Manu, Sanda
6 august 1933, București
19 aprilie 2023, București
Regizor de teatru, Profesoară Universitară
Născută în 1933 la București, într-o perioadă marcată de frământări politice, Sanda Manu a copilărit într-o familie în care se discuta cu pasiune și rigoare despre teatru. Citea încă din adolescență textele de teatru cu care tatăl său, apreciatul actor Ion Manu, venea acasă, formându-și o cultură solidă. În liceu, intenția Sandei Manu, susținută de tatăl său care nu-și dorea pentru ea o carieră în teatru, era să urmeze Politehnica și să devină ingineră. În clasa a-XII-a, își schimbă brusc decizia și hotărăște să dea la Facultatea de Teatru și să devină actriță. „Am dat la Actorie și bine au făcut că m-au picat. Tata nu mă ducea la teatru ca să nu cumva…! Eram plină de limbi străine și de matematică. Când am ajuns acasă, le-am zis că am picat și dup-aia n-am mai putut să vorbesc. Nu mai aveam glas. M-au dus la doctori. Tata plângea. Mama plângea. Într-o zi a venit Șahighian[1] la noi și i-a zis lui tata: nu au intrat destui la regie și se mai dă o dată. Fata asta a citit trei piese? Tata a zis: a citit 300. Atunci să dea la regie. Am intrat în școală o fetiță timidă, timidă, timidă, dând bună-ziua tuturor studenților băieți din anii mai mari! Și am ieșit ceea ce am fost mereu: un motor, o energie foarte mare. Cred că talentul meu ăsta a fost: energia și iubirea pentru teatru!”[2].
Sanda Manu a absolvit Facultatea de Teatru (Regie) la I.A.T.C. în 1955, după cinci ani de studii, la clasa profesorului George Dem Loghin. A fost colegă de generație cu Valeriu Moisescu, Radu Penciulescu și Lucian Pintilie.
Spectacolul cu care a absolvit în 1955 a fost Steaua fără nume, creat împreună cu Mihai Dimiu, student care îi era coleg: „Am făcut o vizionare, a doua zi era spectacolul, și a ieșit foarte prost. Ne-am dat seama că urma să picăm, și i-am spus lui Mihai: am o soluție. O schimbăm pe Marieta Grunberg, o studentă minunată, dar care aici nu era bine. M-a întrebat: cu cine? I-am zis: cu mine. Știu rolul. Știu lumea despre care se vorbește în piesă. E lumea mătușii mele. Mă duc la mătușa mea, îmi pun o rochie de-a ei și fac rolul. Și așa am făcut. Și-am luat examenul”[3].
După Steaua fără nume, Sanda Manu a debutat cu spectacolul Tăunul de Ethel Voynich, în 1955, la Teatrul Național din Iași. La finalul anului V, fiecare student absolvent era trimis să monteze un spectacol la un teatru din țară. Primea o piesă și lucra cu actorii și actrițele teatrului. Tăunul avea în prim-plan revoluția de la 1848 din Italia și conținea două tablouri cu multă figurație: balul și răzvrătirea.
Între 1957 și 1963, regizoarea a montat opt spectacole la Teatrul „C.I. Nottara”, printre care Lângă Poarta Brandenburg de Erich Maria Remarque, Pygmalion de George Bernard Shaw, În noaptea asta nu doarme nimeni de Florian Potra.
Sanda Manu a regizat, la teatre importante din București și din țară, spectacole pe texte scrise de autori români, fiind interesată, de fiecare dată, de cunoașterea extrem de minuțioasă a lumii pe care o punea în scenă, de broderia detaliilor observate cu finețe și reprezentate teatral cu rigoare și fantezie. Regizoarea a dezvoltat o disciplină observațională transformată în metodă de lucru și de rafinare a mijloacelor regizorale. Observația realității de jur și extragerea, dintr-un detaliu observat cu acuratețe, a teatralității unei situații a reprezentat modalitatea prin care regizoarea s-a apropiat de textele scrise de autori români:
„În piesele românești căutam viața mea de toate zilele. Porneam de la un tremurat de mână al unei bătrâne pe care o vedeam pe stradă, de la cel mai mic lucru identificat și îi căutam un corespondent în piesă”.
În 1966, a montat la Teatrul „C.I. Nottara Au fost odată două… orfeline de Eugen Mirea, după Adolphe Philippe d’Ennery şi Eugène Cormon, un spectacol care îi aduce multe aprecieri din partea criticii de specialitate pentru folosirea inteligentă și subtilă a elementelor de parodie: „Bine închegate, textul, regia și muzica reușesc să creeze o agitație, o nerăbdare a râsului, un fel de crispare comică specifică parodiei (Termenii nu au, firește, un sens peiorativ)”[4].
Caragiale… dar nu teatru (Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” București, 1970) – un colaj din proza autorului – a fost cel mai experimental spectacol al Sandei Manu, o căutare regizorală profundă, realizată cu o echipă de actrițe și actori la început de drum. Regizoarea și-a propus să reveleze un univers mai puțin explorat al operei lui Caragiale. Un univers în care a mizat pe forța stranietății, a disperării tragice, a lipsei de perspectivă a personajelor. A preocupat-o să aducă la lumină un Caragiale aproape necunoscut, incitant tocmai pentru că provoca un tip de reflecție nouă, care mergea dincolo de tipologiile cunoscute, dincolo de situațiile ușor de identificat. Un Caragiale care îi expunea pe spectatori la alte semnificații decât cele cu care se obișnuiseră, la o altă construcție a limbii, fără ticurile verbale întipărite în minte.
În Căsătoria de Gogol (1976, Teatrul Național București), apreciat de regizoare în interviul realizat de Irina Coroiu drept unul dintre cele mai importante spectacole ale sale, Sanda Manu a construit o lume de un dramatism exacerbat, la limita grotescului. Întreaga structură a spectacolului era de o intensitate dusă la extrem. Toate acțiunile erau conduse în așa fel încât, în fiecare moment, actorii și actrițele păreau că-și dau viața pentru un cuvânt, pentru un gest, potențând suferința personajelor pe care le interpretau, neîmplinirea și deznădejdea lor. Sanda Manu a fost interesată să obțină efectul de contrast situațional amplificat, explorat cu finețe analitică, tocmai pentru a descifra în adâncime penumbrele comicului, natura lui contradictorie. În scena finală a spectacolului, Draga Olteanu Matei ajungea să-și caute pețitorul în sertare, plângând: „Totul era jucat într-o dramă teribilă, acțiunea era ridicată la o tensiune îngrozitoare. Și asta ducea la hohote de râs, pentru că era o situație paradoxală. Comicul se decanta de-aici. Draga plângea și căuta în sertar, nu după dulap, nu în dulap, nu după ușă, în sertar!”[5].
Una dintre preocupările constante ale regizoarei a fost să distribuie actorii și actrițele cu care a lucrat în roluri care îi / le surprindeau și intrigau deopotrivă. Roluri care le dezvăluiau un potențial puțin valorizat. Sanda Manu a explorat mereu tensiunea dintre ceea ce actorul / actrița știa că poate să facă pentru că mai făcuse și ceea ce ajungea să descopere că poate să facă. A pus accentul în procesul de lucru pe contre-emploi, pe latura mai puțin scoasă în evidență din personalitatea creatoare, pe latura neașteptată, provocatoare, care generează o împrospătare continuă a mijloacelor teatrale:
„Marea mea tentație rămân distribuțiile pe contre-emploi. Actorii profesioniști îmi reproșează uneori lucrul acesta, neînțelegând că din fiecare încercare au ceva de învățat. Altfel se pun în situația de a fi folosiți ca prestatori de servicii[6].
Fiecare întâlnire cu actorii și actrițele cu care regizoarea a lucrat a fost o descoperire, o adâncire a unei fațete necunoscute. „Când am început să lucrez cu Draga la Căsătoria, într-o zi s-a așezat sub masă și a zis că ea nu poate să facă. M-am așezat și eu sub masă și i-am zis: poți, poți! Ce nu știi o să descoperi că știi”.
În 1964, Sanda Manu a luat pentru prima dată o clasă de actorie la I.A.T.C. Cariera pedagogică a regizoarei s-a bazat pe câteva principii fundamentale: rigoare, disciplină, putere de muncă, dăruire. A dezvoltat o metodă de lucru care pornea de la înțelegerea minuțioasă a multiplelor straturi de acțiuni teatrale dintr-un text, punând accentul deopotrivă pe situații paradoxale și pe expresivitatea jocului actoricesc care decurgea din aceste situații. Generații de actori și actrițe (Dorina Lazăr, George Mihăiță, Mircea Diaconu, Vlad Ivanov, Dorina Chiriac, Dana Voicu, Andi Vasluianu, Maria Obretin etc.) au fost formați / formate de către Sanda Manu, o artistă-pedagog care a creat contexte de învățare în care echilibrul riguros al lucrului aplicat s-a îmbinat cu libertatea de expresie și constanta nevoie de redescoperire:
„Cred că am fost o profesoară mai bună decât regizoare. E așa o mulțumire în clipa în care vezi că cel din fața ta nu poate și pe urmă poate! Și pe urmă îl vezi cum ajunge unde habar n-avea că poate ajunge! E o mare bucurie. Nu m-a interesat niciodată dacă cineva era frumos sau urât, gras sau slab. Ce înseamnă, până la urmă, toate astea pe scenă? M-a interesat să-l văd cum se descoperă, cum își zdruncină limitele!”.
Pentru regia și pedagogia teatrală din România, Sanda Manu reprezintă o piatră de hotar esențială în modelarea unor drumuri artistice definite de onestitatea căutărilor personale. De acuratețea disciplinată a cercetării și de bucuria infinită a reinventării. Și poate tocmai pentru că, așa cum spune regizoarea „Teatrul este așa un mare nimic, că poate deveni uneori sublim”[7], Sanda Manu crede în puterea lui transformatoare mai mult decât în orice.
Mihaela Michailov
Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.02.08
BIBLIOGRAFIE
Coroiu, Irina, „Dialog de atelier cu Sanda Manu”, Revista Teatrul, Nr. 6/ 1985
Pavel, Toma, „Melodramă și parodie – «Au fost odată… două orfeline» de Eugen Mirea la Teatrul C.I. Nottara”, Teatrul, Nr. 3, 1966
Zărnescu, Maria, Muzici și muze, Editura Nemira, București, 2015
Note
[1] Ion Șahighian (1897-1965) a fost regizor la Teatrul Național din București și regizor artistic la Teatrul Armatei.
[2] Extras din interviul cu Sanda Manu, realizat special pentru elaborarea materialului de față, 23 august, 2021
[3] Idem
[4] Toma Pavel, „Melodramă și parodie – «Au fost odată… două orfeline» de Eugen Mirea la Teatrul C.I. Nottara”, Teatrul, Nr. 3, 1966, pp. 61-64
[5] Extras din interviul cu Sanda Manu, realizat special pentru elaborarea materialului de față, 23 august, 2021
[6] Irina Coroiu, „Dialog de atelier cu Sanda Manu”, Revista Teatru, Nr. 6/ 1985, p. 18 http://www.cimec.ro/teatre/revista/1985/Nr.6.anul.XXX.iunie.1985/imagepages/18845.1985.06.pag012-pag013.html
[7] Extras din interviul cu Sanda Manu, realizat special pentru elaborarea materialului de față, 23 august, 2021
Alte referințe în presă:
- Andrei Crăciun, „Ce ne-a învățat Sanda Manu”, Ziarul Metropolis, 06.08.2015 https://www.ziarulmetropolis.ro/ce-ne-a-invatat-sanda-manu/
- Monica Andronescu, „Sanda Manu: «Sunt un fan Andrei Șerban!»”, Revista Yorick, nr. 273, 21.07.2015 https://yorick.ro/sanda-manu-sunt-un-fan-andrei-serban/
- Maria Zărnescu, „«Cele două orfeline» – pretext pentru o scurtă povestire”, Yorick, Nr. 267, 09.06.2015 https://yorick.ro/cele-doua-orfeline-pretext-pentru-o-scurta-povestire/
- Irina Coroiu, „Dialog de atelier cu Sanda manu”, Teatru, Nr. 6, 1985, pp. 13-19 , http://www.cimec.ro/teatre/revista/1985/Nr.6.anul.XXX.iunie.1985/imagepages/18845.1985.06.pag012-pag013.html
Regie de teatru:
Vocea umană de Jean Cocteau. Teatrul Metropolis Bucureşti. Scenografia: Iuliana Vâlsan. Cu: Oana Pellea. Data premierei: 16.11.2011
Cum iubește cealaltă jumătate de Alan Ayckbourn. Teatrul Mic Bucureşti. Scenografia: Maria Miu. Cu: Claudiu Istodor (Frank Foster), Adriana Șchiopu (Fiona Foster), Ovidiu Niculescu (Bob Phillips), Simona Mihăescu (Mary Featherstone), Vitalie Bantaș (William Featherstone), Rodica Negrea (Mary Featherstone). Data premierei: 18.10.2003
Bolnavul închipuit de Molière. Teatrul Naţional Cluj-Napoca. Decorul: T.Th. Ciupe. Costumele și recuzita: Adriana Grand. Muzica: Dorina Crișan-Rusu. Coregrafia: Florin Fieroiu. Coloana sonoră: Alexandru Malschi. Cu: Anton Tauf (Argan), Cristina Pardanschi (Béline), Melania Ursu (Béraldine), Irina Wintze (Angélique), Adriana Băilescu/Romina Merei (Louison), Ovidiu Crișan (Cléante, Polichinelle), Cornel Răileanu (Domnul Diafoirus, Viorist excentric), Dorin Andone/Adrian Cucu (Thomas Diafoirus, Pan, Vioriști excentrici), Emanuel Petran (Domnul Purgon), Dan Chiorean (Domnul Fleurant), Dragoș Pop/Ionuț Caras (Domnul de Bonnefoi), Vasilica Stamatin/Anca Hanu (Toinette), Angelica Nicoară/Eva Crișan (Flora, Zerbinette), Stelian Roșian/Radu Lărgeanu (Valet). Data premierei: 10.11.2002
Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare. Teatrul Naţional Timişoara. Scenografia: Emilia Jivanov (decor), Geta Medinski (costume). Ilustrația muzicală: Adrian Ilica. Cu: Laura Avarvari (Zână), Colin Buzoianu (Luna, Flămânzilă), Traian Buzoianu (Oberon), Ana Maria Cojocaru (Hippolita), Corina Dohanici (Fir de păianjen), Claudia Ieremia (Helena), Romeo Ioan (Demetrius), Călin Ionescu (Leu, Surcică), Florin Ionescu (Thisbe, Suflete), Doru Iosif/Constantin Tovarnițchi (Philostrat), Laura Miculescu (Molie), Daniel Petrescu (Egeu), Alina Reus (Puck), Ion Rizea (Gutuie), Ruslan Rotaru (Lysandru), Monica Rusei (Bob de muștar), Ada Simionică (Hermia), Luminița Stoianovivi (Titania), Cristian Szekeres (Pyramus, Fundulea), Luminița Tulgara (Floare de mazăre), Cătălin Ursu (Zid, Botgros), Bernd von Bomches (Theseu). Dansator: Francisc Valkay. Data premierei: 14.10.2001
Un anotimp fără nume de Sorana Coroamă Stanca. Teatrul Naţional Bucureşti. Regia, scenografia și adaptarea: Sanda Manu. Cu: Adela Mărculescu (Paula II), Victor Moldovan (Samuilă), Tatiana Constantin/Cecilia Bârbora (Paula I), Mircea Anca (Toni), Gabriela Baciu (Corina), Traian Stănescu (Alexandru), Aristița Diamandi (Raveca), Emilia Popescu (Paula III), Emil Șerban (Hermetic), Ilie Gîlea (Mihai). Data premierei: 19.05.1987
Uite-l! Nu e… de Michaela Tonitza-Iordache după Ion Creangă. Teatrul “Ion Creangă” Bucureşti. Decorul: Constantin Rusu. Costumele: Tatiana Uleu. Muzica: Cornelia Tăutu. Cu: Marcela Andrei, Cornelia Pavlovici, Constantin Fugașin, Tudor Heica, Cristian Irimia, Marian Lepădatu, Tatiana Constantin, Mircea Anca, Ilie Gîlea. Data premierei: 27.06.1986
Jocul ielelor de Camil Petrescu. Teatrul Naţional București. Scenografia: Mihai Tofan. Cu: Ovidiu Iuliu Moldovan (Gelu Ruscanu), Mircea Albulescu (Șerban Sinești), George Motoi (Praida), Constantin Dinulescu (Penciulescu), Marin Negrea (Vasiliu), Andrei Finți (Petre Boruga), Alexandru Hasnaș (Sache Dumitrescu), Victor Moldovan (Mitică Dascu), Liviu Crăciun (Kiriac), Gheorghe Cristescu (Nacianu), Matei Gheorghiu (Primul procuror), Cristian Ștefănescu (Agent secret), Grigore Nagacevschi (Primul gardian), Adrian Drăgușin (Al doilea gardian), Puiu Mirea (Moș Dumitrache), Andrei Aradits (Mihai – copil), Marian Ghenea (Toma), Tamara Crețulescu/Ilinca Tomoroveanu (Maria Sinești), Catița Ispas (Irena Romescu), Rodica Mureșan (Elena Boruga), Silvia Năstase (Nora). Data premierei: 15.01.1986
Să nu-ţi faci prăvălie cu scară de Eugen Barbu. Teatrul Giuleşti Bucureşti. Scenografia: Mihai Tofan. Cu: Olga Tudorache (Elena Domnișor), Jeanine Stavarache/Virginia Rogin (Lina), Ion Pavlescu/Sabin Făgărășanu (Dumitru Domnișor), Agatha Nicolau (Domnișoara Aurica), Radu Panamarenco (Vasile Domnișor), Sebastian Papaiani (Ionică Pară), Valeria Sitaru (Silvia), Mircea Dumitru/Mircea Constantinescu/Radu Gh. Zaharia (Gică Hau-Hau), Olga Bucătaru (Domnica), Dan Năstase/Mihai Constantin/Mircea Florin Anca, Măru Karp (Un băiat de prăvălie). Data premierei: 23.06.1985
D’ale carnavalului de Ion Luca Caragiale. Teatrul Naţional Bucureşti. Scenografia: Constantin Russu. Cu: Damian Crâșmaru (Nae Girimea), Alexandru Georgescu (Iancu Pampon), Grigore Gonța (Mache Răzăcescu), Claudiu Bleonț (Un catindat), Eugen Cristea (Iordache), Dan Ivănescu (Un ipistat), Didina Mazu (Ioana Bulcă), Magdalena Cernat/Ecaterina Nazare (Mița Baston), Aristița Diamandi (O mască), Alexandru Drăgușin (Un chelner, o mască), Ovidiu Năstăsescu (Chelner). Data premierei: 20.12.1984
Iubirile de-o viaţă de Platon Pardău. Teatrul Naţional Bucureşti. Scenografia: Constantin Russu. Cu: Costel Constantin (Vlad), Cristina Deleanu (Liana), Gheorghe Dinică (Stelian), Silvia Năstase/Catița Ispas (Valeria), Andrei Finți (Dan), Roxana Ionescu/Oana Pellea (Anca), Mioara Ifrim (Vivi), Victor Moldovan (Alexe), Grigore Nagacevschi (Pelcea I), Dan Ivănescu (Pelcea II), Bogdan Mușatescu (Director I. G. O.), Marin Negrea (Director comercial). Data premierei: 12.04.1984
Fire de poet de Eugene O’Neill. Teatrul “C.I. Nottara” Bucureşti. Scenografia: Viorica Petrovici. Ilustrația muzicală: Ileana Popovici. Lumini: Dumitru Moțoacă. Cu: Ion Dichiseanu (Cornelius Melody), Dana Dogaru (Sara Melody), Ion Igorov (Patch Ridley), Mircea Jida (Mickey Maloy), Vasile Lupu (Dan Roche), Gilda Marinescu (Nora), Ion Popa (Jamie Cregan), Ion Porsilă (Paddy O’Dowd), Toni Zaharian (Nicholas Gadsby). Data premierei: 01.02.1984
Luna dezmoşteniţilor de Eugene O’Neill. Teatrul “L.S. Bulandra” Bucureşti. Scenografia: Octavian Dibrov (decor), Viorica Petrovici. Ilustrația muzicală: Florian Pittiș. Lumini: Titi Trandafiridis. Cu: Claudiu Bleonț (Mike Hogan, Michael), Ion Cocieru/Victor Rebengiuc (James Tyrone Junior), Bogdan Gheroghiu (T. Stedman Harder), Mariana Mihuț (Josie Hogan), Victor Rebengiuc, Valentin Uritescu (Phil Hogan). Data premierei: 19.01.1983
Cheile oraşului Breda de Ştefan Berceanu. Teatrul Naţional Bucureşti. Scenografia: Constantin Russu. Muzica: Aurel Stroe. Cu: Gheorghe Cozorici (Don Antonio), Costel Constantin (Velasquez), Iulian Necșulescu (Don Olivarez), Alexandru Georgescu (Măscăriciul), Emil Liptac (Marele Inchizitor), George Motoi (Temnicerul), Traian Stănescu (Generalul Spinola), Cezara Dafinescu (Modelul), Catița Ispas (Femeia), Magdalena Cernat (Fata), Ion Henter (Mareșalul Curții Regale), Nicolae Grigore Bălănescu (Ministrul poliției, hangiul), Alexandru Hasnaș (Călugărul, Steșnicul Regal), Alfred Demetriu (Bătrânul, Trezorier), Grigore Nagacevschi (Bărbatul, Episcopul), Matei Gheorghiu (Don Rodrigo), Gabriel Dănciulescu (Don Hernando), Emil Mureșan (Căpitanul), Radu Ițcuș (Tânărul invalid, Pareja), Bogdan Mușatescu (Poetul, Pictorul, Sfeșnic), Eugen Cristea (Steșnic, Studentul, Pictorul). Data premierei: 29.12.1981
Harold şi Maude de Colin Higgins. Teatrul de Comedie. Cu: Sanda Toma (Maude), George Mihăiţă (Harold), Vladimir Găitan (Preotul). Data premierei: 23.12.1980
Cavoul de familie de Pierre Chesnot. Teatrul Naţional Bucureşti. Scenografia: Constantin Russu. Cu: Olga Tudorache (Marie Saint Laurent), Mircea Albulescu (Raoul), Carmen Stănescu/Simona Bondoc (Simone), Ilinca Tomoroveanu (Florence), Adrian Pintea (Jean François), Aimée Iacobescu/Rodica Popescu Bitănescu (Odille), Damian Crâșmaru (Pierre Fouquier), Tamara Crețulescu (Rosita). Data premierei: 25.06.1980
Inscripție pe piatra de hotar (creație colectivă). Teatrul Național București. Scenografia: Constantin Russu. Cu: Mircea Albulescu, Tamara Crețulescu, Emil Liptac, Eugenia Maci, Mihai Mălaimare, Adela Mărculescu, George Motoi, Eva Pătrășcanu, Adrian Pintea, Gheorghe Radu, Traian Stănescu. Data premierei: 24.04.1980
Monolog cu faţa la perete de Paul Georgescu. Teatrul Naţional Bucureşti. Scenografia: Constantin Russu. Cu: Gheorghe Visu (Tânărul), Ileana Stana Ionescu (Carla Șarlota), Matei Gheorghiu (Valentin), Bogdan Mușatescu (Agentul), Gabriel Oseciuc (Tânărul blond), Ion Marinescu (Îngerul), Radu Ițcuș (Lică), Emil Mureșan (Eugen), Mircea Dascaliuc/Adrian Pintea (Toma). Data premierei: 23.11.1979
A treia ţeapă de Marin Sorescu. Teatrul Naţional Bucureşti, Decorul: Paul Bortnovschi. Costume: Constantin Russu. Muzica: Cornelia Tăutu. Cu: Florin Piersic (Românul), Mircea Albulescu (Turcul), Amza Pellea (Vlad Dracul), Cezara Dafinescu (Domnica), Olga Delia Mateescu (Joița), Andrei Ionescu (Pârvu), Grigore Nagacevschi (Chioru), Traian Stănescu (Papuc), George Motoi (Pictorul), Gheorghe Cozorici (Minică), Damian Crâșmaru (Dan), Victor Moldovan (Țenea), Mircea Cojan (Găgăuță, Râiosul), Ovidiu Moldovan (Dragavei), Cristina Bugeanu (Marița), Adrian Pintea (Ciungul), Radu Gheorghe (Orbul), Constantin Eli Măguleanu/Eugen Cristea/Gheorghe Visu (Ologul), George Paul Avram (Gângavul), Liviu Crăciun (Gură Strâmbă, Braniște), Elena Sereda (Cocoșata), Dorel Iacobescu (Leprosul), Alexandru Hasnaș (Aga Carasol), Gabriel Dănciulescu (Suleiman), Data premierei: 05.06.1979
Pluralul englezesc de Alan Ayckbourn. Teatrul Mic Bucureşti. Scenografia: Virgil Luscov (decor), Theodora Dinulescu (costume). Lumini: Titi Constantinescu. Cu: Dan Condurache (Geoffrey Jackson), Tatiana Iekel (Jane Hopcroft), Mitică Popescu (Sidney Hopcroft), Magda Popovici (Eva Jackson), Vistrian Roman (Ronald Brewster Wright), Rodica Tapalagă (Marion Brewster Wright). Data premierei: 05.01.1979
Aventură în banal de Teodor Mazilu, Dumitru Solomon, Ion Băieşu. Teatrul Naţional București. Scenografia: Paul Bortnovschi. Cu: Eva Pătrășcanu (Doamna – Frumos e în septembrie la Veneția, Mama – Puterea dragostei), Constantin Diplan (Domnul – Frumos e în septembrie la Veneția, Paznicul – Escrocii în aer liber), Damian Crâșmaru (Vânzătorul – Frumoasa, nevăzuta cămilă, El – Escrocii în aer liber), Radu Gheorghe (Cumpărătorul – Frumoasa, nevăzuta cămilă, Băiatul – Puterea dragostei), Rodica Popescu Bitănescu (Ea – Escrocii în aer liber, Fata – Puterea dragostei). Data premierei: 20.10.1978
Ciripit de păsărele de Dinu Grigorescu. Teatrul de Comedie Bucureşti. Scenografia: Sanda Mușatescu. Ilustrația muzicală: ing. Lucian Ionescu. Cu: Iurie Darie (Adrian Spirescu), Stela Popescu (Laura), Ștefan Tapalagă (Gică Spineanu), Liliana Țicău (Aura), Vasilica Tastaman (Rina), Valentin Plătăreanu (Un avocat), Gheoghe Șimonca (Un zugrav), Theo Cojocaru/Cristian Molfeta (Doi falși trubaduri). Data premierei: 11.05.1978
Romulus cel Mare de Friedrich Dürrenmatt. Teatrul Naţional Bucureşti. Scenografia: Ion Popescu Udriște. Cu: Radu Beligan (Romulus Augustus), Simona Bondoc (Iulia), Tamara Crețulescu/Eugenia Maci (Rhea), Nicolae Brancomir (Zenon), Grigore Gonța (A. Emilian), Marian Hudac (Mares), Mihai Fotino (Tulius Rottundus), Alexandru Georgescu (Spurius Titus Mamma), Mihai Mălaimare/Șerban Iamandi (Achille), Radu Gheorghe/Victor Moldovan (Pyramos), Constantin Dinulescu (Apollonius), Marin Moraru (Cezar Rapf), Gheorghe Dinică/Ion Marinescu (Odoacru), Gheorghe Visu (Teodoric). Data premierei: 29.09.1977
Noi oamenii (creație colectivă). Teatrul de Comedie București. Muzica scenă: Mircea Bolodan. Mișcarea scenică: Vera Proca-Ciortea. Cu: Iarina Demian, Sorin Gheorghiu, George Mihăiță, Maria Ploae, Silviu Stănculescu, Liliana Țicău. Data premierei: 15.09.1977
Reduta de Mircea Radu Iacoban. Teatrul Naţional Iaşi. Scenografia: Paul Bortnovschi (decor), George Doroșenco (costume). Ilustrația muzicală: George Rodi Foca. Cu: Silvia Băleanu Popa (Ela Eleonora), Gheorghe Marinca (State Zamfir), Florin Mircea (Domitian Ciuchete), Constantin Popa (Anghel Sireacul), Adrian Tuca (Vasile Vasile), Sergiu Tudose (Emil Copilu), Teofil Vîlcu (Coriolan Ionescu), Dionisie Vitcu (Șerban). Data premierei: 10.12.1976
Căsătoria de N.V. Gogol. Teatrul Naţional Bucureşti. Scenografia: Paul Bortnovschi (decor), Elena Veakis Păstrășcanu (costume). Cu: Draga Olteanu Matei (Agafia Tihonovna), Simona Bondoc (Arina Panteleimonovna), Coca Andronescu (Fiokla Ivanovna), Alexandru Drăgan (Ivan Kuzmici Podkoliosin), Costel Constantin (Ilia Formici Kocikariov), Marian Hudac (Ivan P. Ovaprajite), Grigore Gonța (Nicanor Ivanovici Anoucikin), Mihai Fotino (Baltazar B. Jevakin), Alexandra Polizu (Duniașa), Adrian Pintea/Gheorghe Visu (Stepan). Data premierei: 21.04.1976
Ferma de David Storey. Teatrul “L.S. Bulandra” Bucureşti. Scenografia: Helmut Stürmer. Ilustrația muzicală: Șerban Fratița. Lumini: Titi Trandafiridis. Cu: Dina Cocea (Doamna Slatery), Petre Gherghiu (Slattery), Marcel Iureș (George), Petre Lupu/Gheorghe Radu (Albert), Virgil Ogășanu (George), Irina Petrescu (Jennifer), Ileana Predescu (Wendy), Valeria Seciu (Brenda). Data premierei: 06.11.1975
Valiza cu fluturi de Iosif Naghiu. Teatrul Naţional Bucureşti. Scenografia: Paul Bortnovschi, Smaranda Brănescu. Cu: Ovidiu Iuliu Moldovan (Alin), Valeria Seciu (Ana), Ion Marinescu (Șandru). Data premierei: 12.06.1975
Patru lacrimi de Victor Rozov. Teatrul “C.I. Nottara” Bucureşti. Scenografia: Mihai Mădescu. Ilustrația muzicală: Ion Hetea. Cu: Ion Bog, George Constantin, Mircea Constantinescu, Ioana Crăciunescu, Maria Dumitrașcu, Antoaneta Leonte, Aurora Leonte, Mariana Neagu, Ștefan Pisoschi, Margareta Pogonat, Ștefan Radof, Val Săndulescu, Ștefan Sloboda, Sandu Sticlaru, Raluca Zamfirescu. Data premierei: 24.04.1975
Într-o singură seară de Iosif Naghiu. Teatrul “L.S. Bulandra” Bucureşti. Scenografia: Traian Nițescu, Sanda Manu. Ilustrația muzicală: Lucian Ionescu. Lumini: Dumitru Constantin. Cu: Violeta Andrei (Melania Onofrei), Octavian Cotescu (Oniga), Petre Gheorghiu (Marcu Onofrei), Ica Matache (Oana Onofrei), Dan Nuțu/Gheorghe Visu (Petre Onofrei), Irina Petrescu (Lia). Data premierei: 11.06.1974
Inimă rece de Eduard Covali după Wilhelm Hauff. Teatrul Tineretului Piatra Neamţ. Scenografia: Mihai Mădescu. Muzica scenă: Cornelia Tăutu. Coregrafia: Vera Proca. Cu: Eugen Apostol (Omulețul de sticlă), Eugenia Balaure (Gretchen), Mircea Bibac/Paul Chiribuță (Lăutar), Gheorghe (Gelu) Birău (Plutaș), Corneliu Dan Borcia (Schlurker), Constantin Cojocaru (Karl), Eronim Crișan (Plutaș), Constantin Ghenescu (Datornicul, Hans), Alexandru Lazăr (Cârciumarul), Ion Muscă (Hans, Peter Munk, Regele Dansului), Cornel Nicoară (Michael), Gelu Nițu (Peter Munk), Sibylla Oarcea (Mama), Catrinel Paraschivescu (Lisbeth), Boris Petroff (Ezechiel), Mitică Popescu (Regele Dansului), Lucia Ștefănescu (Katchen), Valentin Uritescu (Moșul, Striclarul, Pupchen). Data premierei: 12.04.1973
Anunţ la mica publicitate de Natalia Ginzburg. Teatrul “L.S. Bulandra” Bucureşti. Scenografia: Dan Jitianu. Ilustrația muzicală: Șerban Fratița. Lumini: Constantin Dumitru. Cu: Ion Besoiu (Lorenzo), Gina Patrichi (Tereza), Irina Petrescu (Elena). Data premierei: 12.01.1973
Despre unele neajunsuri, lipsuri şi deficienţe în domeniul dragostei de Alexandru Mirodan. Teatrul Naţional Bucureşti. Scenografia: Virgil Luscov (decor), Elena Ionescu (costume). Ilustrația muzicală: Lucian Ionescu. Cu: Coca Andronescu (Ea), Constantin Diplan (Costică), Mihai Fotino (El). Data premierei: 15.07.1972
Mincinosul de Carlo Goldoni. Teatrul “L.S. Bulandra” Bucureşti. Scenografia: Sanda Mușatescu. Ilustrația muzicală: Lucian Ionescu. Lumini: Ion Lazăr. Cu: Ion Caramitru (Lelio), Mircea Diaconu (Ottavio), Petre Gheorghiu (Pantalone), Mihai Mereuță (Brighella), Mariana Mihuț (Rosaura), Dumitru Onofrei (Balanzoni), Florian Pittiș (Arlechino), Valy Voiculescu Pepino (Colombina). Data premierei: 17.11.1971
Să nu-ţi faci prăvălie cu scară de Eugen Barbu. Teatrul Naţional Bucureşti. Scenografia: Mihai Tofan. Cu: Matei Alexandru (Dumitru Domnișor), George Paul Avram (Alexandru Domnișor), Cezara Dafinescu/Ilinca Tomoroveanu (Silvia Domnișor), Petre Gheorghiu (Vasile Domnișor), Ileana Iordache/Ileana Stana-Ionescu (Domnica Domnișor), Eva Pătrășcanu/Rodica Popescu Bitănescu (Lina), Eugenia Popovici (Elena Domnișor), Dem Rădulescu (Ionică Para), Armand Stambuliu (Băiat de prăvălie), Constantin Stănescu (Gică Hau-Hau), Raluca Zamfirescu (Domnișoara Aurica). Data premierei: 16.03.1971
Alcor şi Mona de Mihail Sebastian. Teatrul de Comedie Bucureşti. Adaptare scenică: Flavia Buref, Sanda Manu. Scenografia: Dan Nemțeanu. Muzica scenă: Camelia Dăscălescu. Mișcarea scenică: Marius Zirra. Cu: Tamara Crețulescu (Eleva), Iurie Darie (Grig), Ina Don (Domnișoara Cucu), Aurel Giurumia (Udrea), Livia Hanuțiu (Doamna Mica), Aurelian Napu (Un conductor, Domnul tânăr, Tică), Valentin Plătăreanu (Pascu), Stela Popescu (Necunoscuta), Eugen Racoți (Un conductor, Domnul timid), Consuela Roșu (Doamna Cochetă, Lili), Dumitru Rucăreanu (Ichim), Dem Savu (Șeful gării), Gheorghe Șimonca (Un conductor, Domnul căpitan, Neli), Silviu Stănculescu (Miroiu), Candid Stoica (Udrea), Nicolae Țurcu (Un conductor, Domnul uituc), Viorica Verbitchi (Doamna mare), Nina Zăinescu (Eleva). Dirijor: Romer Gerhardt. Data premierei: 23.12.1970
Crimă şi pedeapsă de F.M. Dostoievski. Teatrul “C.I. Nottara” Bucureşti. scenografia: Ion Popescu Udriște. Ilustrația muzicală: Lucian Ionescu. Cu: Valeriu Arnăutu (Zametov), Eugenia Bădulescu/Eugenia Bosînceanu (Doamna Raskolnikova), Marga Barbu/Maria Săniuță Gheorghiu (Dunia), Violeta Berbiuc (O babă), Ion Bog/Emil Hossu (Razumihin), George Buznea (Marmeladov), Geta Cibolini (Doamna Luiza, Bunicuța), Ion Colomieț (Pestriakov), George Constantin (Porfiri), Napoleon Crețu (Dr. Zosimov), Cornel Elefterescu (Cârciumarul), Ion Enache (Polițistul), Constantin Guriță (Lujin), Ion Igorov (Chiriașul neplatnic), Mihai Ioniță (Koch), Ștefan Iordache (Rascolnicov), Vasile Lupu (Nikolai), Ioana Manolescu (Sonia Marmeladova), Gilda Marinescu (Caterina Ivanovna), George Negoescu (Preotul), Mariana Oprescu (Bătrâna cămătăreasă), Cami Peretz (O doamnă), Beatrice Petrescu (Baba), Ion Popa (Locatarul, Dimitri), Alexandru Repan (Petrov), Anca Tomaide (Doamna Lippenweschel), Rodica Sanda Țuțuianu (Nastasia), Dorin Varga (Svidragalov), Toni Zaharian (Lebesiatnikov). Data premierei: 19.03.1970
La ciorba de potroace de Sergiu Fărcăşan. Teatrul “C.I. Nottara” Bucureşti. Scenografia: Ion Oroveanu. Ilustrația muzicală: Lucian Ionescu. Cu: Geta Cibolini/Anca Tomaide (Vetuța), Melania Cîrje (Minodora Pertza), Mihai Herovianu (Petrache Stambuliu), Ștefan Iordache (Geo Grădinaru), Nucu Păunescu (Jan Grădinaru), Petrică Popa (Dominic Buju), Ion Punea (Nițulescu), Dody Rusu Caian (Raluca), Sandu Sticlaru (Moambă). Data premierei: 02.04.1969
Frumoasa duminică de septembrie de Ugo Betti. Teatrul “C.I. Nottara” Bucureşti. Scenografia: Lidia Radian Ipser. Ilustrația muzicală: Lucian Ionescu. Cu: Valeriu Arnăutu/Ștefan Tapalagă (Carlo Lusta), Eugenia Bădulescu (Ariana), Constantin Brezeanu (Federico Norburi), George Buznea (Consilierul Linze), Șerban Cantacuzino (Roberto), Geta Cibolini (Maria Grazzio), Napoleon Crețu (Patronul), Lucian Dinu (Portarul), Ion Enache (Funcționarul), Emil Giuan (Sergentul de poliție), Ioana Manolescu (Lia), Mariana Oprescu (Chelnerița), Mihai Pruteanu (Michele), Tamara Vasilache (Doamna Henri), Toni Zaharian (Domnul Henri), Data premierei: 06.10.1968
Sfântul de Eugen Barbu. Teatrul de Comedie Bucureşti. Scenografia: Dan Nemțeanu. Ilustrația muzicală: Dinu Petrescu. Cu: Mircea Balaban (Notarul), Constantin Băltărețu (Jagus), Radu Cazan (Stefan), Gheorghe Crîșmaru (Buko), Iarina Demian (Pikfried), Gheorghe Dinică (Domnul Smith), Dorina Done (Rose), Mihai Fotino (Paul), Mihai Pălădescu (Preotul), Tilda Radovici (Doamna Sarand), Dem Savu (Primarul), Mircea Șeptilici (Brontes), Sanda Toma (Mado). Data premierei: 09.01.1968
Romulus cel Mare de Friedrich Dürrenmatt. Teatrul de Stat Oradea – Trupa Iosif Vulcan. Scenografia: Traian Nițescu. Cu: Ion Abrudan (Sulphuride), Valentin Avrigeanu (Phosphoride), Nicolae Barosan (Aemillian), Ben Dumitrescu (Mares, Theodoric), Ion Mâinea (Tullius Rotundus), Ion Martin (Spurius Titus Mamma), Mary Maud (Iulia), George Musceleanu (Romulus Augustus), Gina Nicolae (Rhea), Ion Pater (Zenon Isaurioteanul), Mircea Pintilescu (Odoacru, Theodoric), Jean Săndulescu (Achille), Grig Schitcu (Bucătarul), Marcel Segărceanu (Apollyon), Constantin Simionescu (Philax), Nicolae Toma (Pyram), Eugen Țugulea (Odoacru), Octavian Uleu (Caesar Rupf). Data premierei: 30.09.1967
Jaguarul roşu de Petre Luscalov. Teatrul “C.I. Nottara” Bucureşti. Scenografia: Liviu Popa (decor), Lidia Radian Ipser (costume). Ilustrația muzicală: Ion Hetea. Cu: Lucian Dinu (Ioachim Marcian), Cornel Elefterescu (Brebencea), Nana Ianculescu (O doamnă), Ștefan Iordache (Dinu Prundeș), Ioana Manolescu (Nepoata Sterian), Elena Nică (Doamna Marcopol), Ion Petratu (Bărbatul), Petrică Popa (Cornel Brezeanu), George Sion (Ionel Sterian), Camelia Zorlescu (Anda Roșu). Data premierei: 04.06.1967
Acest animal ciudat de Gabriel Arout după A.P. Cehov. Teatrul “C.I. Nottara” București. Scenografia: Erwin Kuttler. Ilustrația muzicală: Lucian Ionescu. Cu: George Constantin (El), Gilda Marinescu (Ea). Data premierei: 02.02.1967
Au fost odată două… orfeline de Eugen Mirea după Adolphe Philippe d’Ennery şi Eugène Cormon. Teatrul “C.I. Nottara” Bucureşti. Scenografia: Liviu Popa. Muzica scenă: Henri Mălineanu. Mișcarea scenică: Sandu Feyer. Cu: Andrei Bursaci (Primul invitat), Anda Caropol (Cassandra), Angela Chiuaru (Louise), Grigore Constantin (Al treilea invitat), Nae Constantinescu (Martin), Cornel Elefterescu (Lafleur), Coca Enescu (Contesa de Lignieres), Constantin Guriță/Nucu Păunescu (Baba Frochard), Mihai Herovianu (Contele de Lignieres), Doina Ionescu (Ifigenia), Ștefan Iordache (Roger), Vasile Lupu (Picard), Dorin Moga (Marchizul de Presle), George Negoescu (Marest), Natalia Nicolescu (Euleme), Ion Punea (Jacques), Dody Rusu Caian (Hecuba), Pușa Scărlătescu (Mama), Ion Siminie (Pierre, Picard), Georghe Sîrbu (Al doilea invitat), Cristina Tacoi (Medeea), Ștefan Tapalagă (Pierre), Angela Teodorescu (Al patrulea invitat), Liliana Tomescu (Henriette), George Trestian (Tatăl), Paula Tudor (Mama), Rodica Sanda Țuțuianu (Marianne), Tamara Vasilache (Genevieve), Mariana Vincze (Liane), Toni Zaharian (Doctorul), Camelia Zorlescu (Electra). Dirijor: Jean Ionescu. Solist: Iuliu Balog. Instrumentiști: Viorel Cochino, Ileana Pitca, Gerhart Roener, Ion Tugearu. Data premierei: 02.02.1966
Opt femei de Robert Thomas. Teatrul “Radu Stanca” Sibiu. Scenografia: Constantin Albani. Ilustrația muzicală: Wolfgang Weber. Lumini: Alfred Sommerburger. Cu: Angela Albani/Viorica Răchită (Pierette), Livia Baba (Gaby), Eugenia Bărcan Dumitru (Doamna Chanel), Ligia Bossie (Mamy), Sanda Maria Dandu (Suzon), Voica Sanda Ghiculescu (Augustine), Eugenia Giurgiu Papaiani/Melania Niculescu (Catherine), Puica Sterian (Louise). Data premierei: 03.10.1965
Colombe de Jean Anouilh. Teatrul “C.I. Nottara” Bucureşti. Scenografia: Mircea Marosin (decor), Olga Scorțeanu (costume). Cu: Natașa Alexandra (Doamna Alexandra), Cristea Avram (Armand), Constantin Brezeanu/Aurel Rogalschi (Emil Robinet), Ion Dichiseanu (Julien), Mihai Herovianu (Desfournettes), Ioana Manolescu/Rodica Tapalagă (Colombe), Marietta Rareș (Doamna Georges), Val Săndulescu (La surette), George Țurcanu (Coaforul). Data premierei: 04.03.1965
Vizita bătrânei doamne de Friedrich Dürrenmatt. Teatrul de Stat Oradea – Trupa Iosif Vulcan. Scenografia: Ion Popescu Udriște. Ilustrația muzicală: Lucian Ionescu. Cu: Ion Abrudan (Cetățean), Valentin Avrigeanu (Radio-reporterul, Un șef de tren), Ana Buzea Popa (A doua subretă), Simona Constnatinescu (Fiica lui Ill), Vasile Constantinescu (Profesorul), Valeriu Grama/Ion Martin (Cetățean), Ilie Iliescu (Loby, Roby, Toby, Ziaristul), Doina Ioja (A treia subretă), Liviu Martinuș (Pictorul), Mary Maud (Claire Zachanassian), Anca Miere Chirilă (Soția primarului), Lili Mihăilescu (Soția lui Ill), Mircea Pintilescu (Polițistul), Vivi Popescu (Ziarista), Jean Săndulescu (Al șaptelea soț), Grig Schitcu (Șeful gării), Marcel Segărceanu (Operatorul cinematografic, Portărelul), Constantin Simionescu (Valetul), Aurora Simionică (Prima subretă), Sandu Simionică (Fiul lui Ill), Olga Sîrbul (Domnișoara Luiza), Alla Tăutu (A doua femeie), Nicolae Toma (Primarul), Eugen Țugulea (Preotul), Octavian Uleu (Medicul), Doina Urlățeanu (Prima femeie), Dorel Urlățeanu (Alfred Ill), Mișu Vladimir (Koby). Data premierei: 09.05.1964
Zizi şi formula ei de viaţă de Sidonia Drăguşanu. Teatrul “C.I. Nottara” Bucureşti. Scenografia: Lidia Radian Ipser. Cu: Sanda Băncilă (Marga), Nicolae Cadet (Calistrat), Alexandru Clonaru (Teofil Ambrozie), Nae Constantinescu (Administratorul), Lucian Dinu (Mandolistul), Victoria Dobre (Livia), Coca Enescu (Miți), Emil Giuan (Avocatul), Athena Marcopol (Doamna Georgescu), Dorin Moga (Pictorul), George Negoescu (Fotograful), Elena Nică (Verona), George Păunescu/Petre Popa (Dan), Vasile Tomescu/Vasile Vasainciuc (Factorul), Rodica Sanda Țuțuianu (Zizi), Tamara Vasilache (Suzana), Toni Zaharian (Radu). Data premierei: 18.02.1964
Chiriţa în provincie de Vasile Alecsandri. Teatrul Mic Bucureşti. Scenografia: Sergiu Singer. Ilustrația muzicală: Andrei Muller. Lumini: Titi Constantinescu. Cu: Ion Gheorghe Arcudeanu/Vasile Gheorghiu (Un țăran, un june), Arcadie Donos (Coana Chirița), Ilie Frimu (Un țăran), Gheorghe Gîmă (Bârzoi), Jana Gorea/Magda Popovici (Luluța), Alexandru Lungu (Ion), Luiza Marinescu (O invitată), Marin Moraru/Jean Teodorescu (Guliță), Nicolae Niculescu Stere (Un domn grav), Margareta Papazian (O domnișoară), Neofita Pătrașcu (Safta), Tudorel Popa (Musiu, Șarl), Florin Vasiliu (Leonaș), Pompilia Vasiu (O mamă). Data premierei: 20.04.1963
Prima zi de libertate de Leon Kruczkowski. Teatrul “C.I. Nottara” Bucureşti. Scenografia: Mircea Marosin. Cu: Cristea Avram (Jan), Magdalena Buznea/Cristina Tacoi (Inge), George Constantin (Anzelm), Ion Damian (Grimm), Ion Dichiseanu (Mihal), Victoria Dobre (Lorchen), Vasile Lupu (Carol), Ion Popa (Pavel), George Sion (Doctorul), Sandu Sticlaru (Heronim), Rodica Sanda Țuțuianu (Luzzi). Data premierei: 15.01.1963
Am fost fiul lui de Laurenţiu Fulga, Mircea Popescu. Teatrul “C.I. Nottara” Bucureşti. Scenografia: Teodor Constantinescu. Cu: Mircea Anghelescu, Ludovic Antal, Ion Damian, Lucian Dinu, Sergiu Dumitrescu, Manea Enache, Constantin Guriță, Ion Igorov, Maricel Laurențiu, Vasile Lupu, Geo Maican, Dina Mihalcea, Constantin Neacșu, Ion Petratu, Ion Popa, Ion Porsilă, Aurel Rogalschi, Cristina Tacoi. Data premierei: 14.06.1962
În noaptea asta nu doarme nimeni de Florian Potra. Teatrul “C.I. Nottara” Bucureşti. Scenografia: Ion Ipser. Cu: Eugenia Bosînceanu, Magdalena Buznea, Gelu Colceag, George Constantin, Mihai Herovianu, Dan Nicolae, Sandina Stan, George Trestian. Data premierei: 23.11.1961
Fiul secolului de I. Kuprianov. Teatrul “C.I. Nottara” Bucureşti, Scenografia: Camillo Osorovitz. Cu: Jeni Argeșanu (Praskovia Grigorievna Agapova), Florica Baciu (Natalia Iavanovna), George Buznea (Ivan Ivanici Ignatiev), George Constantin (Alioșa Rebrov), Sergiu Dumitrescu (Stepan Sokratovici Tolstopeatov), Cornel Elefterescu (Serghei Nikanorovici Matveiciuk), Constantin Guriță (Serghei Matveevici Tomilin), Elena Nica Huzum (Liuba Solnikova), Dan Nicolae (Piotr Egorovici Markin), Ion Punea (Nikolai Atanasievici Podhvatov), Val Săndulescu (Feodor Fedotovici Bolșakov), Pușa Scărlătescu (Anna Petrovna), Florin Stroe (Aleksandr Andreevici Prokofiev), Liliana Tomescu (Nastea Bulatova), Tamara Vasilache (Larisa Gromova). Data premierei: 06.11.1960
Pygmalion de George Bernard Shaw. Teatrul “C.I. Nottara” Bucureşti. Scenografia: Ion Ipser. Cu: Sanda Băncilă (Clara), Marga Chicoș (O doamnă în vârstă), George Constantin (Henry Higgings), Nae Constantinescu (Un cetățean), Mircea Corbu (Un domn), Nelly Cutava (Doamna Eynsford Hill), Vasile Lupu (Un tânăr), Aglae Metaxa (Doamna Higgings), Dorin Moga (Freddy), George Negoescu (Un om ironic), Petru Popa (Colonelul Pickering), Lily Popovici (Doamna Pearce), Sandu Sticlaru (Alfred Doolittle), Angi Tomaide (Servitoarea), Liliana Tomescu (Eliza Doolittle), Toni Zaharian (Un domn în vârstă). Data premierei: 30.09.1959
Lângă Poarta Brandenburg de Erich Maria Remarque. Teatrul “C.I. Nottara” Bucureşti. Scenografia: Alexandru Brătășanu. Cu: Valeriu Arnăuțu/Cornel Elefterescu (Mack), Florica Baciu (Doamna Rohde), Constantin Brezeanu (Necunoscutul), George Constantin (Ofițerul sovietic), Napoleon Crețu (Adjutantul Rogers), Costin Dodu/Dan Nicolae (Sergentul), Coca Enescu (Grete), Vasile Lupu/Gheorghe Sîrbu/Costel Zaharia (Ostaș), Ion Pella (Paznicul farului), Eugen Petrescu/Cornel Rusu (Maurer), Val Săndulescu (Kock), Pușa Scărlătescu/Speranța Voinescu (Doamna Körner, Lotte), Florin Stroe (Schmidt), Liliana Tomescu (Anna Walter), George Țurcanu (Plutonierul). Data premierei: 29.01.1959
Ecaterina Teodoroiu de Nicolae Tăutu. Teatrul “C.I. Nottara” Bucureşti. Scenografia: Cristian Ionescu. Cu: Eugenia Bosînceanu/Magdalena Buznea/Victoria Dobre (Ecaterina Teodoroiu), Constantin Brezeanu (Maior Moruzi), George Buznea (Locotenent Pănoiu), Marga Chicoș/Lily Popovici (Prințesa Ghica), Geta Cibolini/Natașa Nicolescu (Alice Moruzi), George Cosntantin (Nicolae Teodoroiu), Grigore Constantin (Tase), Cornel Elefterescu (Balaban), Mihai Herovianu (Otto Weib), Ion Igorov/Ion Porșilă (Soldatul), Vasile Lupu (Nichita), Dorin Moga (Plutonierul Stavrăț), Constantin Neacșu (Colonel Dobre), Ion Petratu (Peter), Ion Radu (Drăghici), Gheorghe Sîrbu (Aghiotantul), Angela Teodorescu (Prințesa Mavrodin), George Țurcanu (Karl), Monica Țurcanu (Mioara), Speranța Voinescu (Sabina). Data premierei: 02.10.1957
Franţuzitele; Justiţia de Costache Facca; Ion Luca Caragiale. Teatrul “C.I. Nottara” Bucureşti. Scenografia: Camillo Osorovitz. Solist instrumentist: Traian Petruț. Cu: Cornel Elefterescu (Coconul Panaiotache), Coca Enescu (Măriuța), Constantin Guriță (Stan), Athena Marcopol (Cocoana Smaranda), Iulian Marinescu/Dorin Moga (Coconul Ianache), Ion Pella (Coconul Pavel), Ion Punea (Coconul Dimitrache), Maria Săniuța Gheorghiu (Cocoana Luxandra), Petre Teodoru (Coconul Simion), Liliana Tomescu (Cocoana Elenca). Data premierei: 03.03.1957
Tăunul de Ethel Voynich. Teatrul Naţional Iaşi. Scenografia: Traian Nișescu (decor), Ovidiu Bubulac, Gabriela Nazarie (costume). Cu: Gheorghe Aramă (Gibbons), Carmen Barbu/Virginia Veber (Gemma Warren), Alexandru Blehan (Tomasi), Ion Buragă (James Burton), Virgiliu Costin/Petre Gheorghiu-Dolj (Arthur Burton, Michele), Florica Damian (Iulia), Constantin Dinulescu (Cardi), Constantin Obada (Căpitanul), Lidia Persofschi (Grassini Signora), Constantin Protopopescu (Ferrari), Ion Schimbischi (Martini), Saul Taisler (Grassini), Adrian Tuca (Albino), Nicolae Varga (Colonelul), Nicolae Venias (Montanelli), Gheorghe Vrînceanu (Preotul). Data premierei: 22.12.1955
Steaua fără nume de Mihail Sebastian. I.A.T.C. Bucureşti, spectacol co-regizat cu Mihai Dimiu. Scenografia: Alexandru Brătășanu, Traian Nițescu. Cu: Sebastian Radovici (Miroiu), Sanda Manu (Necunoscuta), Ștefan Bănică (Grig), Dumitru Dunea (Udrea), Ileana Papp (Domnișoara Cucu), Matei Alexandru/Theodor Danetti (Șeful gării), Valeriu Grama (Pascu), Paul Lavric (Ichim), Gilda Marinescu (Eleva). Data premierei: 17.03.1955
Regie de teatru (montări de spectacole studențești – Studioul Casandra):
Hatmanul Baltag de Ion Luca Caragiale și Iacob Negruzzi. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” București. Cu: Răzvan Săvescu (Hatmanul Baltag), Vlad Ivanov (Comisul Stacan), Dorina Chiriac (Zulnia), Ada Navrot (Cucoana Arghiriţa), Dorin Niculescu, Mihail Ionescu, Alexandru Pop, Florin Petrini. Data premierei: 1995
Cei din urmă de Maxim Gorki. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” București. Scenografia: Dragoș Buhagiar, Irina Solomon. Muzica scenă: Nicu Alifantis. Cu: Gabriel Costea/Andrei Zaharescu (Alecsandru Iacorev), Octavian Dabija/Patrik Petre Marin (Iacov Lesci), Mirela Dumitru (Vera), Marian Ghenea (Ivan Colomitev), Cerasela Iosifescu/Irina Wintze (Liubov Feodosia), Adriana Moca/Viorica Vatamanu (Sofia, D-na Socolova), Cătălina Mustață (Nadejda), Liviu Pancu ( Piotr). Data premierei: 05.04.1991
Bună seara, domnule Wilde! de Eugen Mirea, după Oscar Wilde. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” București. Scenografia: Diana Cupșa Popescu. Muzica scenă: Henri Mălineanu. Mișcarea scenică: Amalia Kreutzer, Sultănica Niculescu-Baciu. Cu: Mioara Ifrim (Cecily Cardew), Claudiu Istodor (Oscar Wilde), Stelian Nistor (Lane, Merriman), Adrian Păduraru (John Worthing), Oana Pellea (Gwendolyn Fairfax), Răzvan Popa (Algernon Montcrieff), Cristian Rotaru (Doctorul Chasuble), Luminița Stoianovici (Miss Prism), Carmen Trocan (Lady Braknell). Data premierei: 15.01.1984
Privește înapoi cu mânie de John Osborne. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” București. Scenografia: Viorica Petrovici. Cu: Victoria Cociaș (Helena), Ion Georgescu (Jimmy), Cornelia Oseciuc (Alison), George Sofrag (Cliff), Mihai Sorin Vasilescu (Colonelul). Data premierei: 20.05.1980
D-ale carnavalului de Ion Luca Caragiale. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” București. Scenografia: Viorica Petrovici. Cu: Florin Anton (Catindatul), Romeo Bărbosu (Nae Girimea), Constantin Chiriac (Iordache), Florin Chirpac (Chelnerul), Victoria Cociaș (Didina), Ion Georgescu (Ipistatul), Constantin Eli Măguleanu (Crăcănel), Ecaterina Năzare (Mița Baston), Cornelia Oseciuc (Masca), George Sofrag (Sergentul), Mihai Sorin Vasilescu (Iancu Pampon). Data premierei: 01.02.1980
Mutter Courage de Bertolt Brecht. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” București. Cu: Florin Anton (Schweitzerkas), Romeo Bărbosu (Predicatorul), Constantin Chiriac (Plutonierul), Florin Chirpac (Recrutorul), Ion Georgescu (Eilif), Constantin Eli Măguleanu (Generalul), Ecaterina Nazare (Mutter Courage), Șchiopu Adriana (Ivette), Valeria Sitaru (Kathrin), Mihai Sorin Vasilescu (Bucătarul). Data premierei: 20.12.1979
Cine aiurează nu oftează. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” București. Scenografia: Grigorescu Mihaela. Muzica scenă: Nicu Alifantis. Data premierei: 04.01.1979
Iades de Alexandru Macedonski. Cu: Viviana Alivizache (Elena), Gabriela Cojocaru Popescu (Doamna Davidescu), Mircea Dascaliuc (Guguță), Florin Dobrovici/Oswald Gayer (Aninosescu), Virginia Mirea (Smaranda Berdeanu), Luminița Sicoe (Safta)
Unchiașul Sărăcie de Alexandru Macedonski. Cu: Gabriela Cojocaru Popescu (Țăranca), Mircea Dascaliuc (Unchiul Sărăcie), Oswald Gayer (Țăranul), Ovidiu Gherasim (Sf. Pavel), Vasile Murariu (Stancu), Andrei Peniuc (Sf. Iosif)
Conversații clasice. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” București. Scenografia: Mihaela Grigorescu. Muzica scenă: Gheorghe Radu. Data premierei: 15.10.1978
Les précieuses ridicules de Jean-Baptiste Poquelin Molière. Cu: Viviana Alivizache (Madelon), Mircea Dascaliuc (Marchizul de Mascarille), Florin Dobrovici (Du Croisy), Oswald Gayer (Vicontele de Jodelet), Ovidiu Gherasim (Gorgibus), Ileana Marsa (Marotta), Virginia Mirea (Cathos), Andrei Penius (La Grange)
Un caprice de Alfred de Musset. Cu: Marius Bindea (Un valet), Gabriela Cojocaru Popescu (Doamna de Lery), Oswald Gayer (Contele de Chavigny), Luminița Sicoe (Contesa de Chavigny)
Montserrat de Emmanuel Robles. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” București. Scenografia: Mircea Rîbinschi. Cu: Șerban Celea (Actorul), Ion Chelaru/Gheorghe Dănilă (Olarul), Mircea Constantinescu (Ricardo), Andrei Finți (Morales), Mircea Jida (Izquierdo), Mariana Neagu (Mama), Vlad Rădescu (Montserrat), Ștefan Velniciuc (Părintele Voronil), Raluca Zamfirescu (Elena). Data premierei: 15.02.1975
Bolnavul închipuit de Jean-Baptiste Poquelin Molière. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” București. Scenografia: Traian Nițescu, Mariuca Otetelesanu. Cu: Rozina Cambos/Narcisa Finichi (Toinette), Șerban Celea/Gheorghe Radu (Argan, Beralde), Ion Chelaru (D-nul Bonnefoi), Mircea Constantinescu (Cleante), Maria Dumitrașcu (D-nul Fleurant), Mircea Jida (Diafoirus), Mariana Neagu (Beline), Tatiana Olier (Angelique), Vlad Rădescu (Domnul Purgon, Thomas), Raluca Zamfirescu (Louison). Data premierei: 10.01.1975
Sâmbătă la Veritas de Mircea Radu Iacoban. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” București. Scenografia: Doina Spițeru. Cu: Șerban Celea (Petre), Ion Chelaru (Valentin), Mircea Constantinescu (Gheorghe), Maria Dumitrașcu (Mara), Narcisa Finichi (Sofia), Mircea Jida (Ion), Sorin Medeleni (Ospătarul), Mariana Neagu (Emilia), Tatiana Olier (Puica), Radu Vaida (Vasile), Ștefan Velniciuc (Victor), Raluca Zamfirescu (Ileana). Data premierei: 16.11.1974
Diavolul alb de John Webster. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” București. Scenografia: Traian Nițescu. Ilustrația muzicală: Lucian Ionescu. Mișcarea scenică: Suzana Badian. Cu: Mugur Arvunescu (Flaminio), Mircea Bibac (Camillo), Mircea Crețu (Bracoiano, Monticelso), Mircea Diaconu (Doctorul Julio), Marius Ionescu (Francisco de Medicis), George Mihăiță (Antonelli), Lucian Muscurel (Giovani), Ruxandra Sireteanu (Cornelia), Carmen Maria Strujac (Zanache). Data premierei: 12.11.1970
Caragiale… dar nu teatru după Ion Luca Caragiale. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” București. Scenografia: Traian Nițescu. Mișcarea scenică: Suzana Badian. Cu: Mircea Bibac, Ion Colomieț, Mircea Diaconu, George Mihăiță, Gelu Nițu, Stelian Stancu, Carmen Maria Strujac, Nina Zăinescu. Data premierei: 10.10.1970
Muza de la Burdujeni; Drumul de fier; Millo Director. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” București. Data premierei: 01.11.1966
Muza de la Burdujeni de Costache Negruzzi. Cu: Cristian Popescu (Baronul Flaimuc, Constantin Lacherdopolos, Signor Turlupini), Victor Ștrengaru (Caliopi)
Drumul de fier de Vasile Alecsandri. Cu: Yvonne Berthola, Petru Dondoș, Sergiu Ionescu, Elena Jitcov, Anghel Popescu, Mitică Popescu, Gabriel Săndulescu.
Millo Director de Vasile Alecsandri. Cu: Ștefan Benedict (Ion), Alinta Ciurdăreanu (Lucsita), Constantin Doljan (Millo), Dan Ivănescu (Serviescu), Aurelian Napu (Ciupici), Cristina Stamate (Lina)
Romulus cel Mare de Friedrich Dürrenmatt. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” București. Scenografia: Traian Nițescu. Ilustrația muzicală: Lucian Ionescu. Cu: Bogdan Antonescu (Pyram), George Junior Calboreanu (Caesar Rupf), Anita Ciurdăreanu/Manuela Marinescu (Rhea), Constantin Doljan (Romulus), Mihai Dumbravă (Theodorix), Ben Dumitrescu (Bucătarul), George Ilie (Philax), Dan Ivănescu (Tullius), , Aurelian Napu (Zenon), Dan Nuțu (Odoacru), Sibylla Oarcea/Cristina Stamate (Julia), Valeriu Oteleanu (Mares), Cristian Popescu (Phosphoride), Sorin Postelnicu (Demillian), Eusebiu Ștefănescu (Spurius), Victor Ștrengaru (Apollyon), Marius Toma (Sulphuride). Data premierei: 25.10.1966
Năpasta; Chirița în Iași. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” București. Scenografia: Mircea Rîbinschi. Data premierei: 10.10.1966
Năpasta de Ion Luca Caragiale. Cu: Bogdan Antonescu/Dan Ivănescu/Dan Nuțu (Ion), Corneliu Dalu/Ben Dumitrescu/Eusebiu Ștefănescu (Dragomir), Manuela Marinescu/Sibylla Oarcea (Anca), Valeriu Oteleanu (Gheorghe)
Chirița în Iași de Vasile Alecsandri. Cu: Bogdan Antonescu (Pungescu, Un fecior), George Junior Calboreanu (Bondici, Un ipistat, Un surugiu), Alinta Ciurdăreanu (Luluța), Constantin Doljan (Un neamț cu orga), Ben Dumitrescu (Bârzoi), Ileana Dunăreanu (Văduva Alin), Dan Ivănescu (Pungescu, Un surugiu), Manuela Marinescu (Aristița), Aurelian Napu (Bondici, Un fecior), Sibylla Oarcea (Ioana), Valeriu Oteleanu (Serdarul Cuculeț), Cristina Stamate (Coana Chirița), Eusebiu Ștefănescu (Un slujitor la barieră), Sanda Maria Ulmeni (Calipsița). Coregrafia: Vera Proca
Regie de teatru (montări din străinătate):
Pescăruşul de A.P. Cehov. Teatrul Saratoga Springs, SUA
Copiii Soarelui de Maxim Gorki. Teatrul Naţional din Weimar, RDG
Sâmbătă la Veritas de Mircea Radu Iacoban. Teatrul Naţional din Weimar, RDG
Regie de teatru TV:
Mincinosul de Carlo Goldoni. Televiziunea Română. Scenografia: Sanda Mușatescu. Redactor: Ioana Prodan. Cu: Ion Caramitru (Lelio), Mircea Diaconu (Ottavio), Petre Gheorghiu (Pantalone), Mihai Mereuță (Brighella), Mariana Mihuț (Rosaura), Dumitru Onofrei (Balanzoni), Florian Pittiș (Arlechino), Valy Voiculescu Pepino (Colombina).
Moartea unui comis-voiajor de Arthur Miller. Televiziunea Română. Scenografia: Lia Manțoc (costume), Virgil Luscov (decor). Cu: Octavian Cotescu (Willy Loman), Leopoldina Bălănuţă (Linda), Dan Condurache (Biff), Şerban Celea (Happy), Corado Negreanu (Ben), Aurel Cioranu (Charley), Constantin Cojocaru (Bernard), Tatiana Iekel (Femeia), Nicolae Pomoje (Howard), Dorin Dron (Stanley), Valeria Ogăşanu (Domnişoara Forssythe), Vivian Alivizache (Letta), Gheorghe Şimonca (Pianistul), Ioana Rodica Dianu (Jenny), Lavinia Jemma (Secretara lui Howard), Camelia Mitoşeru (Telefonista). Data premierei: 1977
Femeile savante de Jean-Baptiste Poquelin Molière. Televiziunea Română
Pădurea de A.N. Ostrovski. Televiziunea Română. Data premierei: stagiunea 1972-1973
Gaiţele de Alexandru Kiriţescu. Televiziunea Română. Data premierei: 11.12.1969
Apollon du Bellac de Jean Giraudoux. Televiziunea Română
Michelangelo de Alexandru Kiriţescu. Televiziunea Română
Caiet program Pluralul englezesc – Teatrul Mic
Activitate pedagogică:
Catedra de Arta Actorului a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică IATC/ATF/UATC/UNATC “I.L. Caragiale” București
Catedra de Arta Actorului a Facultății de Teatru din cadrul Universităţii “Spiru Haret” Bucureşti
Cronici care tratează opera personalității:
Liliana Matei, „Un actor de neuitat – Florian Pittiș în «Mincinosul», de Carlo Goldoni, regia Sanda Manu”, Ziarul Metropolis, 2015, https://www.ziarulmetropolis.ro/un-actor-de-neuitat-florian-pittis-in-mincinosul-de-carlo-goldoni-regia-sanda-manu/
Monica Ploeșteanu, „Ultimul apel – Vocea umană”, Agenda LiterNet, 2014, https://agenda.liternet.ro/articol/18717/Monica-Ploesteanu/Ultimul-apel-Vocea-umana.html
Beatrice Lăpădat, „Aceastea nu sunt lacrimile unei dive – Vocea umană”, Agenda LiterNet, 2014, https://agenda.liternet.ro/articol/18694/Beatrice-Lapadat/Acestea-nu-sunt-lacrimile-unei-dive-Vocea-umana.html
Monica Andronescu, „O voce egal o femeie, o femeie egal o voce”, Yorick, Nr. 110, 2012, https://yorick.ro/o-voce-egal-o-femeie-o-femeie-egal-o-voce/
Dana Ionescu, „O cameră, un telefon, o voce, o suferință”, Yorick, Nr. 100, 2011, https://yorick.ro/o-camera-un-telefon-o-voce-o-suferinta/
Dan Boicea, „Cronică de teatru: Vocea interioară a Oanei Pellea”, Adevărul, 2011, https://adevarul.ro/cultura/teatru/cronica-teatru-vocea-interioara-oanei-pellea-1_50ad80717c42d5a663965578/index.html
Marina Roman, „Ascultați vocea umană cu inima!”, Yorick, Nr. 100, 2011, https://yorick.ro/ascultati-vocea-umana-cu-inima/
Miruna Runcan, „Zglobie, ipohondria dansa”, Observator cultural, nr. 147-148, 2002
Sorin Crişan, „Să mori ca Molière pe scenă”, Teatrul azi, Nr. 3-4-5, 2003
Anca Haţiegan, „Bolnavul închipuit”, Steaua, Nr. 11-12, 2002
Claudiu Groza, „Molière. În jungla scenei”, Ziua de Transilvania, Nr. 3198, 2002
Virgil Munteanu, „Cronica dramatică: «Mincinosul» de C. Goldoni (Teatrul «Lucia Sturdza Bulandra»)”, Teatru, Nr. 1, 1972, pp. 56-57, http://www.cimec.ro/teatre/revista/1972/Nr.1.anul.XVII.ianuarie.1972/imagepages/10335.1972.01.pag056-pag057.html
Călin Căliman, „Urmărind premierele: «La ciorba de potroace» de Sergiu Fărcășan la Teatrul «C.I. Nottara»”, Teatru, Nr. 5, 1969, pp. 46-49, http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1969/Nr.5.anul.XIV.mai.1969/imagepages/image26.html
Toma Pavel, „Melodramă și parodie – «Au fost odată… două orfeline» de Eugen Mirea la Teatrul «C.I. Nottara»”, Teatrul, Nr. 3, 1966, pp. 61-64, http://www.cimec.ro/teatre/revista/1966/Nr.3.anul.XI.martie.1966/imagepages/image33.html
Cronica de teatru – Flacara
Descarcă PDFCronica spectacol – Acest animal ciudat
Descarcă PDF
Cronici de teatru – Au fost odata doua orfeline
Descarcă PDF
