Lazăr, Dorina
7 noiembrie 1940, Hunedoara jud. Hunedoara
actriță, director de teatru
Pe Dorina Lazăr a orientat-o către scenă moștenirea genetică pe linie maternă. A urmat modelul mamei sale, Cornelia Turian, actriță la Teatrul Municipal “L.S. Bulandra” din București. Când a dat admitere la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București (avea 17 ani!), a intrat a 83-a din 85 de locuri, iar botezul scenic a fost chiar în anul absolvirii, 1961. La vremea aceea, licențiații primeau post într-un teatru prin repartiție de stat, iar Dorina Lazăr ajunsese la Teatrul Regional din București unde a debutat într-un spectacol regizat de Vlad Mugur. A lucrat la Regional sub direcția lui Dinu Cernescu, Horea Popescu, Marietta Sadova, Călin Florian, Sorana Coroamă Stanca etc., iar din 1969 a devenit actriță la Teatrul Odeon (fostul Teatru Giulești). Pe afișul acestuia a apărut sub coordonarea unei serii impresionanate de directori de scenă: V.Al. Toscani, Alexa Visarion, Tudor Mărăscu, Dragoș Galgoțiu, Alexandru Dabija, Mihai Măniuțiu, Radu Afrim etc.
Dorina Lazăr este o actriță intuitivă care a colaborat eficient estetic cu toți cei care au distribuit-o și cu toți cei alături de care a pășit la rampă. În privința stilului personal de lucru susține că ″încetul cu încetul, vine rolul la tine, te duci tu la el, te sprijini mult pe colegi și pe încrederea oarbă în ce gândește regizorul. Prima lectură a textului cu partenerii e cea mai adevărată. Urmează un drum lung, elaborat, dar revin la prima simțire, prima reacție.″[1] În creativitatea de grup care e arta teatrală, Dorina Lazăr valorifică resursele textului, sugestiile regiei, aportul coechipierilor, în creații care o impun printr-o originalitate organică. Identitatea stilistică îi e marcată de spontaneitatea înnăscută și de vitalitatea scenică. E atentă la fiecare detaliu al jocului, la acoperirea artistică a personajului creionat cu variațiile tipice unei actrițe voluntare.
Versatilă în cadrele rolului, Dorina Lazăr a surprins prin tehnicile creative amorsate de ghidajul regizoral pe care-l utilizează ca ancoră și prin inteligența artistică. Pentru O noapte furtunoasă (regia Mihai Măniuțiu) nu găsea cheia potrivită: ″Nu ieșea nimic! Și Mihai Măniuțiu mi-a zis: «Știi cum e Zița asta a ta? Un elefant roz într-o vitrină cu porțelanuri!» Și minunea s-a produs, știam cine sunt și cum mă comport!″[2] În cronica mea de la data premierei o descriam pe Zița astfel: ″…gogoșică îmbrăcată în roz, cu ticuri de divă ale cărei gestică și intonație le copiază, chinuită de pantofii cu toc, fardată excesiv și leșinând teatral la fiecare situație ce i-ar periclita viitorul alături de Rică Venturiano″[3]. Capacitatea de transfigurare nu trăda nicio secundă realitatea că actrița era în anul pensionării.
Dorina Lazăr este, mai degrabă, o actriță de comedie, evidență pe care cronicarii au sesizat-o încă din primii săi ani de activitate. Sebastian Costin scria în revista ″Teatrul″ o cronică la Gâlcevile din Chioggia de Carlo Goldoni (Teatrul Odeon,1970) unde remarca: ″Dorina Lazăr, una din puținele actrițe tinere care pot interpreta roluri groase de comedie fără a aluneca în vulgaritate.″[4], iar capacitatea de-a se menține departe de șarjă a rămas o constantă a carierei. Mostre de reușită sunt Chiriachița în Titanic Vals de Tudor Muşatescu (Teatrul Odeon, regia Alexandru Dabija, 2014), Zsuzsa în joy. MegaJoy de Katalin Thuroczy (Teatrul Odeon, regia Radu Afrim, 2006), Grete în Şefele de Werner Schwab (Teatrul Act/Teatrul Odeon, regia Sorin Militaru, 2005), Efimița în Conu‵ Leonida faţă cu reacţiunea de I.L. Caragiale (Teatrul Odeon, regia Mihai Măniuţiu, 2002), Aneta Duduleanu în Gaiţele de Alexandru Kiriţescu (Teatrul Odeon, regia Alexandru Dabija, 2002), Doamna în Ionesco-cinci piese scurte de Eugène Ionesco (Teatrul Odeon, regia Alexandru Dabija, 2007). În Aneta Duduleanu, acest rol râvnit ″pe care am fost sigură că îl voi juca încă de când am dat examen la Institut″[5], era cuceritoare. Ion Cazaban scria că ″gaițele ne fac să presimțim ceva ce nu se lasă expus direct și răspicat. (…) în care intuim ceva în plus decât relatează, aflat dincolo de discuțiile cotidiene ale bătrânelor «gaițe» și amuzamentul ironic în care ne antrenează″[6], subliniind interpretarea dusă în adâncimile piesei. Cu strălucire, cursiv, fără excese teatrale, fără urmă de artificial, Dorina Lazăr menține tonul general, armonizează registrele dramatice, crește și atenuează când e cazul, în crescendouri și descrescendouri în acord cu textul, cu acțiunile scenice, cu cei doi parteneri în travesti (Constantin Cojocaru și Ionel Mihăilescu), pe care i-a rugat la repetiții să îmbrace fustă ori rochie, ca să poată construi o Aneta veritabilă.
În ultimul deceniu și jumătate, numele ei s-a alăturat frecvent cu al lui Alexandru Dabija cu care a fost umăr la umăr la conducerea Teatrului Odeon. Într-o primă fază, ca directoare artistică – 1996, apoi, după retragerea lui Dabija din funcție, actrița a preluat managementul instituției (2003-2017, 2021). Dar colaborarea s-a exprimat și în producții de succes (Mam‵ Mare, în C.F.R. – Cometa, Copilul și Cățelul după texte de I.L. Caragiale; Gutuie, în Pyramus&Thisbe 4 You după Shakespeare; Strop de miere, în Aventurile lui Habanam după Nikolai Nosov etc.). Tandemul a funcționat foarte bine atât la nivelul administrației teatrale, cât și la acela al creației, în spectacole acreditate de evaluările specialiștilor și de aplauzele publicului.
Dorina Lazăr a mizat dintotdeauna pe cartea câștigătoare a naturaleții și a sincerității interpretative. Firescul ca metodă actoricească, nuanțarea de finețe, relevarea fără ostentație a unor straturi de profunzime, propunerile neașteptate stimulate de inteligența artistică, formulele perfect credibile au profilat-o ca artistă de calibru estetic. A făcut compoziții, a jucat în travesti – Tatăl, episodic în Fugarii după A.P. Cehov, și Dogsborough, în Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită de Bertolt Brecht. Din perspectiva sa, ″marea întâlnire scenică″ a fost Năpasta (1974), ″când Alexa Visarion ne-a adunat pe Corneliu Dumitraș, Florin Zamfirescu, Dan Tufaru (mai apoi Gelu Nițu) și cu mine în textul lui Caragiale. Și Vittorio Holtier pentru decoruri. A fost un moment de grație, de reașezare în noi toți a valorilor estetice, teatrale, de viață.″[7]
Cristina Dumitrescu îi admira jocul temperat, dar încărcat de semnificații, ″privirile Dorinei Lazăr, gesturile abia schițate, o intenție sugerată″[8], însușiri care-o recomandă și pentru cinematografie. Subtilitățile mimicii, atenția la detaliile mișcării în cadru, expresivitatea privirii ce potențează intensitatea tăcerilor, mobilitatea vocală, vivacitatea care erupe din rostire, în personaje de forță sau locvace au așezat-o pe multe generice de film. Lista producțiilor e lungă, a început cu o Hangiță în Păcală (1974, regia Geo Saizescu), iar cele mai noi sunt Monștri (2019, regia Marius Olteanu), Și atunci, ce e libertatea? (2020, regia Andrei Zincă).
Teatrul radiofonic contează pe puterea vocalității de a sugera lumi posibile, iar Dorina Lazăr are un repertoriu substanțial și în această formă specială de actorie pe care a exersat-o din 1968 încoace. Rolurile pentru radio sunt foarte variate (Safta, în Gura satului de Ioan Slavici, Tereza Tiresias în Sânii lui Tiresias de Guillaume Apollinaire, Laurenția Rizea, în Povestea Elizabetei Rizea – Mărturii, Veta în O noapte furtunoasă, Portăreasa în Ucigaș fără simbrie de Eugène Ionesco, Jacqueline în Doctor fără voie de Molière etc.) și etalează știința accentelor în frază, compoziția enunțurilor, ritmarea adecvată, capacitatea de-a transfera emoție. Actrița are o semnătură vocală distinctă care definește condensat sonor un caracter dintr-o distribuție, îl portretizează exclusiv audio, contribuind la generarea unui univers narativ a cărui parte este. O voce încrezătoare, melodioasă, lucrată, teatralizează în orizonturile asociative ale audibilului. În același registru al sonorității a înregistrat un audiobook – Daisy Miller de Henry James[9], unde își reafirmă calitățile, timbrul rafinat în exerciții de spunere expresivă.
Artistă complexă, cu un ambitus creator larg, Dorina Lazăr e din categoria restrânsă a celor cu har nativ, inspirație fluidă și exercițiu profesional, care pot juca orice cu plăcută surpriză scenică.
Oltița Cîntec
Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.02.13
Bibliografie
Miruna Runcan, Habarnam în oraşul teatrului. Universul spectacolelor lui Alexandru Dabija, București, Editura Teatrul Azi și Limes, 2010
Miruna Runcan, Odeon 70. Aventură istoric-omagială, București, Editura Oscar Print, 2016
Note
[1] Răspunsurile Dorinei Lazăr la interviul pentru documentare pe care l-am realizat.
[2] Idem.
[3] ″Un altfel de Caragiale″, în Oltița Cîntec, Ieșirea din fașă, Princeps Edit, 2004, p. 97
[4] Sebastian Costin, Gâlcevile din Chioggia, ″Teatrul″, nr 1, anul XIV, ianuarie 1971, p. 54
[5] În ″Teatrul Azi″, 10-11-12/2002, p. 76
[6] Ion Cazaban, Covoarele lui Holtier, în Idem, p. 77
[7] Răspunsurile Dorinei Lazăr la interviul pentru documentare pe care l-am realizat.
[8] Cristina Dumitrescu, Meritul și capcana firescului, cronică la Discuție fără martori de Sofia Prokofieva (1988, Teatrul Giulești)în ″Teatrul″, nr 4 (anul XXXIII), aprilie 1988, p.73-74
[9] Editura Humanitas, 2012
Articole semnate de Dorina Lazăr:
- Dorina Lazăr, Ei artiștii… în Revista Cinema 11, noiembrie 1986 apud. All about Romanian Cinema (AaRC), Revistă online editată de Uniunea Cineaștilor din România: http://aarc.ro/articol/ei-artistii
Interviuri:
- Raluca Bădică, Dorina Lazăr, povestea unei vieți de artist: Să nu ne pierdem speranța, teatrul nu o să piară, observator.ro, 16 aprilie 2021: https://observatornews.ro/monden/dorina-lazar-povestea-unei-vieti-de-artist-sa-nu-ne-pierdem-speranta-teatrul-nu-o-sa-piara-416455.html
- Cristina Modreanu, Dorina Lazăr despre misiunea de director de teatru: „Dacă vrei să faci, dacă te interesează și te lupți ca director, se poate!” în Revista Scena.ro, 14 februarie 2021: https://revistascena.ro/interviu/dorina-lazar-despre-misiunea-de-director-de-teatru-daca-vrei-sa-faci-daca-te-intereseaza-si-te-lupti-ca-director-se-poate/
- Dana Mișchie, Dorina Lazăr, actriţă: „Când aveam 5 ani, mama a fugit de acasă. Tata a fost nefericit toată viaţa lui“ în adevărul.ro, 11 ianuarie 2020:
- Otilia Andrei, Interviu Dorina Lazăr: „M-au dat pe mine afară, vor să-l dea afară şi pe Caramitru“ în adevărul.ro, 15 iulie 2019: https://adevarul.ro/cultura/teatru/interviu-dorinalazar-m-au-dat-afara-vor-sa-l-dea-afara-caramitru-1_5d2c61a0892c0bb0c676eda4/index.html
- Florin Ghioca, Interviurile FNT. Actriţa Dorina Lazăr, invitată la Adevărul LIVE: „Sunt cea mai veche mobilă din Teatrul Odeon“ în adevărul.ro, 28 octombrie 2016: https://adevarul.ro/cultura/teatru/interviurile-fnt-actrita-dorina-lazar-invitata-adevarul-live-ora-1200-1_5812fe995ab6550cb8fbce4e/index.html
- Tiana Alexe, Dorina Lazăr: În timpurile noastre, regizorul mătură cu actorul pe scenă… în Yorick, Revistă online de teatru 300, 9 februarie 2016:
https://yorick.ro/dorina-lazar-in-timpurile-noastre-regizorul-matura-cu-actorul-pe-scena/
- Cristina Corciovescu, Interviul săptămânii cu Dorina Lazăr în All about Romanian Cinema (AaRC), Revistă online editată de Uniunea Cineaștilor din România, 5 octombrie 2015: http://aarc.ro/articol/interviul-saptamanii-cu-dorina-lazar
- Carmen Constantin, Interviu Actriţa Dorina Lazăr: „Trei luni de zile am locuit într-un garaj“ în adevărul.ro, 2 august 2014: https://adevarul.ro/cultura/teatru/interviu-actrita-dorina-lazar-trei-luni-zile-locuit-intr-un-garaj-1_53da31a30d133766a8e54248/index.html
- Monica Andronescu, Dorina Lazăr: Bucureştiul arată precum talk-show-urile politice: seminţe goale… în Yorick, Revistă online de teatru 34, 12 iulie 2010: http://yorick.ro/dorina-lazar-bucurestiul-arata-precum-talk-show-urile-politice-seminte-goale/
- „Teatrul de repertoriu e un mare dar”. Interviu cu Dorina Lazăr în Observator cultural, 14 noiembrie 2003:
- Andreea Dumitru, Dorina Lazăr despre prezentul acut în Revista Scena 11, martie 1999, pp. 8-10: https://biblioteca-digitala.ro/?articol=62810-dorina-lazar-despre-prezentul-acut–scena–rtie-11-1999
- Irina Coroiu, Actorii noștri – Dorina Lazăr (I) în Revista Cinema 11, noiembrie 1986 apud. All about Romanian Cinema (AaRC), Revistă online editată de Uniunea Cineaștilor din România: http://aarc.ro/articol/actorii-nostri-dorina-lazar-1
- Maria Marin, Viitorul rol: Anca Neculce, Florin Zamfirescu, Dorina Lazăr, Ion Pavlescuîn Revista Teatrul 2 (anul XXXI), februarie 1986, pp. 40-41; 86:
- Maria Marin, Viitorul rol: Dorina Lazărîn Revista Teatrul 5 (anul XXVIII), mai 1983, p. 34:
- Eva Sîrbu, Actorii noștri – Dorina Lazăr în Revista Cinema nr. 12, decembrie 1982 All about Romanian Cinema (AaRC), Revistă online editată de Uniunea Cineaștilor din România: http://aarc.ro/articol/actorii-nostri-dorina-lazar
- Maria Marin, Viitorul rol: Dorina Lazărîn Revista Teatrul 2 (anul XXII), februarie 1978, p. 56:
- P., Un interviu colectiv pe tema: Personajul dramatic în piesa românească actuală( Interlocutori: Toma Caragiu, Cornel Dumitraş, Dumitru Furdui, Dorina Lazăr, Ion Marinescu, Amza Pellea, Magda Popovici, Mihai Stan) în Revista Teatrul nr. 2 (anulXIX), februarie 1974, pp. 6-14:
Articole despre Dorina Lazăr:
- Alina Popescu, Dorina Lazăr revine la conducerea Teatrului Odeon, Digi24, 1 aprilie 2021: https://www.digi24.ro/stiri/dorina-lazar-revine-la-conducerea-teatrului-odeon-1480921
- Damian Drăghici, Maia Morgenstern şi Dorina Lazăr sunt Cavaleri ai Ordinului Artelor şi Literelor, Mediafax.ro, 15 noiembrie, 2012: https://www.mediafax.ro/cultura-media/damiandraghici-maia-morgenstern-si-dorina-lazar-suntcavaleri-ai-ordinului-artelor-si-literelor-10323891
- Andreea Dumitru, Sabatul celebrat cu tescovină: „Gaițele” de Alexandru Kirițescu, Teatrul Odeon. Dorina Lazăr despre Gaițe… și despre Aneta Duduleanu în Revista Teatrul azi 10-11-12, 2002 pp. 74-77:
- Eva Sîrbu, Portrete subiective: Dorina Lazăr în Revista Teatrul 2 (anul XXXIV), februarie 1989, p. 36:
Roluri în teatru:
- Brighela în Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni, regia Peter Kerek. Teatrul Odeon București, 05.2019
- Tatăl în Fugarii după Anton Pavlovici Cehov, regia Alexandru Dabija. Teatrul Odeon București, 05.05.2018
- Doamna Mullerova în Svejk după Jaroslav Hašek, regia Alexandru Dabija. Teatrul Odeon București, 13.02.2016
- Ecaterina cea Mare în Casanova după Memoriile lui J. Casanova de Seingalt, scrise de el însuşi, regia Dragoș Galgoțiu. Teatrul Odeon București, 14.02.2015
- Chiriachița în Titanic Vals de Tudor Muşatescu, regia Alexandru Dabija. Teatrul Odeon București, 12.2013
- Dogsborough în Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită de Bertolt Brecht, regia Dragoș Galgoțiu. Teatrul Odeon București, 12.2012
- Mam Mare în F.R. – Cometa, Copilul și Cățelul după texte de Ion Luca Caragiale, regia Alexandru Dabija. Teatrul Odeon București, 25.03.2012
- Vanda în Natură moartă cu nepot obez de Ion Sapdaru, regia Eugen Făt. Teatrul Odeon București,03.2011
- Soția, Turista, Ea în Câtă speranţă de Hanoch Levin, regia Radu Afrim. Teatrul Odeon București,02.2010
- Gutuie în Pyramus & Thisbe 4 You după William Shakespeare, regia Alexandru Dabija. Teatrul Odeon București,09.2009
- Narator în Povestea soldatului de Charles Ferdinand Ramuz. Teatrul Odeon București, 13.06.2009
- Rose în Camera de hotel – o trilogie de Barry Gifford, regia Alexandru Dabija. Teatrul Odeon București,03.2008
- Doamna în Ionesco – cinci piese scurte de Eugène Ionesco, regia Alexandru Dabija. Teatrul Odeon București,03.2007
- Zsuzsa în megaJoy de Katalin Thuróczy, regia Radu Afrim. Teatrul Odeon București, 17.03.2006
- Strop de miere în Aventurile lui Habarnam după Nikolai Nosov, regia Alexandru Dabija. Teatrul Odeon București,12.2005
- Grete în Şefele de Werner Schwab, regia Sorin Militaru. Teatrul Odeon București,10.2005
- Eftimia în Conu Leonida faţă cu reacţiunea de Ion Luca Caragiale, regia Mihai Măniuţiu. Teatrul Odeon București,11.2002
- Aneta Duduleanu în Gaiţele de Alexandru Kiriţescu, regia Alexandru Dabija. Teatrul Odeon București,05.2002
- D-na Molly în Fraţii de Sebastian Barry, regia Alexandru Dabija. Teatrul Odeon București,10.2000
- Valentina în Stele în lumina dimineții de Alexandr Galin, regia Gelu Colceag. Teatrul Odeon București, 03, 04.12.1999
- Ziţa în O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale, regia Mihai Măniuțiu. Teatrul Odeon București,10.1998
- Actrița de caracter în Astă seară se joacă fără piesă de Luigi Pirandello, regia Alexa Visarion. Teatrul Odeon București,05.1998
- Vecina în Domnişoara Nastasia de George Mihail Zamfirescu, regia Horea Popescu. Teatrul Odeon București,03.1997
- Eleonora în Zvonuri, bârfe, flecăreli… de Carlo Goldoni, regia Adrian Lupu. Teatrul de Comedie București, 04.10.1996
- Germaine Lauzon în Cumetrele de Michel Tremblay, regia Petre Bokor. Teatrul Odeon București,06.1994
- Soția lui Sganarelle în Sganarelle de Jean-Baptiste Poquelin Molière, regia Dragoș Galgoțiu. Teatrul Odeon București, 18.01.1994
- Femeia Pastor în Ora linxului de Per Olov Enquist, regia Tudor Mănescu. Teatrul Odeon București, 15.05.1993
- Clitemnestra în Dragostea mea, Electra de Gyurkó László, regia Gelu Colceag. Teatrul Odeon București, mai 1992
- Reghina în Jaful de la miezul nopții de Sammy Fayad, regia Tudor Mărăscu. Compania Artistică București, 20 aprilie 1992
- Iolanda Năpăruș în Totul e un joc de Paul Ioachim, regia Olimpia Arghir. Teatrul Odeon București, 26.04.1991
- Carmen Sylva în Şi totuşi Eminescu de Ion Nicolescu, regia Tudor Mărăscu. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), noiembrie 1989
- Arcadina în Pescăruşul de Anton Pavlovici Cehov, regia Gelu Colceag. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București),05.1989
- Ea în Discuţie fără martori de Ghelman, regia Dragoș Galgoțiu. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), 12.02.1988
- Cucuveaua chioară în Medalionul de argint după romanul Misterele Parisului de Eugene Sue, regia Dinu Cernescu. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), 16.07.1986
- Masa Ghentova în Jocuri crude de Alexei Arbuzov, regia Dinu Cernescu. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), 25.05.1985
- Sânziana Hangan în Arta conversaţiei după romanul omonim de Ileana Vulpescu, regia Eugen Todoran. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București),06.1983
- Codoaşa în Pericle de William Shakespeare, regia Dinu Cernescu. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București),12.1981
- Margret în Woyzeck de Georg Büchner, regia Alexa Visarion. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), 23.01.1981
- Maria în Nu ne naştem toţi la aceeaşi vârstă de Tudor Popescu, regia Dinu Cernescu. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București),12.1980
- Maria în Echipa de zgomote de Fănuș Neagu, regia Alexa Visarion. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), 05.1980
- Veta în O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale, regia Alexa Visarion. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București),06.1979
- Iocasta în Oedip rege de Sofocle, regia Dinu Cernescu. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), 21.03.1979
- Dina în Dragoste periculoasă de Theodor Mănescu, regia Tudor Mărăscu. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), 11.1978
- Femeia în Războiul vacii de Roger Avemaete, regia Dinu Cernescu. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), 12.1977
- Alexandra Mihailovici în Da sau nu de Alexandr Simonovich Ghelman Ghelman, regia Alexa Visarion. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), 03.1977
- Poporanca în Zamolxe de Lucian Blaga, regia Dinu Cernescu. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), 12.1976
- Rol în Cântec pentru republică după mai mulți autori. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), 12.1976
- Eugenia Plătică în Caractere de Monciu Sudinschi, regia George Bănică. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), 03.1976
- Ecaterina în Pasărea Shakespeare de Dumitru Radu Popescu, regia Alexa Visarion. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), 02.1975
- Anca în Năpasta de Ion Luca Caragiale, regia Alexa Visarion. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), 03.1974
- Puica în Sâmbătă la veritas de Mircea Radu Iacoban, regia Geta Vlad. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), 10.1973
- Moscardina-Carmine în Liola de Luigi Pirandello, regia V. Al. Toscani. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), 05.1973
- Soţia autorului în Răzbunarea sufleorului de I. Popa, regia Constantin Gheorghiu. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), 18.02.1973
- Nina Damian în …Escu de Tudor Mușatescu, regia Dinu Cernescu. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), 03.1972
- Mariana în Măsură pentru măsură de William Shakespeare, regia Dinu Cernescu. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), 12.1971
- Margo în Freddy de Robert Thomas, regia Geta Vlad. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), 02.1971
- Orsetta în Gâlcevile din Chioggia de Carlo Goldoni, regia Dinu Cernescu. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București),11.1970
- Petra în Tango la Nisa de Mircea Radu Iacoban, regia Geta Vlad. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București),10.1970
- Ioana în Aceşti îngeri trişti de Dumitru Radu Popescu, regia Dragoș Galgoțiu. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), 05.07.1970
- Marcelline în Nunta lui Figaro de Beaumarchais, regia Dinu Cernescu. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București),01.1970
- Erinie în Muştele de Jean Paul Sartre, regia Călin Florian. Teatrul de Revistă „Ion Vasilescu” București (azi, Teatrul „Tudor Vianu” Giurgiu),05.1969
- D-na Petypon în Doamna de la Maxim de Georges Feydeau, regia George Teodorescu. Teatrul de Revistă „Ion Vasilescu” București (azi, Teatrul „Tudor Vianu” Giurgiu),01.1969
- Sora lui Vodă în Meşterul Manole de Lucian Blaga, regia Dinu Cernescu. Teatrul „Muncitoresc C.F.R.” Giulești (azi, Teatrul „Odeon” București), 12.1968
- Despina în Hora domniţelor de Radu Stanca, regia Sorana Coroama Stanca. Teatrul de Revistă „Ion Vasilescu” București (azi, Teatrul „Tudor Vianu” Giurgiu),05.1968
- Roiniţa în Mioriţa de Valeriu Anania, regia Marietta Sadova. Teatrul „Barbu Ștefănescu Delavrancea” București (azi, Teatrul „Tudor Vianu” Giurgiu),09.1967
- Cula în Se caută un mincinos de Psatas, regia Horia Gârbea. Teatrul „Barbu Ștefănescu Delavrancea” București (azi, Teatrul „Tudor Vianu” Giurgiu)
- Varvara în Morişca de Ion Luca, regia Călin Florian. Teatrul „Barbu Ștefănescu Delavrancea” București (azi, Teatrul „Tudor Vianu” Giurgiu),07.1967
- Lissete în Turcaret de Alain Rene Lesage, regia Ion Simionescu. Teatrul „Barbu Ștefănescu Delavrancea” București (azi, Teatrul „Tudor Vianu” Giurgiu)
- Leda în Amphytrion 38 de Jean Giraudoux, regia Dinu Cernescu. Teatrul „Barbu Ștefănescu Delavrancea” București (azi, Teatrul „Tudor Vianu” Giurgiu), 1965
- Nunuţa în Iubesc pe-al şaptelea de Sovan, regia Ion Simionescu. Teatrul Regional București (azi, Teatrul „Tudor Vianu” Giurgiu)
- Dorotka în Dracul uitat de Jan Drda, regia Dinu Cernescu. Teatrul Regional București (azi, Teatrul „Tudor Vianu” Giurgiu), decembrie 1963
- Aspasia în Războiul de Carlo Goldoni, regia Horea Popescu. Teatrul Regional București
- Coana Tarsiţa în Iaşii-n carnaval de Vasile Alecsandri, regia Dinu Cernescu. Teatrul Regional București (azi, Teatrul „Tudor Vianu” Giurgiu), 03.1962
- Freulein în Mateiaş Gâscarulde Alexandru Andrițoiu, regia Vlad Mugur. Teatrul Regional București (azi, Teatrul „Tudor Vianu” Giurgiu)
- Mașa în Trenul blindat de Vsevolod Visnevski, regia Vlad Mugur. Teatrul Regional București (azi, Teatrul „Tudor Vianu” Giurgiu)
Roluri în teatru radiofonic:
- Lena Maraloi în Ultimul pe listă! de Teodor Oprișan, regia Vasile Manta. Teatrul Național Radiofonic, 2017
- Nadezhda von Meck în Ceaikovski de Nina Nikolaevna Berberova, dramatizarea radiofonică și regia, Diana Mihailopol. Teatrul Național Radiofonic, 2015
- Panahida Ipirig în Atenție, se închid ușile! de Sorin Petrescu, regia Vasile Manta. Teatrul Național Radiofonic, 2015
- Vanda în Natură moartă cu nepot obez de Ion Spadaru, adaptarea radiofonică de Magda Duțu și Eugen Făt, regia Eugen Făt. Teatrul Național Radiofonic, 2010
- Sonia în Aniversare de Harold Pinter, regia Alexandru Dabija. Teatrul Național Radiofonic, 2010
- Leana din Lisa în Părintele Arsenie Boca – Liturghia Cerească de la Sâmbăta, scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu, regia Nicolae Mărgineanu. Teatrul Național Radiofonic, 2009
- Portăreasa în Ucigaș fără simbrie de Eugène Ionesco, versiunea radiofonică și regia, Lucian Giurchescu. Teatrul Național Radiofonic, 2008
- Rol în Fata de măritat de Eugène Ionesco, adaptarea radiofonică și regia, Alexandru Dabija. Teatrul Național Radiofonic, 2008
- Helga în Elogiu somnului de Dumitru Solomon, adaptarea radiofonică și regia, Mihai Lungeanu. Teatrul Național Radiofonic, 2007
- Emilia în Victoria și Crocodilul de Ion-Costin Manoliu, regia Alexandru Dabija. Teatrul Național Radiofonic, 2007
- Mama în Întâlnirea de Gabriela Adamesteanu, dramatizarea radiofonică de Gabriela Adamesteanu și Anca Hațiegan, regia Cătălina Buzoianu. Teatrul Național Radiofonic, 2007
- Doamna Cazachian în Mihail Sebastian: Povestea ursei mari, scenariu de Venerus Popa, adaptarea radiofonică și regia, Mihai Lungeanu. Teatrul Național Radiofonic, 2006
- Celestina, Doamna Quickly, Fiokla Ivanovna, Cumătra Gurton, Aneta Duduleanu în Pețitoare și cumetre. Cinci personaje în interpretarea actriței Dorina Lazăr, fragmente din „Celestina” de Fernando de Rojas, „Nevestele vesele din Windsor” de William Shakespeare, „Căsătoria” de N. V. Gogol, „Acul cumetrei Gurton” de William Stevenson, „Gaiţele” de Alexandru Kiriţescu, regia Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 2005
- Mătușa în Arta Popescu, scenariu radiofonic de Gavriil Pinte după opera antumă și postumă a poetului Cristian Popescu, regia Gavriil Pinte. Teatrul Național Radiofonic, 2004
- Laurenția Rizea în Povestea Elisabetei Rizea – Mărturii, scenariu radiofonic de Rodica Mandache, regia Attila Vizauer. Teatrul Național Radiofonic, 2004
- Georgica în Roman de București de Pușa Roth, regia Leonard Popovici. Teatrul Național Radiofonic, 2003
- Hanna în Piticul bucătar (Războiul pateului) de Wilhelm Hauff, adaptare radiofonică de Sanda Socoliuc, regia Vasile Manta. Teatrul Național Radiofonic, 2003
- Zoia în Gaițele de Alexandru Kirițescu, adaptarea radiofonică și regia artistică, Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 2002
- Mama vitregă în Viața ca o poveste de Sînziana Popescu, adaptare radiofonică de Magda Duțu, regia Mihai Lungeanu. Teatrul Național Radiofonic, 1999
- Maria în Bătrânul și marea de Ernest Hemingway, dramatizarea radiofonică și regia, Mircea Albulescu. Teatrul Național Radiofonic, 1996
- Neli în Valsul lebedelor de Dinu Grigorescu, adaptarea radiofonică și regia, Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1996
- Măicuța Lulea în Misterul lui Edwin Drood de Charles Dickens, dramatizare radiofonică de Nicolae Neagoe, regia Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1995
- Tereza Tiresias în Sânii lui Tiresias de Guillaume Apollinaire, adaptarea radiofonică și regia artistică, Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, 1994
- Cocoana Despina în Papură Vodă de Iorgu Caragiali, adaptarea radiofonică și regia, Mihai Lungeanu. Teatrul Național Radiofonic, 1994
- Lăcomia în Tragica istorie a doctorului Faust de Christopher Marlowe, adaptare radiofonică de Doina Papp, regia Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1994
- Comana în Râul de Bâlci de Ioana Crăciun-Fischer, regia Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1993
- Doamna Shapple în Care-i soțul meu? de Somerset Maugham, adaptare radiofonică de Andrei Bantaș, regia Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, 1993
- Lina în O partidă de poker de Damian Stănoiu, dramatizarea radiofonică de Dan Damian, regia Constantin Dinischiotu. Teatrul Național Radiofonic, 1993
- Rol în Lunatecii de Ion Vinea, dramatizare radiofonică de Mihai Crișan, regia Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, 1991
- Rol în Domnița de sare, scenariu radiofonic de Evdochia Pavel după o legendă românească, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1990
- Sora Gudule în Cocoșatul de la Notre-Dame de Victor Hugo, adaptare radiofonică de Val Moldoveanu, regia Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, 1989
- Doña Bárbara în Doña Bárbara de Rómulo Gallegos, dramatizare radiofonică de Eugen B. Marian, regia Leonard Popovici. Teatrul Național Radiofonic, 1989
- Safta în Gura satului de Ioan Slavici, dramatizare radiofonică de Zoe Anghel, regia Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1989
- Doamna Muskat în Liliom de Ferenc Molnár, adaptarea radiofonică și regia artistică, Elena Negreanu. Teatrul Național Radiofonic,1989
- Doamna Cracker în O inimă de aur de Oliver Goldsmith, adaptare radiofonică de Nicoleta Toia, regia Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, 1988
- Hedvig în Wilhelm Tell de Friederich Schiller, adaptarea radiofonică și regia artistică, Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1988
- Jacqueline în Doctor fără voie de Jean-Baptiste Poquelin Molière, adaptare radiofonică de Ștefan Hagimă, regia Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1988
- Eurycleia în Odiseea de Homer, dramatizare de Georgeta Raboj, regia Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1987
- Pasqua în Fata cinstită de Carlo Goldoni, adaptare radiofonică de Marina Spalas, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1987
- Antonia în Frumoasele joi ale Emiliei de Lucie Pierre-Alini, adaptare radiofonică de Jean Grosu, regia Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, 1987
- Matilda în Pachetul cu acțiuni de Mircea Ștefănescu, adaptare radiofonică de Marina Spalas, regia Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, 1987
- Maria Antonovna în Suflete moarte de Nikolai Vasilievici Gogol, dramatizare radiofonică de Virginia Velcescu, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1986
- Rol în Tom și Huck detectivi de Mark Twain, adaptare radiofonică de Georgeta Răboj, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1986
- Doamna Oront în Crispin, rivalul stăpânului său de Alain-René Lesage, adaptare radiofonică de Mihai Rădulescu, regia Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, 1986
- Patroana în Neranțula de Panait Istrati, dramatizare radiofonică de Camelia Stănescu, regia Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1985
- Pilar în Pentru cine bat clopotele de Ernest Hemingway, dramatizare radiofonică de Nicolae Neagoe, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1985
- Amalia Frunzeti în Prințul de Tudor Teodorescu-Braniște, adaptare radiofonică de Constantin Darie și Paul Ion Teodorescu, regia Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, 1985
- Femeia în O pasăre atât de rară şi de minunatăde Vámos Miklós, regia Sándor Pós. Teatrul Național Radiofonic, 1985
- Rol în Privește înger spre casă de Ketty Frings, adaptarea radiofonică și regia, Emil Mandric. Teatrul Național Radiofonic, 1984
- Doamna Quickly în Henric al IV-lea de William Shakespeare, adaptarea radiofonică și regia, Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1984
- Rol în Peer Gynt de Henrik Ibsen, adaptarea radiofonică și regia, Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, 1984
- Cruche în Făuritorii de imperii de Boris Vian, adaptare radiofonică de Alma Grecu, regia Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1983
- Frosa Barboni în Locul unde nu s-a întâmplat nimic de Mihail Sadoveanu, dramatizare radiofonică de Antoaneta Tănăsescu, regia Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1983
- Catrina Lungu în Copiii pământului de Andrei Corteanu, adaptare radiofonică de Claudiu Cristescu, regia Cristian Munteanu. Teatrul Național Radiofonic, 1983
- Femeia în Reforma de Ion Luca Caragiale, dramatizare radiofonică de Traian Duică, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1983
- Doamna Tiefling în Căluțul roib de John Ernst Steinbeck, dramatizare radiofonică de Mioara Târzioru, regia Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, 1983
- Frusina în Romeo și Julieta…bis! de George Ranetti, adaptarea radiofonică de Alexandru Vișinescu, regia Constantin Dinischiotu. Teatrul Național Radiofonic, 1982
- Femeia cu ghiveci în Capul de rățoi de Gheorghe Ciprian, adaptare radiofonică de Georgeta Răboj, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1982
- Constanța în Sorana de Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, adaptarea radiofonică și regia, Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, 1982
- Zinca în Sfârșitul pământului de Victor Eftimiu, regia Constantin Dinischiotu. Teatrul Național Radiofonic, 1981
- Rol în Charlie Chaplin și povestea vieții lui, scenariu radiofonic de Flavia Buref, regia Constantin Dinischiotu. Teatrul Național Radiofonic, 1981
- Amalia în Fiecare cum vede de Luigi Pirandello, adaptare radiofonică de Mircea Popescu, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1980
- Ani în Nopți fără lună de Mihail Sebastian după romanul lui John Steinbeck, adaptarea radiofonică de Alexandra Orban, regia Titel Constantinescu. Teatrul Național Radiofonic, 1980
- Beulah în Orfeu în infern de Tennessee Williams, adaptarea radiofonică și regia, Corneliu Dalu. Teatrul Național Radiofonic, 1980
- Anie în Când vine barza de André Roussin, adaptare radiofonică de Marica Beligan, regia Constantin Dinischiotu. Teatrul Național Radiofonic, 1980
- Maria în Jocul cu inima de Soare Z. Soare, regia Constantin Dinischiotu. Teatrul Național Radiofonic, 1979
- Zina în A murit Bubi! de Tudor Mușatescu, adaptare radiofonică de Leonard Efremov, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1978
- Veta în O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale, adaptarea radiofonică și regia, Alexa Visarion. Teatrul Național Radiofonic, 1974
- Rodovica în Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, dramatizare radiofonică de Valeriu Sârbu, regia Constantin Moruzan. Teatrul Național Radiofonic, 1971
- Rezi în Mitică Râmătorian, dramatizare de Mihai Rădulescu după Nenorocirile unui slujnicar de Nicolae Filimon, regia Paul Stratilat. Teatrul Național Radiofonic, 1970
- Femeia în Povestea brățării de gleznă de Ilango Tamil Karunanndhi, dramatizare de Tamil Karunanndhi, adaptare radiofonică de Ion Dumitru, regia Paul Stratilat. Teatrul Național Radiofonic, 1969
- Doamna Tully în Împrăștiind veștile de Lady Gregory, adaptare radiofonică de Dinu Săraru, regia Dan Puican. Teatrul Național Radiofonic, 1968
- Rol în Fabula tainei bine păstrate de Alejandro Casona, adaptare radiofonică de Leonard Efremov, regia Constantin Moruzan. Teatrul Național Radiofonic, 1968
- Rozalia în Katrina din Heilbronn de Heinrich von Kleist, adaptare radiofonică de Florin Tornea, regia Corneliu Dalu. Teatrul Național Radiofonic, 1968
Roluri în film
- Bunica în Și atunci, ce e libertatea?, regia Andrei Zincă. Double 4 Studios, Tica Trade, 2020
- Mamaie în Monștri, regia Marius Olteanu. We are basca, Parada Film, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei în colaborare cu Societatea Română de Televiziune; Finanțatori: McCann Erickson, Next Advertising Achiziții, Havas Media, Jysk România, United Media Services, Tuborg, Orange Romania, Electric Plus, 2019
- Cleo în Mezzo Piano, regia Eugen Dediu. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” (UNATC), 2018
- Rol în Cine a ucis Crăciunul?, regia Dinu Tănase. Paradox Film, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și al Zenith Media Communications, 2017
- Bătrâna în București NonStop, regia Dan Chișu. DaKino Production, Watch Me Productions, Stop Film, Diud Film, 2015
- Rol în Ana, regia Alexa Visarion. Paradox Film, 2014
- Rol în Retur, regia Emanuel Pârvu. Saga Film, Fundaţia Anonimul, 2013
- Eugenia în Luminița, regia André Marques. André Marques Produções, Bando à Parte, Digital Cube, Foto Factory, 2013
- Tanti Nela în Funerarii fericite, regia Horațiu Mălăele. Fundația Teatru Contemporan, 2013
- Bunica în Pui, cartofi prăjiți și-o cola, regia Emanuel Pârvu. Media Factory, cu sprijinul Fundaţia Arte Vizuale şi Stop Film, 2012
- Gypsy Woman în Transylmania, regia David Hillenbrand și Scott Hillenbrand. Film Rock, Hill & Brand Entertainment, 2009
- Cook în Youth Without Youth, regia Francis Ford Coppola. American Zoetrope, SRG Atelier, Pricel, BIM Distribuzione, Bavaria Atelier, 2007
- The receptionist în The Detonator, regia Po-Chih Leong. Andrew Stevens Entertainment, Castel Film Romania, Donald Kushner Entertainment, 2006
- Stout Woman în Modigliani, regia Mick Davis. Lucky 7 Productions LLC, Media Pro Pictures, Alicéléo, Bauer Martinez Studios, Buskin Film, CineSon Entertainment, Frame Werk Produktion GmbH & Co. KG, France 3 Cinéma, Istituto Luce, The Tower Limited Liability Partnership, UKFS, 2004
- Ilinca în Saint Ange, regia Pascal Laugier. Castel Film Romania, Eskwad, France 3 Cinéma, H Factory, 2004
- Tanti Rica în Zbor deasupra unui cuib de cuci, regia Ovidiu Georgescu. Ager Film, Visual Art Center, 2003
- Florica în Tandrețea lăcustelor, regia Dan Necşulea. Studio TVR – Cinema, 2002
- Directoarea închisorii în Binecuvântată fii închisoare, regia Nicolae Mărgineanu. Ager Film, cu sprijinul CNC, 2002
- Soția ofițerului SS în Amen, regia Costa-Gavras. Canal+, K.G. Productions, KC Medien, Katharina, Renn Productions, TF1 Films Productions, 2002
- Poodle Lady în Wolf Girl, regia Thom Fitzgerald. The Kushner-Locke Company, Side Show Productions, Alliance Cinema, 2001
- Bar girl în Phantom Town, regia Jeff Burr. Canarom Films, Castel Films, The Kushner-Locke Company, 1999
- Old woman în Subspecies: The Awakening, regia Ted Nicolaou. Castle Film Romania, Castle Film Studio, 1998
- Ramona în The Shrunken City, regia Ted Nicolaou. Castle Film Romania, The Kushner-Locke Company, 1998
- Gomez în Une mère comme on n’en fait plus, regia Jacques Renard. France 2, Respail & Associés, 1997
- Doctor Mrs. Voyzniac în Leapin’ Leprechauns!, regia Ted Nicolaou. Full Moon Entertaiment, Moonbeam Entertaiment, Paramount Pictures, 1995
- Elisabeta Lazăr în Neînvinsă-i dragostea, regia Mihnea Columbeanu. Studioul de Creaţie nr. 1 Cinerom, Societatea comercială Milea S.A., 1994
- Rol în O vară de neuitat, regia Lucian Pintilie. Filmex (Romania), Studioul Ministerului Culturii (România), MK2 Productions (Franța), Cinema La Sept, Canal +, Ministerul Culturii și Francofoniei (Franța), cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, 1994
- Nevasta lui Puzderie în Crucea de piatră, regia Andrei Blaier. Studioul de Creație nr. 4 Cinerom, Trustul de presă „Expres”, 1994
- Rol în Balanța, regia Lucian Pintilie. Parnasse Production, Scarabée Films, MK2 Production, La Sept Cinéma, Canal+, Studioul de Creație Cinematografică al Ministerului Culturii România, 1992
- Nicoleta Dumitriu în Divorț… din dragoste, regia Andrei Blaier. Studioul de Creaţie ProFilm, 1991
- Mama în Momentul adevărului, regia Andrei Blaier. Casa de Filme Cinci, 1989
- Tanti Fifi în Un studio în căutarea unei vedete, regia Nicolae Corjos. Casa de Filme Patru, 1989
- Sora lui Radu în Vacanța cea mare, regia Andrei Blaier. Casa de Filme Patru, 1988
- Teofila în Niște băieți grozavi, regia Cornel Diaconu. Casa de Filme Unu, 1987
- Vecina în Să-ți vorbesc despre mine, regia Mihai Constantinescu. Casa de Filme Unu, 1987
- Mama lui Șerban în Liceenii, regia Nicolae Corjos. Casa de Filme Patru, 1986
- Procurorul Nicolau în Acordați circumstanțe atenuante?, regia Lucian Bratu. Casa de Filme Trei, 1984
- Rol în Lansarea, regia Dan Necșulea. Studioul de Film TV, 1984
- Hortensia în O lebăda iarna, regia Mircea Mureșan. Casa de Filme Patru, 1983
- Soția lui Păianu în Dragostea și revoluția, regia Gheorghe Vitanidis. Casa de Filme Cinci, 1983
- Rol în Frumos e în septembrie la Veneția, regia Nae Caranfil. Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”, 1983
- Rol în Ochi de urs, regia Stere Gulea. Casa de Filme Unu, 1983
- Anca în Năpasta, regia Alexa Visarion. Casa de Filme Patru, 1982
- Clara Halunga în Stop cadru la masă, regia Ada Pistiner. Casa De Filme Unu, 1982
- Rol în Un saltimbanc la Polul Nord, regia Elisabeta Bostan. Casa de Filme Cinci, 1981
- Beji în Semnul șarpelui, regia Mircea Veroiu. Casa de Filme Patru, 1981
- Rol în Ștefan Luchian, regia Nicolae Nărgineanu. Casa De Filme Trei, 1981
- Rol în Saltimbancii, regia Elisabeta Bostan. Casa de Filme Cinci, 1981
- Angela în Angela merge mai departe, regia Lucian Bratu. Casa de Filme Trei, 1981
- Maria Crijan în Ana şi „hoţul”, regia Virgil Catolescu. Casa de Filme Cinci, 1981
- Femeia tunsă în Speranța, regia Șerban Creangă. Casa de Filme Trei, 1979
- Saveta în Drumuri în cumpănă, regia Virgil Catolescu. Casa de Filme Patru, 1978
- Saveta în Ultima noapte a singurătății, regia Virgil Catolescu. Casa de Filme Patru, 1976
- Floarea în Mastodontul, regia Virgil Catolescu. Casa de Filme Cinci, 1975
- Cârciumăreasa în Păcală, regia Geo Saizescu. Casa de Filme Cinci, 1973
Roluri televiziune
- Seriale
- Rol în Roberta, regia Vali Hotea. Studioul de Film TVR, 2000
- Rol în Fram, regia Elisabeta Bostan. Studioul Cinematografic „București”, Casa de Filme Cinci, Mosfilm, 1983
- Rol în Lumini şi umbre, regia Andrei Blaier, Mihai Constantinescu, Mircea Mureșan. Studioul de Film TV, 1979–1982
- Teatru TV
- Matroana în Întoarcerea la matcă de George Astaloş, regia Ion Gostin. Teatrul Național de Televiziune, Casa de Producție TVR, 2010
- Rol în Insula de Mihail Sebastian, regia Dinu Cernescu și Marga Niță. Teatrul Național Radiofonic, Casa de Producție TVR, 1995
- Dacia în Titanic vals de Tudor Mușatescu, regia Dinu Cernescu. Teatrul Național Radiofonic, Casa de Producție TVR, 1994
- Rol în Mușcata din fereastră de Victor Ion Popa, regia Olimpia Arghir. Teatrul Național Radiofonic, Casa de Producție TVR, 1987
- Rol în Baltagul de Mihail Sadoveanu, regia Anca Ovanez Dorosenco. Teatrul Național Radiofonic, Casa de Producție TVR, 1986
- Victoria în Plicul de Liviu Rebreanu, regia Nicoleta Toia. Teatrul Național Radiofonic, Casa de Producție TVR, 1974
- Rol în Răpirea preafrumoaselor sabine de Leonid Nikolaievich Andreyev, regia Adrian Georgescu și Dan Damian. Teatrul Național Radiofonic, Casa de Producție TVR, 1970
- Rol în Căsătorie cu de-a sila de Jean-Baptiste Poquelin Molière, regia Radu Miron. Teatrul Național Radiofonic, Casa de Producție TVR, 1968
- Mathurine în Don Juan de Jean-Baptiste Poquelin Molière, regia Dinu Cernescu. Teatrul Național Radiofonic, Casa de Producție TVR, 1967
- Scenete umoristice
- Rol în Milionăresele de carton de Cornel Udrea din emisiunea Mălăele de 5 stele. TVR, 2004
- Rol în Pregătirea pentru bal. Casa de Producție TVR, 1973
Audiobook
- Voce Daisy Miller de Henry James, traducere de Antoaneta Ralian, 2 CD-uri audio, Colecția Audiofiction, Editura Humanitas Multimedia, 2014, inclusă în colecțiile: Mari doamne ale teatrului românesc (Trei audiobookuri în lectura unora dintre cele mai îndrăgite actrițe ale teatrului românesc, Irina Petrescu, Dorina Lazăr și Mariana Mihuț – Luni sau marți de Virginia Woolf, Daisy Miller de Henry James, A Cup of Tea de Katherine Mansfield, în ediții integrale), 6 CD-uri audio, Colecția Audiofiction, Editura Humanitas Multimedia, 2017 și Literatură americană (Trei audiobookuri in lectura lui Răzvan Vasilescu, Dorina Lazăr și George Motoi, povestiri clasice ale unor celebri autori americani: Sub pragul de sus de Glen Berger, Daisy Miller de Henry James si Prăbușirea Casei Usher de Edgar Allan Poe), 4 CD-uri aduio, Editura Humanitas Multimedia, 2017
Activitate managerială și de conducere
- Manager al Teatrului Odeon, perioada 2003-2017; 2021 – prezent
- Director artistic al Teatrului Odeon, perioada 1996-2002
- Director al companiei de teatru Compania artistică București, perioada 1990-1996
Activitate în jurii
- Membru în juriul Galei Premiilor UNITER, 2021
- Președintele juriului la Festivalului Tinerilor Actori de la Costinești, 1995
- Membru în juriul Festivalului de Film de la Costinești, 1990
Alte activități
- Fondator al companiei de teatru Compania artistică București, 1990
Fotografii din filme:
- Voce Daisy Miller de Henry James, traducere de Antoaneta Ralian, 2 CD-uri audio, Colecția Audiofiction, Editura Humanitas Multimedia, 2014, inclusă în colecțiile: Mari doamne ale teatrului românesc (Trei audiobookuri în lectura unora dintre cele mai îndrăgite actrițe ale teatrului românesc, Irina Petrescu, Dorina Lazăr și Mariana Mihuț – Luni sau marți de Virginia Woolf, Daisy Miller de Henry James, A Cup of Tea de Katherine Mansfield, în ediții integrale), 6 CD-uri audio, Colecția Audiofiction, Editura Humanitas Multimedia, 2017 și Literatură americană (Trei audiobookuri in lectura lui Răzvan Vasilescu, Dorina Lazăr și George Motoi, povestiri clasice ale unor celebri autori americani: Sub pragul de sus de Glen Berger, Daisy Miller de Henry James si Prăbușirea Casei Usher de Edgar Allan Poe), 4 CD-uri aduio, Editura Humanitas Multimedia, 2017
Copertă audiobook:
Teatru radiofonic:
- Pețitoare și cumetre. Cinci personaje în interpretarea actriței Dorina Lazăr. Regia artistică: Cristian Munteanu. Fragmente din „Celestina” de Fernando de Rojas, „Nevestele vesele din Windsor” de William Shakespeare, „Căsătoria” de N. V. Gogol, „Acul cumetrei Gurton” de William Stevenson, „Gaiţele” de Alexandru Kiriţescu. Dorina Lazăr interpretează rolurile: Celestina, Doamna Quickly, Fiokla Ivanovna, Cumătra Gurton, Aneta Duduleanu. În celelalte roluri: Florin Anton, Delia Nartea, Mihai Constantin, Ion Chelaru, Claudiu Istodor, Ştefan Velniciuc, Gabriela Popescu, Ruxandra Sireteanu, Oana Ştefănescu, Andrei Barbu. Înregistrare din anul 2005
- Ultimul pe listă! de Teodor Oprișan, regia artistică: Vasile Manta. În distribuţie: Dorina Lazăr, Dan Condurache, Mihai Mălaimare, Gabriela Popescu, Vasile Muraru, Valentin Teodosiu, Eugen Cristea, Ştefan Velniciuc, Marius Rizea, Silviu Biriş, Manuela Ciucur. Înregistrare din anul 2017
https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/teodor-oprisan-ultimul-pe-lista-2017/
Teatru TV:
- Plicul de Liviu Rebreanu. Regia Nicoleta Toia. În distribuție: Dorina Lazăr, Octavian Cotescu, Valentin Plătăreanu, Cornel Vulpe, Marian Hudac, Vali Cioș, Mitică Iancu, Hamdi Cerchez, Mona Cherebețiu, Constantin Rășchitor, Alexandru Hasnaș, Petre Gheorghiu. Casa de Producție TVR, 1974
https://www.youtube.com/watch?v=Yih4_wDO3UE
Film:
- Retur, regia Emanuel Pârvu. Saga Film, Fundaţia Anonimul, 2013. Cinepub
https://www.youtube.com/watch?v=Tp0V7jxnRpM
- Ana şi „hoţul”, regia Virgil Catolescu. Casa de Filme Cinci, 1981. Cinematografia românească
https://www.youtube.com/watch?v=aHzqkrZh1hQ
Scenete umoristice:
- Milionăresele de carton de Cornel Udrea din emisiunea Mălăele de 5 stele. TVR, 2004
https://www.youtube.com/watch?v=BoqMLwZdODA
Trailere teatru:
- Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni, regia Peter Kerek. Teatrul Odeon București, 05.2019
https://www.youtube.com/watch?v=eXGFbwFE92s
- Fugarii după Anton Pavlovici Cehov, regia Alexandru Dabija. Teatrul Odeon București, 05.05.2018
https://www.youtube.com/watch?v=Qq-LfD7_IJY
- Svejk după Jaroslav Hašek, regia Alexandru Dabija. Teatrul Odeon București, 13.02.2016
https://www.youtube.com/watch?v=tbK9aSyjaoo
- Casanova după Memoriile lui J. Casanova de Seingalt, scrise de el însuşi, regia Dragoș Galgoțiu. Teatrul Odeon București, 14.02.2015
https://www.youtube.com/watch?v=tFcyobhWJvw
- Titanic Valsde Tudor Muşatescu, regia Alexandru Dabija. Teatrul Odeon București, 12.2013
https://www.youtube.com/watch?v=vL-RkuxvEVc
- Natură moartă cu nepot obezde Ion Sapdaru, regia Eugen Făt. Teatrul Odeon București,03.2011
https://www.youtube.com/watch?v=nKakcVYG-uE
Interviuri:
- Interviu Dorina Lazăr. Agerpres, 5 martie 2014
https://www.youtube.com/watch?v=3iiJoG8vi94
Emisiuni:
- Teo Show. Kanal D, 17 septembrie 2019
https://www.youtube.com/watch?v=cOfSgweCzQ4
- Drum cu prioritate. Europa FM, 4 septembrie 2017
https://www.youtube.com/watch?v=zDGRVyRMl8o
- Vedeta săptămânii. Casa de Producție TVR, 12 iulie 2017
https://www.youtube.com/watch?v=QdDfStmG9ew
- BucureștiFm. Radio România, 26 noiembrie 2016
https://www.youtube.com/watch?v=dPkxFgXzqmA
- TVR1, 28 martie 2016
https://www.youtube.com/watch?v=VVo3tl64rgY
Cine, Ce, Cum, Cand schimba Romania. Realitatea.net, 11 martie 2013
https://www.youtube.com/watch?v=RZ0S72fDmIc
Evenimente:
- 10 ani de Fundaţia Calea Victoriei (partea I). Calea Victoriei Foundation, 20 noiembrie 2017
https://www.youtube.com/watch?v=pWIFP5qwmqs
- @Odeon 70. All about Romanian Cinema (AaRC), Revistă online editată de Uniunea Cineaștilor din România, 12 decembrie 2016
Afișe filme:
Cronici care tratează opera personalității:
- Iulia Popovici, Creangă, Sigarev, Mușatescu în Observator cultural 706, 17 ianuarie 2014, Url: https://www.observatorcultural.ro/articol/creanga-sigarev-musatescu-2/
- Alina Epingeac, Canapeaua de fițe și pigmeii săi locatari. Titanic vals la Teatrul Odeon în Yorick, Revistă online de teatru 199, 14 ianuarie 2014, Url: https://yorick.ro/canapeaua-de-fite-si-pigmeii-sai-locatari-titanic-vals-la-teatrul-odeon/
- Doru Mareș, E la neve…? în Yorick, Revistă online de teatru 199, 14 ianuarie 2014, Url: https://yorick.ro/e-la-nave/
- Ileana Lucaciu, „Titanic Vals” – Teatrul Odeon. O comedie atacată scenic pe mai multe căi, ileanalucaciu.blogspot.com, 12 ianuarie 2014, Url:
http://ileanalucaciu.blogspot.com/2014/01/titanic-vals-teatrul-odeon.html
- Silvia Dumitrache, Trecutul apare întotdeauna ca „belle époque“. Farmecul decadenţei în „joi mega.Joy” în Observator cultural, 21 mai 2012 Silvia Dumitrache, Trecutul apare întotdeauna ca „belle époque“. Farmecul decadenţei în „joi mega.Joy” în www.bookaholic.ro, 21 mai 2012, Url: https://www.bookaholic.ro/trecutul-apare-intotdeauna-ca-%E2%80%9Ebelle-epoque%E2%80%9C-farmecul-decadentei-in-%E2%80%9Ejoi-mega-joy%E2%80%9D.html
- Marina Constantinescu, În fața și în spatele ușilor în România literară, Revistă a Uniunii Scriitorilor din România 12/2010, Url:
https://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/in_fata_si_in_spatele_usilor
- Ileana Lucaciu, Teatrul Odeon – „Câtă speranță”. Un eșec, ileanalucaciu.blogspot.com, 11 martie 2010, Url: http://ileanalucaciu.blogspot.com/2010/03/teatrul-odeon-cata-speranta.html
- Monica Andronescu, Câtă speranță… sau împăratul e gol în Yorick, Revistă online de teatru 14, 15 februarie 2010, Url: https://yorick.ro/cata-speranta%E2%80%A6-sau-imparatul-e-gol/
- Dan Boicea, Moartea trece prin fața ferestrei în Adevărul, 12 ianuarie 2010 Dan Boicea, Moartea trece prin fața ferestrei – Gaițele, Url: https://agenda.liternet.ro/articol/10485/Dan-Boicea/Moartea-trece-prin-fata-ferestrei-Gaitele.html
- Eugen Comarnescu, Performanțe actoricești și inconsecvențe regizorale în Cronica română, 21 martie 2006
- Magdalena Boiangiu, La masă cu Istoria – joi.megaJoy în Cotidianul, martie 2006 Magdalena Boiangiu, La masă cu Istoria – joi.megaJoy Url: https://agenda.liternet.ro/articol/2663/Magdalena-Boiangiu/La-masa-cu-Istoria-joimegaJoy.html
- Florica Ichim, Premieră la „Odeon”, Alexandru Dabija și interbelicii în România literară, noiembrie 2002 Florica Ichim, Gaițele la Odeon, Url: https://agenda.liternet.ro/articol/5167/Florica-Ichim/Gaitele-la-Odeon.html
- Ludmila Patlanjoglu, Comedie de succes la „Odeon”. Ferocitatea surâzătoare a lui Alexandru Dabija în Curentul 132 (1408), anul VI, Serie noua, , sâmbătă, 8 iunie 2002
- Alice Georgescu, Inconștiență în Teatrul azi 7, 1992, p. 21, Url: https://biblioteca-digitala.ro/?articol=50987-inconstienta-jaful-de-la-miezul-noptii-de-sammy-fayad-compania-artistica-bucuresti–teatrul-azi–7-1992
- Corina Șuteu, De la text la regie: Încercare asupra lui Cehov („Pescărușul” de A. P. Cehov – Teatrul Giulești) în Revista teatrul 7 (anul XXXIV), iulie 1989, pp. 61-65, Url:
- Cristina Dumitrescu, Cronica interpretării actoriceşti: Meritul şi capcana firescului („Discuţie fără martori” de Sofia Prokofieva – Teatrul Giuleşti) în Revista Teatrul 4 (anul XXXIII), aprilie, 1988 pp. 73-74, Url:
- Mira Iosif, Cronica dramatică: „Woyzeck” de Georg Büchner (Teatrul Giuleşti)în Revista Teatrul 2 (anul XXVI), februarie, 1981 pp. 46-49, Url:
- Constantin Paraschivescu, Cronica dramatică: „O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale (Teatrul Giuleşti)în Revista Teatrul 10 (anul XXIV), octombrie 1979, pp. 17-19, Url:
- Radu Albala, Cronica dramatică: „Oedip rege” de Sofocle (Teatrul Giuleşti) în Revista Teatrul 4 (anul XXIV), aprilie 1979, pp. 36-37, Url:
- Popovici, Piesa românească actuală: „Sîmbătă la Veritas” de Mircea Radu Iacoban (Teatrul Giuleşti) în Revista Teatrul nr. 11 (anul XVIII), noiembrie 1973, pp. 10-11, Url:
- Irina Toma-Constantinescu, Cronica dramatică: „Răzbunarea sufleurului” de V. I. Popa (Teatrul Giuleşti) în Revista Teatrul 3 (anul XVII), martie 1973, p. 48, Url:
- Valeria Ducea, Cronica dramatică: „… Escu” de Tudor Muşatescu(Teatrul Giuleşti) în Revista Teatrul 4 (anul XVII), aprilie 1972, pp. 64-66, Url:
- Ileana Popovici, Cronica dramatică: „Măsură pentru măsură” de Shakespeare(Teatrul Giuleşti) în Revista Teatrul 1 (anul XVII), ianuarie 1972, pp. 53-56, Url:
- Pop, Cronica dramatică: „Freddy” de Robert Thomas(Teatrul Giuleşti) în Revista Teatrul nr. 3 (anul XVI), martie 1971, pp. 49-50, Url:
- Sebastian Costin, Cronica dramatică: „Gîlcevile din Chioggia” de C. Goldoni(Teatrul Giuleşti) în Revista Teatrul 1 (anul XVI), ianuarie 1971, pp. 52-54, Url:
- Paraschivescu, Cronica dramatică: „Tango la Nisa” de Mircea Radu Iacoban (Teatreul Giuleşti) în Revista Teatrul nr. 10 (anul XV), octombrie 1970, pp. 76-78, Url:
- Mira Iosif, Cronica dramatică: „Aceşti îngeri trişti” de D. R. Popescu (Teatrul Giuleşti) în Revista Teatrul 5 (anul XV), mai 1970, pp. 54-55, Url:
- Elvin, Cronica la „Iaşii-n carnaval” şi „Millo Director” de Vasile Alecsandri(Teatrul Regional Bucureşti) în Revista Teatrul nr. 4 (anul VII), aprilie 1962, pp. 79-82, Url:
- Encilopedia liberă:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dorina_Laz%C4%83r
- Teatrul Odeon:
http://www.teatrul-odeon.ro/om/dorina-lazar
- Uniunea Teatrală din România (UNITER). Instituție de utilitate publică
https://www.uniter.ro/artist/dorina-lazar/
- Internet Movie Database (IMDb):
https://www.imdb.com/name/nm0493668/
- Cinemagia:
https://www.cinemagia.ro/actori/dorina-lazar-7806/
- All about Romanian Cinema (AaRC):
