Jarcsek-Gaza, Ida
26 mai 1947, Timișoara
actriță de teatru și film, directoare de teatru
Ida Jarcsek-Gaza, născută în 26 mai 1947 la Timișoara, s-a familiarizat cu teatrul de timpuriu, mama ei fiind pasionată de teatru și astfel le-a îndrumat pe fiicele ei, Ildikó și Ida să vizioneze spectacolele oferite de teatrele din orașul natal. Ida declară că nu și-a dorit să devină actriță, nici măcar atunci când sora ei mai mare, Ildikó, a decis să plece la București pentru a urma cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică. Inițial a dorit să studieze medicina, însă, în momentul în care a realizat efortul pe care îl presupunea traiectoria dorită, a renunțat și a decis să aștepte examenul de admitere la IATC, secția germană. După reușita admiterii a realizat că actoria este menirea care o împlinește. „Studenţia la Bucureşti… Fiecare zi a fost pentru mine un eveniment. Profesorii, colegii, viaţa teatrală a acelor ani… Micile neajunsuri şi necazuri pălesc în comparaţie cu trăirea intensă din miraculoasa lume pe care o descopeream.”[1]
În anul 1970, după finalizarea studiilor, Ida Jarcsek Gaza, se reîntoarce la Timișoara și se angajează ca actriță la Teatrul German de Stat, aparținând de a doua generație de absolvenți ai secției germane din cadrul IATC, evoluând alături de colegii din prima generație de absolvenți – Ildikó Jarcsek Zamfirescu, Niky Wolcz și Wolfgang Ernst și membrii consacrați din colectivul teatrului[2], actorii Irmgard și Rudolf Schati, Margot Göttlinger, Carmen Marschall, Karl-Fritz Eitel, Ernst Kraus, Ottmar Strasser, compozitorul Richard Oschanitzky și scenograful Gustav Binder. Ulterior li s-au alăturat absolvenții din a treia generație ai secției germane de actorie din București – Adalbert Kitzl, Bernd von Bömches și Ursula Nußbacher (căs. Wolcz).
Ida Jarcsek-Gaza debutează la Teatrul German de Stat Timișoara cu rolul Clarice în Slugă la doi stăpâni, de Carlo Goldoni (1970), spectacol regizat de Dan Radu Ionescu. Urmează o serie de producții și are șansa de a juca în spectacole montate de Emmerich Schäffer, Cristian Hadji-Culea, Diogene V. Bihoi, Darida István-András, Radu-Alexandru Nica, Bocsárdi László, Răzvan Mazilu, Tompa Gábor, Silviu Purcărete, de regizorii germani Otto Lang din RDG, Alexander de Montléart, Clemens Bechtel, Frieder Lorenz, Bernd Guhr, Cornelia Crombholz, Helmut Stürmer, Niky Wolcz din RFG, Frans Meewis din Olanda, Charles Muller din Luxemburg și Yuri Kordonsky din SUA. Se remarcă activitatea fructuoasă și semnificativă pe scena Teatrului German de Stat Timișoara, iar mărturie stă paleta largă de roluri interpretate de-a lungul carierei sale de actriță. Totodată a colaborat cu Opera Română din Timișoara, cu Teatrul Național din Timișoara și cu Teatrul Maghiar de Stat “Csiky Gergely” din Timişoara. Cariera artistică i-a adus multe satisfacții de-a lungul timpului, iar mărturie stau distincțiile și premiile pe care le-a obținut.
Actriță cu o excepțională expresivitate, cu o stilistică personală, cu deschidere spre interpretarea de roluri preponderent în limba germană, dar și în limba maghiară și în limba română, conștientizează importanța rostirii scenice.
„Nu învăţarea textului în altă limbă este problema, ci ROSTIREA lui scenică ridică mici dificultăţi. Aparatul vorbirii (partea mecanică) este antrenat altfel. Dicţia diferă. Dar pus odată pe făgaş, nu există interferenţe, cu riscul să nu se nască savuroasele anecdote. Am crescut vorbind trei limbi, dar şcoala germană şi-a pus amprenta cea mai puternică. Există un risc când vorbeşti curent mai multe limbi, acela de a avea <un mic accent străin> în fiecare dintre ele.”[3]
Iată un statement care dovedește profesionalitatea și conștientizarea propriilor limite, dar și modestia unei mari actrițe. Preferă sinceritatea interpretării, firescul, jocul temperat, cu nuanțarea fără ostentație a profunzimii trăirii scenice. Își construiește cu minuțiozitate fiecare rol în parte, ținând cont în primul rând de limba în care îl interpretează. „Dacă joci în altă limbă, te pregătești. Nu faci alt personaj, alt spectacol, dar trebuie regândit textul, fiindcă limba îți cere alt fel de a te exprima, alt fel de a simți.”[4]
O experiență cu totul inedită trăită alături de sora ei, Ildikó Jarcsek Zamfirescu, este oferită de textul dramatic Două surori. O dramă șvăbească, de Hans Kehrer. Ineditul constă în faptul că rolurile celor două surori, cea a Julianei Wirth și a Theresei Steingasser, au fost interpretate de actrițele surori – „două surori în viață, pe scenă, în istorie”[5]. Drama personală reflectată în dialogurile Julianei și a Theresei rememorează destinul unei întregi comunități. De fapt, cele două protagoniste se află în fața dilematicei decizii de a rămâne în țară sau de a o părăsi, situație sfâșietoare trăită de mulți concetățeni de origine germană din România. Ildikó Jarcsek Zamfirescu a montat la rândul ei cu succes această piesă în 1992 pe scena Teatrului din Baden-Baden, iar în 1998 s-a realizat, tot în interpretarea celor două actrițe, adaptarea pentru Televiziunea Română.
Echilibrul trăirilor scenice și măiestria actriței Ida Jarcsek-Gaza sunt apreciate în presă. Referindu-se la spectacolul Mireasa din Messina, Ion Jurca Rovina percepe propunerea interpretării rolului Donnei Isabella:
„Tonul măsurii îl dă actriţa Ida Jarcsek-Gaza, – în timp ce are de dus rolul de mamă şi principesă de Messina al Donnei Isabella între durere şi speranţă, bucurie şi disperare – prin ţinută şi stăpânirea exprimării, în economie de excese, cu o expresie motivată a încercatei eroine.”[6].
O viziune modernă asupra personajului Medeea, arhetipul femeii înșelate, îi oferă actriței Ida Jarcsek-Gaza posibilitatea de a-și privi viața în oglindă în monodrama Mereu aceeași Medeea, de Arpád Göncz. Se remarcă trăirea interioară care răbufnește și permite etalarea tuturor abilităților actoricești. În piesa Zile fericite, de Beckett, întâlnim acel personaj al așteptării, o Winnie care își trăiește povestea îmbătrânirii alături de Willie, într-o partitură actoricească nuanțată cu toate detaliile teatrului absurd. Creativitatea actriței în realizarea unui rol de compoziție este de apreciat, și atunci când rolul este unul episodic ca în experimentul Shaking Shakespeare, de Lia Bugnar, unde forța și trăirea interioară a Gertrudei se pliază cu viziunea regizorală și cu prezența celorlalte personaje. Ida remarcă importanța întâlnirii personajelor: „Gertrude intră pe cai mari și urlă și îl ia la rost pe Hamlet, față de toți ceilalți; și pe parcursul scenei, care durează 7, 8 sau 9 minute, e complet demontată, încât pleacă din scenă foarte răvășită. E o scenă foarte interesantă, care se percepe în forță, și personajul se descompune.”[7]
În Ținuturile joase, o producție realizată de Niky Wolcz după textul narativ al Hertei Müller, Ida Jarcsek-Gaza preia rolul unei bunici austere, fiind liantul unei familii prin a cărei poveste este reconstruit universul copilăriei autoarei, originară din satul bănățean Nitzkydorf. „Ținuturile joase e un spectacol care are ca personaj principal memoria; e o montare care colează nu numai texte, ci și bucăți de memorie colectivă și personală. E ca și cum am asista la răsfoirea unui tablou de familie cu filele îngălbenite de timp. Recuperarea se face cu candoare, dar nu fără ironie, pe baza poveștilor.”[8]
Referindu-se la montarea Electrei în regia lui Bocsárdi László, producție în care a preluat cu măiestrie rolul Clitemnestrei, Ida mărturisește: „Cred că dificultatea rolului «Clitemnestra» este balanţa între adevărul ei, prin care justifică crima, pe de o parte, şi percepţia spectatorului de neacceptare a acestei soluţii. Apariţia ei voit şi forţat juvenilă mi-a înlesnit înţelegerea personajului, eu încercând să nu o reduc la o simplă caricatură. Este un om pe care îl poţi înţelege, dar nu şi accepta.”[9]
Înființarea secției de actorie în limba germană din cadrul Facultății de Muzică și Teatru Timișoara (1992) i-a adus o altă mare provocare: statutul de pedagog. Anii de pedagogie teatrală au ajutat-o să se structureze ca actriță, fiind obligată să își îndrume cu acuratețe studenții, viitorii actori ai Teatrului German de Stat Timișoara.
În anul 2003 Ida Jarcsek Gaza va prelua conducerea Teatrului German de Stat din Timișoara. În cele patru stagiuni ale directoratului său, Teatrul German de Stat Timișoara a produs numeroase montări care au îndeplinit așteptările publicului si ale criticii.
„Ida Jarcsek Gaza, în prezent singura actriță longevivă a Teatrului German de Stat Timișoara, care a fost timp de peste 47 de ani nu numai martor, dar, mai ales, participant activ la transformările pe care instituția le-a traversat de-a lungul timpului, a lăsat la încheierea mandatului său managerial în anul 2007 un colectiv pregătit să contribuie la succesul și recunoașterea meritelor unei instituții minoritare de expresie germană în spațiul cultural românesc.”[10]
În timp, Ida Jarcsek Gaza a realizat că actoria o împlinește din punct de vedere emoțional și că este pregătită să i se dedice în întregime. „Actoria este făcută pentru oamenii care iubesc aventura extremă, dar nu au curaj să o trăiască.”[11]
Eleonora Ringler-Pascu
20 iulie 2022
Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.03.40
Bibliografie
[1] Ida Gaza: „Există un risc când vorbeşti curent mai multe limbi, acela de a avea un mic accent străin”, în: Florina Tecuceanu: Interviu cu Ida Gaza: https://www.uniter.ro/ida-jarcsek-gaza-exista-un-risc-cand-vorbesti-curent-mai-multe-limbi-acela-de-a-avea-un-mic-accent-strain/
[2] Teatrul de Stat German Timișoara a fost înființat în anul 1956, secția de actorie în limba germană existând din anul 1953.
[3] Ida Gaza: „Există un risc când vorbeşti curent mai multe limbi, acela de a avea un mic accent străin” – în: Florina Tecuceanu: Interviu cu Ida Gaza: https://www.uniter.ro/ida-jarcsek-gaza-exista-un-risc-cand-vorbesti-curent-mai-multe-limbi-acela-de-a-avea-un-mic-accent-strain/
[4] Ida Jarcsek Gaza: „Am tată ungur, mama nemțoaică, dar suflet românesc”. Interviu realizat de Daria Dimiu, în: Teatrul azi, nr.12/2012, p. 132.
[5] Daria Dimiu: „Am tată ungur, mama nemțoaică, dar suflet românesc”, p. 138.
[6] Ion Jurca Rovina: „Sub efectul rostirii tragicului”, în: Teatrul azi, noiembrie-decembrie 2005, p. 56.
[7] Ida Jarcsek Gaza: „Am tată ungur, mama nemțoaică, dar suflet românesc”. Interviu realizat de Daria Dimiu, în: Teatrul azi, nr.12/2012, p. 141.
[8] Daniela Magiaru: „Pervazul memoriei”, în: Orizont. Revistă a Uniunii Scriitorilor din România, nr. 10, 2012, p. 25.
[9] Ida Gaza: „Există un risc când vorbeşti curent mai multe limbi, acela de a avea un mic accent străin” – interviu realizat de Florina Tecuceanu https://www.uniter.ro/ida-jarcsek-gaza-exista-un-risc-cand-vorbesti-curent-mai-multe-limbi-acela-de-a-avea-un-mic-accent-strain/.
[10] Simona Vintilă: Teatrul German de Stat Timișoara – un model de supraviețuire în spațiul cultural românesc, teză de doctorat, Universitatea de Vest din Timișoara, 2021, p. 81
[11] Ida Jarcsek Gaza: Întâlniri esentiale, emisiune moderată de Roxana Morun, TVR Timişoara, 2016, https://youtu.be/Q5YaaVGIKZE.
Teatrografie:
- ⃰Myriam în Der Gott Kurt / Dumnezeul Kurt, de Alberto Moravia, în regia lui Alexander Hausvater. Teatrul German de Stat Timișoara, 28.10.2020
- ⃰Ida în Tagebuch Rumänien. Temeswar / Jurnal de România. Timișoara, în regia lui Carmen Lidia Vidu. Teatrul German de Stat Timișoara, 4.10.2018
- Bunica în Die unglaubliche und traurige Geschichte der einfältigen Erendira und ihrer herzlosen Großmutter / Incredibila și trista poveste a candidei Eréndira și a bunicii sale fără suflet, după Gabriel Garcia Márquez, în regia lui Yuri Kordonsky (SUA). Teatrul German de Stat Timișoara, 30.09.2017
- Helena în Béke Ithakában / Pace în Itaca, după Márai Sándor, în regia lui Boris Lijesevici. Teatrul Maghiar de Stat “Csiky Gergely” din Timişoara, 17.04.2016
- ⃰ Un doctor în filosofie în Biedermann und die Brandstifter / Biedermann și incendiatorii, de Max Frisch, în regia lui Tompa Gábor. Teatrul German de Stat Timișoara,16.09.2016
- ⃰ Doamna dr. Brausepulver în Frühlings Erwachen / Deșteptarea primăverii, de Frank Wedekind, în regia lui Charles Muller (Luxemburg). Teatrul German de Stat Timișoara, 12.11.2016
- ⃰Clitemnestra în Elektra / Electra, după Euripide și Eschil, în regia lui Bocsárdi László. Teatrul German de Stat Timișoara, 25.01.2015
- ⃰Crainic 1 în Die Fuchsiade / Fuchsiada, după Urmuz, în regia lui Helmut Stürmer, asistat de Silviu Purcărete. Teatrul German de Stat Timișoara,18.09.2015
- ⃰Domnișoara Schneider în Cabaret, după piesa lui John Van Druten și povestirile lui Christopher Isherwood, în regia lui Răzvan Mazilu. Teatrul German de Stat Timișoara, 27.02.2014
- ⃰Mama în Das Mißverständnis / Neînțelegerea, de Albert Camus, în regia lui Bocsárdi László.
- Teatrul German de Stat Timișoara, 7.06.2012
- ⃰Bunica în Niederungen / Ținuturile joase, după Herta Müller, în regia lui Niky Wolcz (RFG). Teatrul German de Stat Timișoara, 29.09.2012
- ⃰Ida în Erste Liebe / Prima iubire, de Clemens Bechtel, în regia lui Clemens Bechtel (RFG). Teatrul German de Stat Timișoara, 4.06.2011
- ⃰Gertrude în Shaking Shakespeare, de Lia Bugnar, în regia lui Radu Alexandru Nica. lui Teatrul German de Stat Timișoara, 19.06.2010
- ⃰Doamna Schmidt în Meine Lieder, meine Träume / The Sound of Music / Sunetul muzicii, de Howard Lindsay & Russell Crouse, în regia Simonei Vintilă. Teatrul German de Stat Timișoara, 13.06.2009
- ⃰Rosemarie în Das letzte Feuer / Ultimul incendiu, de Dea Loher, în regia Corneliei Crombholz (RFG). Teatrul German de Stat Timișoara, (premiera: 22 noiembrie 2008)
- ⃰Brigitte, menajeră în casa contelui în Käthchen von Heilbronn / Käthchen din Heilbronn, de Heinrich von Kleist, în regia lui Clemens Bechtel (RFG). Teatrul German de Stat Timișoara, 28.09.2007
- Mum / Ducesa în Barrymore, de William Luce, în regia lui Sabin Popescu. Teatrul Naţional Timişoara, 28.07.2007
- ⃰Bunica în Rotkäppchen, Rotkäppchen! / Scufiță Roșie, Scufiță Roșie!, de Ernst A. Ekker,
- regia Marinei Tiron-Emandi. Teatrul German de Stat Timișoara, 13.03.2006
- ⃰Donna Isabella, principesă de Messina în Die Braut von Messina / Mireasa din Messina, de Friedrich Schiller, în regia lui Bernd Guhr (RFG). Teatrul German de Stat Timișoara, 30.09.2005
- ⃰Vivienne, o logopedă în Die letzte Botschaft des Kosmonauten an die Frau, die er einst in der ehemaligen Sowjetunion liebte / Ultimul mesaj al cosmonautului către femeia pe care a iubit-o odată în fosta Uniune Sovietică, de David Greig, în regia lui Alexandru Mihăiescu. Teatrul German de Stat Timișoara, 16.12.2005
- ⃰Belaria, marea dregătoare, surghinuită în König Cymbelin / Regele Cymbelin, de William Shakespeare, în regia lui Alexander Hausvater. Teatrul German de Stat Timișoara, 24.09.2004
- ⃰Mary Tyrone în Eines langen Tages Reise in die Nacht / Lungul drum al zilei către noapte, de Eugene O’Neill, în regia lui Mc Ranin. Teatrul German de Stat Timișoara, 17.06.2001
- ⃰Regina Margareta în Berenger, după Eugene Ionesco, în regia lui Frans Meewis (Olanda). Opera Națională de Stat Timișoara, 23.09.2001
- ⃰Daja în Nathan der Weise / Nathan Înţeleptul, de Gotthold Ephraim Lessing, în regia lui Frieder Lorenz (RFG). Teatrul German de Stat Timișoara, 27.11.1999
- ⃰Irina Arkadina în Die Möwe / Pescărușul, de Anton Pavlovici Cehov, în regia lui Clemens Bechtel (RFG). Teatrul German de Stat Timișoara, 12.06.1998
- ⃰Dr. Deseară, fată nemăritată în Különleges kórház / Spitalul special, în regia lui Diogene V. Bihoi. Teatrul Maghiar de Stat “Csiky Gergely” din Timişoara, 28.03.1997
- ⃰Winnie Glückliche Tage / Zile fericite, de Samuel Beckett, în regia lui Bernd von Bömches. Teatrul German de Stat Timișoara, 18.10.1997
- ⃰Femeia cu barbă în Die Wölfe / Lupii, de Theodor Smeu Stermin, în regia lui Theodor Smeu Stermin. Teatrul German de Stat Timișoara, 21.12.1997
- ⃰Bernarda Alba în Bernarda Albas Haus / Casa Bernardei Alba, de Federico Garcia Lorca, în regia lui Darida István-András. Teatrul German de Stat Timișoara, 23.02.1996
- ⃰Mama în Roberto Zucco, de Bernhard-Marie Koltès, în regia lui Darida István-András. Teatrul German de Stat Timișoara, 29.01.1993
- Gabrielle în Cher Antoine, de Jean Anouilh, în regia Alexandrei Gandi. Teatrul Maghiar de Stat “Csiky Gergely” din Timişoara, 10.11.1993
- ⃰Medea în … und immer wieder Medea / Mereu aceeași Medeea, de Arpád Göncz, în regia lui Darida István-András. Teatrul German de Stat Timișoara, 5.06.1992
- ⃰Juliane Wirth în Zwei Schwestern. Ein Schwäbische Passion / Două surori. O dramă șvăbească, de Hans Kehrer, în regia lui Dogene V. Bihoi. Teatrul German de Stat Timișoara, 22.03.1991
- ⃰Mama în Nur keine Tochter… / Numai o fiică, nu…, de Hilde Langthaler, în regia Marinei Tiron-Emandi. Teatrul German de Stat Timișoara, 21.06.1991
- ⃰Cäcilie în Stella, de Johann Wolfgang Goethe, în regia lui Frieder Lorenz (RFG). Teatrul German de Stat Timișoara, 4.10.1991
- ⃰Clitemnestra, Katharina von Bora, Laura în Ungehaltene Reden ungehaltener Frauen / Cuvântări nerostite ale unor femei nestăpânite, de Christine Brückner, în regia lui Diogene V. Bihoi. Teatrul German de Stat Timișoara, 2.02.1990
- ⃰Clitemnestra, Katharina von Bora, Laura, Gudrun Ensslin, Megara în Die Liebe hat einen neuen Namen / Iubirea poartă un nou nume, de Christine Brückner, în regia Ondinei Bleier și a Idei Jarcsek-Gaza. Teatrul German de Stat Timișoara, 5.02.1988
- ⃰Yvette în Mutter Courge (Anna Fierling und ihre Kinder) / Mutter Courage (Anna Fierling si copiii ei), de Bertolt Brecht, în regia lui Darida István-András. Teatrul German de Stat Timișoara, 14.12.1988
- ⃰Nastja în Nachtasyl / Azilul de noapte, de Maxim Gorki, în regia lui Darida István-András. Teatrul German de Stat Timișoara, 14.04.1987
- ⃰Ifigenia în Iphigenie auf Tauris / Ifigenia în Taurida, de Johann Wolfgang von Goethe, în regia lui Alexander de Montléart (RFG). Teatrul German de Stat Timișoara, 18.06.1982
- ⃰Femeia în Der Mann als Hund / Omul câine, de Osvaldo Dragun, în regia lui Michael Bleiziffer. Teatrul German de Stat Timișoara, 21.02.1980
- ⃰Olivia în Was ihr wollt / Cum vă place, de William Shakespeare, în regia lui Cristian Hadji-Culea. Teatrul German de Stat Timișoara, 26.10.1978
- ⃰Ducesa Orsina în Emilia Galotti, de Gotthold Ephraim Lessing, în regia lui Franz Auerbach. Teatrul German de Stat Timișoara, 14.03.1978
- ⃰Laura în Die Glasmenagerie / Menajeria de sticlă, de Tennessee Williams, în regia lui Janos Taub. Teatrul German de Stat Timișoara, 6.02.1974
- ⃰Thekla în Das Mädl aus der Vorstadt / Fătuca din suburbie, de Johann Nepomuk Nestroy, în regia lui Raimund Binder. Teatrul German de Stat Timișoara, 16.01.1974
- ⃰Martirio în Bernarda Albas Haus / Casa Bernardei Alba, de Federico Garcia Lorca, în regia lui Niky Wolcz. Teatrul German de Stat Timișoara, 30.10.1974
- ⃰Noelle în Die Spieldose / Cutia muzicală, de Georg Kaiser, în regia lui Emmerich Schäffer. Teatrul German de Stat Timișoara, 28.11.1973
- ⃰Margareta în Urfaust, de Johann Wolfgang von Goethe, în regia lui Otto Lang (RDG). Teatrul German de Stat Timișoara, 28.02.1973
- ⃰Marianne în Geschichten aus dem Wiener Wald / Povestiri din pădurea vieneză, de Ödön von Horváth, în regia lui Emmerich Schäffer. Teatrul German de Stat Timișoara, 18.07.1971
- ⃰Clarice în Diener zweier Herren / Slugă la doi stăpâni, de Carlo Goldoni, în regia lui Dan Radu Ionescu. Teatrul German de Stat Timișoara, 11.11.1970
Premii și distincții:
- ⃰ 2016: nominalizare UNITER la categoria Cea mai bună actriță într-un rol secundar – Clitemnestra în Electra, după Euripide și Eschil;
- ⃰ 2002: Diploma de Onoare a Consiliului Judeţean Timiş pentru merite deosebite în cultura timişeană;
- ⃰ 2000: Diploma şi Medalia de Onoare „Stefan Jäger”, pentru merite deosebite în promovarea teatrului de limbă germană din România;
- ⃰ 1999: Premiul de Interpretare la Festivalul Internaţional al Teatrelor de Studio Oradea pentru rolul Winnie din Zile fericite, de Samuel Beckett;
- ⃰ 1992: Premiul de Interpretare la Festivalul de Monodramă de la Bacău pentru rolul din Mereu aceeaşi Medeea (Medeea Maghiară) de Arpád Göncz;
- ⃰ 1991: Premiul de Interpretare la Festivalul de Teatru Scurt de la Oradea pentru rolurile sale din Cuvântări nerostite ale unor femei nestăpânite, de Christine Brückner;
- ⃰ 1981: Premiul de Interpretare la Festivalul de Teatru Scurt de la Oradea pentru rolul din Omul care s-a transformat în câine, de Osvaldo Dragun;
Filmografie:
- ⃰ Juliane Wirth în Zwei Schwestern / Două surori, în regia lui Adrian Drăguşin. Televiziunea Română 1998
- ⃰ Elena Ionescu în Im Kreis der Iris / În cercul lui Iris, în regia lui Peter Patzak. Neue Studio Film GmbH, Viena, Austria, 1992
Directoare de teatru:
2003-2007 Teatrul German de Stat Timișoara
Activitate didactică:
1992-2003 Profesoară de arta actorului la Secția de actorie în limba germană și șef de catedră la Facultatea de Muzică și Teatru, Universitatea de Vest din Timișoara
Producții studențești:
Porträt eines Planeten / Portretul unei planete, de Friedrich Dürrenmatt, 1995, participare la Festivalul Teatrului Tânăr de la Nancy
Publicații:
Ida Gaza: „Theater und Studenten: Ausbildung an Modellstücken – Student und gleichzeitig aktiver Schauspieler” (Teatru și studenți: formarea prin piese model – student și deopotrivă actor activ), în: Das Deutsche Staatstheater Temeswar nach 50 Jahren vor dem Hintergrund deutscher Theaterentwicklung in Europa und im Banat seit dem 18. Jahrhundert. Beiträge der Internationalen wissenschaftlichen Tagung in Temeswar, 5.-7. Mai 2003, Horst Fassel (ed.), Thalia Germanica, Tübingen Temeswar, 2005, pp. 119-127
Referințe și citări:
Nikolaus Berwanger; Wilhelm Junesch: zwei jahrzehnte im rampenlicht. Illustrierte Chronik der Temeswarer Deutschen Staatsbühne, Kriterion, Bukarest, 1974
Horst Fassel: Das Deutsche Staatstheater Temeswar (1953-2003). Vom überregionalen Identitätsträger zum Experimentellen Theater, LIT Verlag, Berlin, 2011
Horst Fassel (ed.): Teatru şi politică. Teatre minoritare de limba germană din sud-estul Europei în secolul al 2-lea./ „theater und politik”. Deutschsprachige Minderheitentheater im 20. Jahrhundert in Ostmittel- und Südosteuropa, Seria Karl Kurt Klein 1/ Reihe Karl Kurt Klein 1, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
Emmerich Reichrath: Theaterkritiken und Aufsӓtze aus den siebziger Jahren, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981
Eleonora Ringler-Pascu: „Das Deutsche Staatstheater Temeswar – deutschsprachiger Kulturträger im südosteuropäischen Raum”, în: Pluralität als kulturelle Lebensform: Österreich und die Nationalkulturen Südosteuropas, Harald Haslmayr şi Andrei Corbea-Hoişie (ed.), Kolloquienreise-Band, LIT Verlag, Wien – Berlin, 2013
Cronici, interviuri:
Diogene V. Bihoi: „Culisele politice ale spectacolului uman”. Despre Două surori, caiet program, Teatrul German de Stat Timișoara, 1991
Daria Dimiu: „Am tată ungur, mama nemțoaică, dar suflet românesc”. Interviu cu Ida Gaza, în: Teatrul azi, nr.12/2012
Daria Dimiu: „Tandrețea unor amintiri respinse”. Despre Ținuturile joase, în: Teatrul azi, nr.12/2012
Claudiu Groza: „Poveste din Banat”. Despre Ținuturile joase, în: Revista Tribuna, nr. 249, 2012.
Daniela Magiaru: „Pervazul memoriei”. Despre Ținuturile joase, în: Orizont. Revistă a Uniunii Scriitorilor din România, nr. 10, 2012
Alina Mazilu: „Un teatru. O șansă”, Interviu cu Ida Gaza, directorul TGST, în: Orizont. Revistă a Uniunii Scriitorilor din România, iunie 2006
Tinu Pârvulescu: „La Teatrul German – O premieră cu dedicații”. Despre Casa Bernardei Alba, în: Renașterea Bănățeană, 26.02.1996
Nona Rapotan: „Eréndira și plasturele pentru vindecarea timpului trecut”, 2018, http://bookhub.ro/erendira-si-plasturele-pentru-vindecarea-timpului-trecut
Eleonora Ringler-Pascu: „Poetisches Bilder-Theater. Zur jüngsten Uraufführung des Deutschen Staatstheaters Temeswar: Niederungen nach Herta Müller”. Despre Ținuturile joase, în: Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien, 5.10.2012 și în: DramArt. Revistă de ştiinţe teatrale, Editura Universitǎţii de Vest, Timişoara 2013, pp.138-141
Eleonora Ringler-Pascu: „Im Labyrinth der Misverständnisse. Zur Aufführung von Albert Camus’ Missverständnis am Deutschen Staatstheater Temeswar”. Despre Neînțelegerea, în: Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien, 26.10.2012
Ion Jurca Rovina: „Acest poem al agoniei… Glückliche Tage, de Samuel Beckett, în premieră la Teatrul German”. Despre Zile fericite, în: Renașterea Bănățeană, 28.10.1997
Ion Jurca Rovina: „Sub efectul rostirii tragicului”. Despre Mireasa din Messina, în: Teatrul azi, noiembrie-decembrie 2005
Iulia Sur: Ida Jarcsek-Gaza: „Meine Berufung ist das Schauspiel“, Ein halbes Jahrhundert deutsche Bühne mit 111 Rollen in 45 Spielzeiten, în: Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien, 09.01.2016
„Teatrul German din Timișoara – un activ mesager al culturii”, interviu cu Ida Gaza, în: România Liberă, https://romanialibera.ro
Florina Tecuceanu: Interviu cu Ida Gaza: „Există un risc când vorbeşti curent mai multe limbi, acela de a avea un mic accent străin” – https://www.uniter.ro/ida-jarcsek-gaza-exista-un-risc-cand-vorbesti-curent-mai-multe-limbi-acela-de-a-avea-un-mic-accent-strain/
Ida Jarcsek Gaza – Teatrul German de Stat Timișoara, https://www.teatrulgerman.ro
Ida Jarcsek Gaza: Întâlniri esențiale, moderator Roxana Morun, TVR Timişoara, 2016, https://www.youtube.com/watch?v=Q5YaaVGIKZE&feature=youtu.be
Actrița Ida Jarcsek Gaza – “Dublă personalitate” Teleuniversitatea Timișoara. Interviu realizat de Raul Bastean, facebook.com/watch/?v=596339885119646
ArtVest Jarcsek Ida Gaza Moderator Bandi Andras Zsolt, Dumbrăvița TV, 2015, youtube.com/watch/?v=pAVtWB6Ps8
Best of Timișoara Despre cartierul Iosefin cu Ida Gaza, facebook.com/watch/?v=2280655855309783
Scurtă istorie a Teatrului German din Timișoara – Theater as Resistance. Interviu realizat de Cristina Modreanu facebook.com/watch/?v=207138100937192
