www.youtube.com/watch?v=2UMRrlUqjQs
- Conferință Alexandru Darie – Festivalul Național de Comedie | Galați, 2017 | Ediția a XXIX-a https://www.youtube.com/watch?v=8WeVN9Rvl0w
- TEATRUL CATHARSIS
- Ora de veghe – 11 iulie 2013 @ Nasul TV https://www.youtube.com/watch?v=8OGTLbXphmk
- Portrete în acvaforte – Alexandru Darie https://www.youtube.com/watch?v=VIPiEA-3UZQ
- Alexandru Darie – Energiile în teatru https://www.youtube.com/watch?v=7TgqJHuAC-M
- La un pahar de timp cu Ducu Darie https://www.youtube.com/watch?v=P0gcCYFxwRs
Caietul-program al spectacolului R.U.R., autor Karel Čapek, Scenografie: Maria Miu, Teatrul Tineretului, Piatra Neamț, 9.05.1985. Sursă material: @Arhiva Teatrului Tineretului Piatra Neamț
Descarcă PDFCaietul-program al spectacolului D’ale protocolului de Paul Everac, Scenografie: Ion Popescu Udriște, Teatrul de Comedie, București, 22.02.1989. Sursă material: @Arhiva Teatrului de Comedie
Descarcă PDFCaietul-program al spectacolului Visul unei nopți de vară, de William Shakespeare, Scenografia: Puiu Antemir. Teatrul de Comedie, București, 12.10.1990. Sursă material: @Arhiva Teatrului de Comedie
Descarcă PDFCaietul-program al spectacolului Iluzia comică de Pierre Corneille, Scenografie: Maria Miu, Teatrul de Comedie, București, 17.06.1999. Sursă material: @Arhiva Teatrului de Comedie
Descarcă PDF
Cărți dedicate personalității:
- Mihaela Marin, Coriolanus de William Shakespeare – un spectacol de Alexandru Darie, București, Nemira, 2019.
- Doina Papp, Alexandru Darie – Spectacole de poveste, București, Editura Nemira, 2019.
Cronici care tratează opera personalității:
- Liliana Popa, A fost odată un tânăr cu ochii mari…, în „Contemporanul”, nr. 10, octombrie 2019.
- Doina Papp, Alexandru Darie. Personajul și opera, în „Teatrul azi”, nr. 7-9, iulie 2019.
- Monica Andronescu, Coriolanus, un spectacol despre frică…, în „Yorick.ro”, nr. 427, 21 ianuarie 2019 https://yorick.ro/coriolanus-un-spectacol-despre-frica/
- Doinel Tronaru, „Coriolanus.” Despre demnitate sau „Revolta maselor”, în „Adevărul.ro”, 13 ianuarie 2019 https://adevarul.ro/cultura/teatru/coriolanusdespre-demnitate-revolta-maselor-1_5c3b9d85df52022f7594ea70/index.html
- Bogdan Burlianu, Cu scârbă, cu frică, cu disperare. Punct şi de la capăt – Coriolanus, în „LiterNet”, ianuarie 2019, https://agenda.liternet.ro/articol/23282/Bogdan-Burileanu/Cu-scarba-cu-frica-cu-disperare-Punct-si-de-la-capat-Coriolanus.html
- Vlad Brumaru, Lucrând cu Ducu – Coriolanus, în „LiterNet”, ianuarie 2019, https://agenda.liternet.ro/articol/23280/Vlad-Brumaru/Lucrand-cu-Ducu-Coriolanus.html
- Mircea Morariu, Monumentalitatea construcției, în „Teatrul azi”, nr. 12, decembrie 2018.
- Octavian Neculai, Cuvinte bastarde – Coriolanus, în „LiterNet”, noiembrie 2018, https://agenda.liternet.ro/articol/23180/Octavian-Neculai/Cuvinte-bastarde-Coriolanus.html
- Mihai Brezeanu, Am văzut Coriolanus, în „LiterNet”, octombrie 2018, https://agenda.liternet.ro/articol/23144/Mihai-Brezeanu/Am-vazut-Coriolanus.html
- Mircea Morariu, O performanță, în „Teatrul azi”, nr. 7-9, iulie 2016.
- Mircea Morariu, Adevăratul Godot, în „Teatrul azi”, nr. 4-6, aprilie 2015.
- Marina Constantinescu, Mirosul și culorile pasiunii, în „România literară”, nr. 7, 13 februarie 2015.
- Cristiana Gavrilă, Anti-modern – Însemnările unui necunoscut, în „BeWhere!/LiterNet”, februarie 2012, https://agenda.liternet.ro/articol/14739/Cristiana-Gavrila/Anti-modern-Insemnarile-unui-necunoscut.html
- Monica Andronescu, Lecţie deschisă despre dictatură – Însemnările unui necunoscut, în „Adevărul literar și artistic”/„LiterNet”, ianuarie 2012, https://agenda.liternet.ro/articol/14431/Monica-Andronescu/Lectie-deschisa-despre-dictatura-Insemnarile-unui-necunoscut.html
- Nicolae Prelipceanu, Ce păcat că-i curvă sau nicio pagubă că nu-i postmodern!: „Ce păcat că-i curvă” de John Ford, Teatrul Bulandra, în „Teatrul azi”, nr. 3-4, 2008, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60727-ce-pacat-ca-i-curva-sau-nicio-paguba-ca-nu-i-postmodern-ce-pacat-ca-i-curva-de-john-ford-teatrul-bulandra–teatrul-azi–3-4-2008
- Adrian Mihalache, Tentaţia incestului: „Ce păcat că-i curvă!” de John Ford, Teatrul Bulandra, în „Teatrul azi”, nr. 3-4, 2008, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60733-tentatia-incestului-ce-pacat-ca-i-curva-de-john-ford-teatrul-bulandra–teatrul-azi–3-4-2008
- Crenguța Manea, Păcat că e la Bulandra, păcat că e Alexandru Darie…: „Ce păcat că-i curvă” de John Ford, Teatrul Bulandra în „Teatrul azi”, nr. 3-4, 2008, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60728-pacat-ca-e-la-bulandra-pacat-ca-e-alexandru-darie-ce-pacat-ca-i-curva-de-john-ford-teatrul-bulandra–teatrul-azi–3-4-2008
- Eugen Istodor, Băile de sînge de la Bulandra – Anatomie. Titus. Căderea Romei, în „Academia Cațavencu”/ „LiterNet”, aprilie 2007, https://agenda.liternet.ro/articol/4257/Eugen-Istodor/Baile-de-singe-de-la-Bulandra-Anatomie-Titus-Caderea-Romei.html
- Mircea Ghițulescu, O comedie albă sau triumful decorului: „Triumful dragostei” de Pierre Marivaux, Teatrul Bulandra, în „Teatrul azi”, nr. 7-9, 2006, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59985-o-comedie-alba-sau-triumful-decorului-triumful-dragostei-de-pierre-marivaux-teatrul-bulandra–teatrul-azi–7-8-9-2006
- Luminița Voina-Răuț, Dragostea a triumfat la Bogotá, în „România literară”, nr. 15, 14 aprilie 2006.
- Antoaneta Iordache, Imaginarul scenografiei de la „Bulandra”: „Anatomie. Titus. Căderea Romei” de Heiner Muller, Teatrul Bulandra, în „Teatrul azi”, nr. 3-5, mai 2003, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=55131-imaginarul-scenografiei-de-la-bulandra-anatomie-titus-caderea-romei-de-heiner-muller-teatrul-bulandra–teatrul-azi–3-4-5-2003
- Irina Coroiu, Libertăți și libertăți, în „Contemporanul”, nr. 3, martie 2003.
- Marina Constantinescu, Lavinia vorbește în „România literară”, nr. 8, 26 februarie 2003.
- Iulia Popovici, Titus.Căderea Romei, în „Ziua”/ „LiterNet”, februarie 2003, https://agenda.liternet.ro/articol/113/Iulia-Popovici/AnatomieTitusCaderea-Romei.html
- Ion Parhon, Teatrul dincolo de cuvînt – Luminile lui Darie: Anatomie. Titus. Căderea Romei, în „România Libertă”/ „LiterNet”, februarie 2003, https://agenda.liternet.ro/articol/67/Ion-Parhon/Teatrul-dincolo-de-cuvint-Luminile-lui-DarieAnatomie-Titus-Caderea-Romei.html
- Lia Catargiu, Sine ira et odio – Anatomie.Titus.Căderea Romei, în „Observatorul cultural”/ „LiterNet”, februarie 2003, https://agenda.liternet.ro/articol/116/Lia-Catargiu/Sine-ira-et-odio-AnatomieTitusCaderea-Romei.html
- Horia Gârbea, O, ipocrit traducător…, în „Vatra”, nr. 7, iulie 2002.
- Victor Parhon, Teatrul care ne justifică existenţa: „Iluzia comică” de Pierre Corneille, Teatrul de Comedie, în „Teatrul azi”, 7-9, 1999, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53316-teatrul-care-ne-justifica-existenta-iluzia-comica-de-pierre-corneille-teatrul-de-comedie–teatrul-azi–7-8-9-1999
- Victor Scoradeț, Urma scapă turma – o iluzie comică?, în „Contemporanul”, nr. 30-33, 1 august 1999.
- Alice Georgescu, Joc secund: „Iluzia comică” de Pierre Corneille, Teatrul de Comedie, în „Scena”, nr. 15, iulie 1999, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=62945-joc-secund-iluzia-comica-de-pierre-corneille-teatrul-de-comedie–scena–lie-15-1999
- Marina Constantinescu, Aripa lui Strehler în „România literară”, nr. 26, 30 iunie 1999.
- Sebastian-Vlad Popa, Epicentrul Delavrancea: „Viforul” de Barbu Ştefănescu Delavrancea, Teatrul Nottara, în „Scena”, nr. 7, noiembrie 1998, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=62642-epicentrul-delavrancea-viforul-de-barbu-stefanescu-delavrancea-teatrul-nottara–scena–iembrie-7-1998
- Florica Ichim, Alexandru Darie și „Viforul” său: „Viforul” de B.Șt.Delavrancea, Teatrul Nottara, „Teatrul azi”, nr. 3-4-5-6, 1998 https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53113-alexandru-darie-si-viforul-sau-viforul-de-b-st-delavrancea-teatrul-nottara–teatrul-azi–3-4-5-6-1998
- Irina Coroiu, „Revoluția” la rampa timpului, în „Contemporanul”, nr. 24, 18 iunie 1998.
- Marina Constantinescu, Mecanismul terorii revoluționare, în „România literară”, nr. 4, 4 februarie 1998.
- Alice Georgescu, Ironia istoriei: „1794” după „Danton” de Camil Petrescu, „Moartea lui Danton” de Georg Büchner şi „Marat-Sade” de Peter Weiss, Teatrul Bulandra, în „Teatrul azi”, nr. 12, decembrie 1997, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=52988-ironia-istoriei-1794-dupa-danton-de-camil-petrescu-moartea-lui-danton-de-georg-buchner-si-marat-sade-de-peter-weiss-teatrul-bulandra–teatrul-azi–12-1997
- Victor Parhon, Un spectacol „de export”: „Julius Caesar” de William Shakespeare, Teatrul Bulandra, în „Teatrul azi”, nr. 1, ianuarie 1996, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=52417-un-spectacol-de-export-julius-caesar-de-william-shakespeare-teatrul-bulandra–teatrul-azi–1-1996
- Marina Constantinescu, Regele a murit, trăiască Regele!, în „România literară”, nr. 40, 11 octombrie 1995.
- Elena Zottoviceanu, Cine ești dumneata, Don Giovani?, în „România literară”, nr. 21-22, 7 iunie 1995.
- Alice Georgescu, Moscova – un slogan modern: „Trei surori” de Anton Pavlovici Cehov, Teatrul Bulandra, în „Teatrul azi”, nr. 5-6, iunie 1995, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54824-moscova-un-slogan-modern-trei-surori-de-anton-pavlovici-cehov-teatrul-bulandra–teatrul-azi–5-6-1995
- Marina Constantinescu, A sta sub destin sau „Trei surori” de Cehov în „Romania literară”, nr. 6, 22 martie 1995.
- Dan Oprina, Cehov – Sub specie aeternitatis, în „Contemporanul”, nr. 9, 2 martie 1995.
- Alice Georgescu, Povestea din poveste: „Poveste de iarnă” de William Shakespeare, Teatrul Bulandra, în „Teatrul azi”, nr. 7-9, 1994, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54650-povestea-din-poveste-poveste-de-iarna-de-william-shakespeare-teatrul-bulandra–teatrul-azi–7-8-9-1994
- Marina Constantinescu, Feeria ficțiunii în „România literară”, nr. 31, 17 august 1994.
- Anca Ioniță, Maieutică și narațiune, în „Contemporanul”, nr. 25-27, 4 august 1994.
- Cristina Dumitrescu, Doi mari actori, fără spectacol: „Mephisto” text pentru teatru de Horia Gârbea, Teatrul Bulandra, în „Teatrul azi”, nr. 12, decembrie 1993, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54263-doi-mari-actori-fara-spectacol-mephisto-text-pentru-teatru-de-horia-garbea-teatrul-bulandra–teatrul-azi–12-1993
- Marina Constantinescu, Hubby de la Herman, în „România literară”, nr. 20, 26 mai 1993.
- Raluca Tulbure, Teatrul românesc pe meridianele lumii, în Telefax, nr. 2, 1992.
- Turneul Teatrului de Comedie în America Latină, în „Curierul Național”, an III, nr. 342, 14 aprilie 1992.
- Miruna Ionescu, Primejdii de pe Dîmboviţa: „Legături primejdioase” de Christopher Hampton, Teatrul de Comedie, în „Teatrul azi”, nr. 3-4, 1991, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=51518-primejdii-de-pe-dimbovita-legaturi-primejdioase-de-christopher-hampton-teatrul-de-comedie–teatrul-azi–3-4-1991
- Cristina Dumitrescu, Dreptul la dramoletă: „Legături primejdioase” de Christopher Hampton, Teatrul de Comedie, în „Teatrul azi”, nr. 3-4, 1991, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=51517-dreptul-la-dramoleta-legaturi-primejdioase-de-christopher-hampton-teatrul-de-comedie–teatrul-azi–3-4-1991
- Sebastian-Vlad Popa, Recuperarea frivolității, în „România literară”, nr. 16, 18 aprilie 1991.
- Victor Scoradeț, Legături întîmplătoare, în „Contemporanul”, nr. 11, 15 martie 1991.
- Florin Bican, De la teatru în teatru la visul în vis, în „Euphorion”, anul II, nr. 9-11, iulie-august 1991.
- Horia Gârbea, Visul unei nopți de vară, în „Viața Românească”, nr. 12, 1990.
- Marian Popescu, Vă place Shakespeare?: „Visul unei nopţi de vară” de William Shakespeare, Teatrul de Comedie, în „Teatrul azi”, nr. 9-10, 1990, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=51350-va-place-shakespeare-visul-unei-nopti-de-vara-de-william-shakespeare-teatrul-de-comdie–teatrul-azi–9-10-1990
- Ileana Lucaciu, Accident scuzabil în „Viața Capitalei”, 15 martie 1990.
- Octavia Treistar, D-ale protocolului, în „Femeia”, nr. 3, martie 1993.
- Marian Popescu, Ironia soartei: „D’ale protocolului” de Paul Everac, Teatrul de Comedie, în „Teatrul azi”, nr. 1, 1990, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=63752-ironia-soartei-d-ale-protocolului-de-paul-everac-teatrul-de-comedie–teatrul-azi–1-1990
- Corina Șuteu, Cronica tinerei generaţii: Misterul „Cameristelor” („Cameristele” de Jean Genet la Teatrul Mic), în „Teatrul”, nr. 11, noiembrie 1988, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=49800-cronica-tinerei-generatii-misterul-cameristelor-cameristele-de-jean-genet-la-teatrul-mic–teatrul–11-1988
- Valentin Silvestru, Un ceremonial scenic, în „România literară”, nr. 41, 6 octombrie 1988.
- Victor Parhon, Cronica dramatică: Creaţii actoriceşti în Săptămîna Teatrului Scurt, în „Teatrul”, nr. 5, mai 1988, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=49982-cronica-dramatica-creatii-actoricesti-in-saptamina-teatrului-scurt–teatrul–5-1988
- Mircea Em. Morariu, Spectacol cu miză și semnificație, în „Contemporanul”, nr. 6, 5 februarie 1988.
- Grid Modorcea, Bucuria jocului în spectacolele tinerilor regizori şi actori, în „Teatrul”, nr. 12, decembrie 1987, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=49405-bucuria-jocului-in-spectacolele-tinerilor-regizori-si-actori–teatrul–12-1987
- Ileana Berlogea, Aportul tinerilor creatori întru definirea actualității culturale, în „Contemporanul”, nr. 39, 25 septembrie 1987.
- Victor Parhon, Cronica dramatică: „Amadeus” de Peter Shaffer (Teatrul de Stat din Oradea), în „Teatrul”, nr. 7-8, 1987, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=49654-cronica-dramatica-amadeus-de-peter-shaffer-teatrul-de-stat-din-oradea–teatrul–7-8-1987
- Mircea Ghițulescu, „Amadeus” de Peter Shaffer, în „România literară”, nr. 50, 11 decembrie 1986.
- Victor Parhon, Carnet A.T.M., în „Teatrul”, nr. 10, octombrie 1986, http://www.cimec.ro/teatre/revista/1986/Nr.10.anul.XXXI.octombrie.1986/imagepages/19707.1986.10.pag070-pag071.html
- Victor Parhon, Turnee: Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ la Bucureşti, în „Teatrul”, nr. 10, octombrie 1986, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=48972-turnee-teatrul-tineretului-din-piatra-neamt-la-bucuresti–teatrul–10-1986
- Ludmila Patlanjoglu, Tineri regizori la rampă, în „România literară”, nr. 35, 28 august 1986.
- Ileana Berlogea, Gala spectacolelor de teatru pentru tineret, în „Contemporanul”, nr. 48, 29 noiembrie 1985.
- Dinu Kivu, Tinerețea, în teatru, în „Contemporanul”, nr. 23, 7 iunie 1985.
- Victor Parhon, Cronica dramatică: „Porțile (Săptămîna Luminată)” de Mihai Săulescu, adaptare de Alexandru Darie (Teatrul de Stat din Oradea), în „Teatrul”, anul XXX, nr. 3, martie 1985, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=48675-cronica-dramatica-portile-saptamina-luminata-de-mihai-saulescu-adaptare-de-alexandru-darie-teatrul-de-stat-din-oradea–teatrul–3-1985
- Paul Everac, Din nou despre text și eseu regizoral, în „Contemporanul”, nr. 52, 21 decembrie 1984.
- Marian Popescu, Resursele teatrului scurt, în „România literară”, nr. 50, 13 decembrie 1984.
- Dumitru Chirilă, „Jolly-Joker” de Tudor Popescu, în „România literară”, nr. 18, 3 mai 1984.
- Ludmila Patlanjoglu, Cronica dramatică: „Jolly Joker” de Tudor Popescu (Teatrul de Stat din Oradea – secţia română), în „Teatrul”, nr. 4, aprilie 1984, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=48251-cronica-dramatica-jolly-joker-de-tudor-popescu-teatrul-de-stat-din-oradea-sectia-romana–teatrul–4-1984
- Magdalena Boiangiu, Învăţămîntul teatral. Promoţia ’83: „Magie roşie” de Michel de Ghelderode (Institutul de teatru „I. L. Caragiale” – examene de regie), în „Teatrul”, nr. 7-8, 1983, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=47936-invatamintul-teatral-promotia-83-magie-rosie-de-michel-de-ghelderode-institutul-de-teatru-i-l-caragiale-examene-de-regie–teatrul–7-8-1983
- Aurel Bădescu, Un debut regizoral, în „Contemporanul”, nr. 17, 22 aprilie 1983.
Aurel Bădescu, Un debut regizoral, în „Contemporanul”, nr. 17, 22 aprilie 1983.
Descarcă PDFLudmila Patlanjoglu, Tineri regizori la rampă, în „România literară”, nr. 35, 28 august 1986.
Descarcă PDFMircea Em. Morariu, Spectacol cu miză și semnificație, în „Contemporanul”, nr. 6, 5 februarie 1988.
Descarcă PDFSebastian-Vlad Popa, Recuperarea frivolității, în „România literară”, nr. 16, 18 aprilie 1991.
Descarcă PDFMarina Constantinescu, Hubby de la Herman, în „România literară”, nr. 20, 26 mai 1993.
Descarcă PDFIrina Coroiu, „Revoluția” la rampa timpului, în „Contemporanul”, nr. 24, 18 iunie 1998.
Descarcă PDFMarina Constantinescu, Mecanismul terorii revoluționare, în „România literară”, nr. 4, 4 februarie 1998.
Descarcă PDFVictor Scoradeț, Urma scapă turma – o iluzie comică?, în „Contemporanul”, nr. 30-33, 1 august 1999.
Descarcă PDFLuminița Voina-Răuț, Dragostea a triumfat la Bogotá, în „România literară”, nr. 15, 14 aprilie 2006.
Descarcă PDFDaniela Cristescu, Teatrul și inefabilul comunicării, în „Amfiteatru”, nr. 9, septembrie 1986.
Descarcă PDFIrina Ionescu, Alexandru Darie: „Simțeai publicul – ca pe un animal sălbatic, ca un cal nărăvaș” în „Teatrul azi”, nr. 6-7-8, 2004.
Descarcă PDFLiana Ornea, Alexandru Darie: „În România nu există mișcare teatrală” în „Scena”, anul I, nr. 6, octombrie 1998
Descarcă PDF- Pagina Wikipedia a regizorului Alexandru Darie https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Darie
- Necrolog Alexandru Darie – Teatrul Bulandra https://www.bulandra.ro/necrolog-alexandru-darie/
Alte referințe în presă:
- Constantin Paraschivescu, Festivalul Uniunii Teatrelor Europene. Alexandru Darie: „În curtea magică a Teatrului Bulandra”, în „Teatrul azi”, nr. 11-12, 2008
- Irina Ionescu, Alexandru Darie: „Simțeai publicul – ca pe un animal sălbatic, ca un cal nărăvaș” în „Teatrul azi”, nr. 6-7-8, 2004
- Liana Ornea, Alexandru Darie: „În România nu există mișcare teatrală” în „Scena”, anul I, nr. 6, octombrie 1998
- Ludmila Patlanjoglu, Alexandru Darie – Mechelen, Tokoi via Strasbourg în „Teatrul azi”, nr. 4-5, 1997
- Julieta Țintea, Alexandru Darie: „Shakespeare e un autor extrem” în „Teatrul azi”, nr. 5-6, 1995
- Victor Parhon, Alexandru Darie: Șansa avanpremierelor (interviu), în „Teatru azi”, nr. 8-9-10, 1992
- Dan Vasiliu, De vorbă cu Alexandru Darie, în „Teatrul azi”, nr.8-9-10, august 1992
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=50708-de-vorba-cu-alexandru-darie–teatrul-azi–8-9-10-1992
Victor Parhon, Alexandru Darie: „Actorii trăiesc cu valiza în mînă” (interviu), în „Teatrul azi”, nr. 8-9-10, 1992
- Caroline Donald, Love among the ruins: Caroline Donald talks about theatre under Ceaușescu with Roumanian director Alexandru Darie în „The Independent”, 4 august 1992
- Marian Popescu, Alexandru Darie: „Noi nu mai trăim într-o lume a simplității” în „Teatrul azi”, nr 11, 1991
- Daniela Cristescu, Teatrul și inefabilul comunicării, în „Amfiteatru”, nr. 9, septembrie 1986.
- Ludmila Patlanjoglu, Tineri regizori la rampă: Alexandru Darie, în „Teatrul”, anul XXX, nr. 4, aprilie 1985
- Valentin Silvestru, Prestigiul teatrului nostru, în „Contemporanul”, nr. 27, 3 iulie 1981.
