Micu, Dan
1949, Sibiu
22 mai 1999, Râmnicu Vâlcea
regizor / director de teatru
Legitimat cu numele Dan Ilie Micu, regizorul Dan Micu s-a născut la 5 noiembrie 1949 la Sibiu, ca fiu al lui Ilie Micu, apreciat profesor de muzică din anturajul compozitorului Gh. Dumitrescu și al dirijorului Marin Constantin. De la tatăl său pe care l-a venerat a moștenit pasiunea pentru muzică, pentru arte în general, remarcându-se încă din școală ca un talentat pianist, recitator și povestitor. Prin mijlocirea bunicilor dinspre mamă, de la Sebeș, unde-și petrecea vacanțele, a învățat să prețuiască obiceiurile și muzica populară din zonele locuite de românii ardeleni pe care i-a iubit și omagiat ori de câte ori a avut ocazia. Urmează școala gimnazială și liceul la Sibiu și la doar 18 ani, în 1967 devine student la regie la Institutul de artă teatrală și cinematografică din București, avându-l ca profesor inițial pe Dinu Negreanu, regizor de modă veche dar cu renume de bun dascăl. În anii următori norocul îi surâde prin venirea la catedră a regizorilor David Esrig ( anul II și III ) și Radu Penciulescu (anul III și IV) . În anii aceia Institutul de teatru avea faima unei școli valoroase, de tradiție, având la data studenției lui Dan Micu profesori ce vor fi repere în teatrul românesc. Așa încât viitorul regizor a beneficiat de o îndrumare de specialitate la cote performante dublată de o atmosferă de creație stimulativă. Atelierele cu Esrig și Penciulescu, autori în același timp ai unor spectacole inovatoare, l-au pregătit pentru munca în echipă cu deschidere spre o nouă viziune asupra teatrului și regiei ca artă autonomă. Contextul era și el favorabil datorită afirmării pe scenele din România a unei pleiade de artiști pe care vremelnicul dezgheț politico-ideologic îi îndeamnă spre o nesperată libertate de creație. După mișcarea de reteatralizare începută și susținută de regizori ca Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, David Esrig, Radu Penciulescu, Gheorghe Harag dar și Lucian Giurchescu, Valeriu Moisescu, Dinu Cernescu, Sanda Manu se afirmă un nou val, pe care l-am numit al tinerilor regizori ai anilor 70[1] din care face parte și Dan Micu, care vibrează la ideea revitalizării teatrului printr-o regăsire de sine a artei regizorale și a spectacolului teatral ca atare, în raport cu literatura -suport și realismul dominant anterior. Alături de colegi ca Silviu Purcărete, Alexa Visarion, Alexandru Tocilescu, Adrian Lupu, Alexandru Colpacci, Anca Ovanez, Iulian Vișa, Dan Micu se angajează în avangarda acestei mișcări promițătoare pledând pentru un concept generaționist :
”Atâta vreme cât generația mea va face doar spectacole oricât de importante, de tulburătoare, dar nu va naște mișcare teatrală bazată pe concept, structură și formă, nu va rămâne mai nimic în urma ei”, susținea Dan Micu la Colocviul tinerilor regizori , manifestare anuală organizată de ATM ( Asociația oamenilor de teatru și muzică ) la Bârlad.
Structurarea gândirii sale regizorale începe încă din școală, sub îndrumarea profesorilor de la clasă, când au loc și primele confirmări ale talentului său. Participă cu succes la Festivalul studențesc de la Wroclaw cu spectacolul Ritmuri, urmare a colaborării cu Teatrul Podul de la Casa studenților, iar producția de absolvire cu Lăpușneanul, adaptare proprie după nuvela lui Constantin Negruzzi îl impune definitiv printre numele ce vor conta în teatrul românesc (în distribuție : Florin Zamfirescu, Mircea Diaconu, Stefan Velniciuc, Gelu Colceag, Diana Cheregi).
””Prin Lăpușneanul mi-am impus o regulă , poate teatrală, oricum de viață, și anume, să-mi pierd cât mai puțină vreme cu lucruri mărunte….Să merg cum ar spune Noica, pe bulevardele principale ale vieții.”[2]
Lăpușneanul certifica și asupra preocupărilor tânărului regizor pentru un teatru cu ținte înalte, umane și politice. Încă de atunci, Dan Micu arăta preocupare pentru cultura spectacolului punând la dispoziție interesaților un vast material documentar și un jurnal de creație (caiet de regie) revelator[3]. Amplu comentat în presă spectacolul a reținut atenția și tânărului pe atunci critic George Banu, care într-o amplă cronică din Contemporanul ( 15 septembrie 1971) aprecia valențele shakespeareane ale propunerii regizorale, și ineditul interpretării istoriei, ”condensarea metaforică, imaginile memorabile,” George Banu aprecia totodată că : ”spectacolul Lăpușneanul al IATC anunță un regizor: Dan Micu”.
Inteligența, cultura dar mai ales curajul de a inova limbajul teatral izvorât din natura sa artistică plurivalentă (era și un excelent povestitor), vor fi pe mai departe atributele ce ne îndreptățesc să-l considerăm pe Dan Micu ca un artist special în contextul generației sale și nu numai.
Primul loc de muncă : Teatrul din Târgu Mureș ( ”capitala de suflet a Ardealului meu”, cum o numea Dan Micu ) unde e chemat de Gyorgy Harag și unde poposesc mai mulți dintre absolvenții acelei promoții printre care actorii Florin Zamfirescu, Mircea Diaconu, Gelu Colceag, Mihai Perșa, Gabriel Iencek. Ei se vor alătura valoroasei trupe păstorite de Harag cu care Dan Micu va realiza spectacole semnificative : Prințesa Turandot de Carlo Gozzi, Războiul vacii de Roger Avermaete, Speranța nu moare în zori de Romulus Guga, Piticul din grădina de vară. de D. R. Popescu. Văzând la București, în turneu acest din urmă spectacol, Liviu Ciulei îl aprecia ca spectacol de excepție, remarcând maturitatea și deplina stăpânire de sine a regizorului. Vor urma la Târgu Mureș alte spectacole precum, Tartuffe și Cabala bigoților, mai puțin împlinite, dar care anticipau prin ideea duplexulului viitorul succes de la Teatrul Bulandra al lui Alexandru Tocilescu. În biografia sa artistică Prințesa Turandot e menționat ca spectacol de diplomă care confirmă personalitatea originală a regizorului, prin modul de interpretare a cunoscutului basm redat printr-o simbolistică elaborată. Maturitatea de gândire la numai 22 de ani uimește de asemenea, mai ales în privința curajului și a atitudinii (aici vizând tema puterii și a dictaturii) ce-l vor caracteriza, asumând ca și colegii săi de generație mai ales mesajele politice, întrebările și angajamente sociale, umane, filozofice de anvergură din societate.
Din toamna anului 1974 Dan Micu devine regizor al Teatrului Nottara unde e chemat de Horia Lovinescu pentru a-i monta Paradisul, un text dificil, experimental al apreciatului dramaturg. Câțiva ani va bascula între Târgu Mureș și București, dar prietenia cu Lovinescu și unii dintre actorii trupei, printre care Al. Repan, îi dă aripi și își va spune cuvântul în decizia de a opta pentru Nottara. Adevărata apropiere între Dan Micu și Horia Lovinescu pe temeiul unor afinități spirituale certe se produce însă câțiva ani mai târziu, în 1978 cu ocazia marelui său succes Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă sau Cain și Abel, o parabolă filozofică răscolitoare despre destinul umanității, în interpretarea unui cuartet strălucit de actori format din George Constantin, Dana Dogaru, Alexandru Repan, Ștefan Sileanu (scenografia Mihai Mădescu). Între timp, numele lui Dan Micu atrage venirea în Teatrul Nottara a unei pleiade de tineri actori ce vor forma nucleul viitoarei trupe tinere. Dana Dogaru, Ioana Crăciunescu, Victor Ștrengaru, Dragoș Pâslaru, Valentin Teodosiu, Horațiu Mălăele, Emil Hossu, Anca Bejenaru se alătură ”greilor” : George Constantin, Stefan Iordache, Alexandru Repan, Stefan Sileanu, Ion Dichiseanu, Gilda Marinescu, Anda Caropol, Margareta Pogonat, Ruxandra Sireteanu, Dorin Varga, Stefan Radof, Lucia Mureșan, o constelație de talente lângă care un tânăr nu putea fi decât fericit, mai ales că era primit cu încredere. Înainte de Jocul vieții….Dan Micu realizează alte câteva spectacole interesante, parțial împlinite precum Ulciorul sfărmat de Kleist, la Nottara cu Stefan Iordache, Fedra, cu Melania Ursu la Târgu Mureș, Răceala, piesă istorică de Marin Sorescu pe tema războiului de independență la Teatrul Bulandra, spectacol cenzurat îndelung în virtutea unor temeri precum ”să nu se supere turcii, cine sunt bizantinii și mai ales cum apar românii”[4] .
În 1981 are loc premiera spectacolului-eveniment Karamazovii. Marcând centenarul marelui Feodor Dostoievski, Dan Micu se alătură demersului lui Horia Lovinescu care era și președintele Penclubului în vederea realizării unui scenariu având la bază romanul omonim Frații Karamazov, dar vizând o dezbatere cu caracter general despre fenomenul karamazovismului. Născut din viziunea nihilistă a filozofilor vremii (Berdiaev, Șestov, Nietzsche) – acest filon de idei care a generat în Rusia mișcări de idei și sociale importante – spectacolul e gândit ca avându-l în centru pe Ivan și dilemele lui existențiale provocate de disputa dintre rațiune și credință, morală și viață, în spectacol apărând și personaje din alte romane cu aceleași probleme, Crimă și pedeapsă, Demonii. Autorii reușesc un echilibru excepțional între materialul romanesc și dezbaterea filozofică despre libertate, credință, sensul vieții, lupta dintre aspirațiile ascetice și epicureismul pământean. Distribuția e ea însăși o garanție, avându-l în frunte pe George Constantin urmat de Alexandru Repan în cel mai bun rol al vieții lui, Ștefan Sileanu, Dragoș Pâslaru, Horațiu Mălăele, Dana Dogaru, Ioana Crăciunescu. Încununat cu numeroase premii, spectacolul va fi prezentat cu succes la Moscova și fostul Leningrad în turneul întreprins de Teatrul Nottara în1985.
Tot în 1985 Micu pregătește pentru Festivalul de la Avignon, la invitația Institutului Francez din București, spectacolul Les aigles rampent, dedicat comemorării lui Victor Hugo (scenariu Romulus Vulpescu) și petrece o lună cu trupa la marele festival.
În 1986 îl găsim pentru scurt timp ca participant la programul International Visitor, unde ajunge prin recomandarea predecesorului său Alexa Visarion, cu sprijinul financiar al Fundației Ford.
În stagiunea 1985-86 Dan Micu produce un alt spectacol de referință, Cum vă place de Shakespeare după o nouă traducere comandată lui Andrei Brezeanu dar cu aceeași echipă de colaboratori consacrată la Karamazovii : Vasile Șirli- muzica, Dragoș Georgescu – decoruri, Anca Pâslaru- costume.
Mai montase piesa cu succes în Ungaria, acum însă spectacolul cu vădită miză politică face vizibil elogiul libertății, mesaj purtat de personajele care se refugiază în pădurea Ardenilor pentru a scăpa de abuzul puterii absolute de la curtea regelui care amenința să zădărnicescă până și iubirea Rosalindei pentru Orlando. Cu vizibile trimiteri la o mitologie contemporană exprimată într-o colecție de obiecte și gesturi, spectacolul făcea aluzie la însuși sistemul represiv, autoritar din România. Un singur exemplu poate fi sugestiv, respectiv interogatoriul sub reflectoare după fuga fetelor și zgomotul de lanțuri în lătrături de câini care însoțea punerea sub urmărire a lui Orlando după scena de lupte de la curte. În partea a doua pădurea Ardenilor, ca loc al libertății în suferință, încarcă spectacolul de melancolie potențată și de songurile compuse de Vasile Șirli pe versurile sonetelor shakespeareane alese de regizor între care cel cu nr. 66 : Sătul de toate clipa morții chem…a dat bătăi de cap cenzorilor.
̎Dar, povestea scenică cu atâtea ispite teatrale a Ardenilor îl copleșește pe regizor.
”Ca și alte dăți Dan Micu nu găsește drumul înapoi la masa de lucru unde, cu siguranță ar fi observat ce era neîmplinit în spectacolul său. Simțea ca și toți artiștii autentici nevoia să savureze emoția unei idei frumoase, a unei stări, pierzându-se în ea …sacrifica acestei aventuri viziunea întregului. Avea geniul imperfecțiunii și faptul că spectacolele sale apăreau la public în forme adesea convulsive, nedesăvârșite ne face să credem că el se simțea bine în asemenea stări.”[5]
Cum vă place este selectat de criticul Iovan Cirilov să participe la Festivalul avangardist BITEF de la Belgrad, din acel an.
”Nu am crezut și nu cred decât în partidul de suflet al lui Caragiale”[6], declara Dan Micu, dând marelui dramaturg odată în plus dreptul la exclusivitate în privința judecăților sale morale. A montat în mai multe rânduri Caragiale, în țară și în în străinătate, la Bulandra Conu Leonida (cu Victor Rebengiuc și Mircea Diaconu) și Articolul 214 (în 1980) la Vezsprém ( Ungaria) O noapte furtunoasă (1982) la Kuopio (Finlanda), O scrisoare pierdută (1984) din nou la Veszprém : O noapte furtunoasă (1982) și D-ale carnavalului (1990), la Nottara O noapte furtunoasă (1986) și o altă versiune după 89, aceasta din urmă propunând un experiment, un studiu de limbaj ”realizat cu răceala științifică a unui turist străin, colecționar de curiozități oriental- balcanice”[7], cum puncta pertinent criticul de teatru Cristina Dumitrescu.
Fiecare spectacol Caragiale realizat de Dan Micu a avut trăsăturile momentului din punct de vedere politic și exegetic ca și al propriei evoluții profesionale a regizorului. În montarea cu O noapte furtunoasă din 1982 s-a focalizat pe replica lui Rică Venturiano ”Box Populi, box Dei” (Ce să facă interpretul, întreabă regizorul într-o fictivă scrisoare adresată autorului apropo de această exprimare : să strige, să șoptească sau să omită replica? ) În Finlanda, prin scenografia lui Dragoș Georgescu avem o inovație privind spațiul, acțiunea din O scrisoare pierdută se mută în piața publică unde dau ferestrele tuturor personajelor urmărite simultan în ignobila lor încrengătură, regizorul fiind preocupat după cum a declarat în nenumărate rânduri, de transferul mișcării personajelor de la exterior la interior și invers. De unde și cerul mioritic pictat de Sică Rusescu pentru cherestigeria lui Jupân Dumitrache în spectacolul de la Nottara.
Un capitol însemnat în spectacologia regizorului l-a reprezentat dramaturgia națională. Nu din obligație, ci printr-o selecție motivată Dan Micu a ales să monteze autori în care a crezut. Primul pe listă Horia Lovinescu, căruia i-a regizat multe din piesele scrise în acea perioadă (Jocul vieții…, Și eu am fost în Arcadia, Al Patrulea anotimp, Negru și roșu). Apoi Mihai Ispirescu pe care l-a lansat cu Trăsura la scară, montând ulterior Aprilie dimineața, spectacol cu mari probleme de cenzură determinate în primul rând de virulența satirică a autorului. A realizat la Târgu Mureș spectacole după piese de D.R Popescu, Romulus Guga sau Fănuș Neagu în scurta lui trecere pe la Naționalul din București. Cu Ion Brad, director la Teatrul Nottara în perioada 1984-1990, a semnat dramatizarea Pădurii spânzuraților de Liviu Rebreanu pe care a și pus-o în scenă într-un spectacol cu titlul Ultimul bal, marcat de sentimentalismul celor doi autori ardeleni. Simțindu-se la fel de atașat de Lucian Blaga montează tot la Național Anton Pann.
După 1989 când părăsește Teatrul Nottara, simțindu-se părăsit el însuși, Dan Micu devine pentru scurt timp directorul Teatrului Mic unde montează un notabil Mandragora (Mătrăguna) de Nicolo Machiavelli și păstorește debutul unor viitori actori și regizori de succes (Nona Ciobanu, Liliana Pană). Mai fuge la Veszprem pentru câte un spectacol fără ecouri importante.
Oarecum dezorientat Dan Micu poposește pentru ultimii ani ai scurtei sale vieți la Râmnicu Vâlcea, la invitația prietenului său Silviu Purcărete atașat acelui loc magic și Teatrului ”Anton Pann” animat de colegul lor de generație Goange Marinescu. Spectacolele realizate aici de Dan Micu, Svejk în al doilea război mondial, Scapin nu-l mai reprezintă. Se gândește din nou la Faust, proiect născut și abandonat la Nottara, fără rezultate, dar realizează în schimb un spectacol despre Saint Exupery, o altă obsesie a sa (Le petit piaf) .
Epuizat de incertitudini și dezorientat, Dan Micu nu se poate regăsi în noua lume în mișcare cu confuziile și nesiguranța produse de trecerea de la un regim la altul. Oricât de dragă i-a fost libertatea se pare că Dan Micu n-a știu ce să facă cu ea irosindu-și nu doar uriașul talent, ci și viața. A murit la 22 martie 1999 la doar 49 de ani la Râmnicu Vâlcea, aflându-și odihna veșnică în cimitirul din Sibiu, orașul natal.
Doina Papp
Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.02.05
Bibliografie :
- Valentin Silvestru – Ora 19,30, Editura Meridiane 1983
- Mira Iosif – Teatrul nostru cel de toate serile, Editura Eminescu, 1979
- Delia Deleanu TV Etalon, Râmnicu Vâlcea, înregistrări- mărturii cu Dan Micu
- Doina Papp – Dan Micu, un destin spulberat, colecția Galeria Teatrului Românesc, Fundația ”Camil Petrescu”, București, 2003
- Claudia și Daria Dimiu, În pas de teatru pe bulevard. O istorie a Teatrului Nottara, editura Alpha Buzău
- Mihai Ispirescu – Istoria divinei mele comedii, memorii, Editura Tracus Arte 2019
Note
[1] Doina Papp – Dan Micu, un destin spulberat, colecția Galeria Teatrului Românesc, Fundația ”Camil Petrescu”, București, 2003
[2] Elisabeta Munteanu – Tinerețea actorilor, Editura Meridiane 1987
[3] Idem pg 31
[4] Dan Micu despre Marin Sorescu , revista Teatrul 7/1977
[5] Doina Papp – Dan Micu, un destin spulberat, colecția Galeria Teatrului Românesc, Fundația ”Camil Petrescu”, București, 2003, pg.110
[6] Idem, pg. 118
[7] Cristina Dumitrescu – Cotidianul, 24 ianuarie 1996
Articole semnate de Dan Micu:
- In memoriam: Profesorul Harag, în „Revista Teatrul”, nr. 9, anul XXX, septembrie 1985, pp. 83. Url:
- Dan Micu, Note de lucru, în „Revista Teatrul”, nr. 3, anul XXVII, martie 1982, pp 19 – 23 . Url:
- Dan Micu, Interviu cu mine însumi, în „Revista Teatrul”, Nr. 7, XXII, iulie 1977, p. 22 – 23. Url:
- Dan Micu, Opțiunea: gest politic și estetic, în „Revista Teatrul”, Nr. 8, XXI, august 1976, pp 46 -47. Url:
- Dan Micu, Necesitatea teatrului politic, în „Revista Teatrul”, Nr. 6, XXI, iunie 1976, p. 19. Url:
- Dan Micu, Perspectivele dramaturgiei noastre, în „Revista Teatrul”, Nr. 12, anul II, decembrie 1957, pp. 19-25. Url:
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1957/Nr.12.anul.II.decembrie.1957/imagepages/image11.html
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1957/Nr.12.anul.II.decembrie.1957/imagepages/image12.html
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1957/Nr.12.anul.II.decembrie.1957/imagepages/image13.html
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1957/Nr.12.anul.II.decembrie.1957/imagepages/image14.html
Regie de teatru:
- Le petit piaf, după Micul prinț de Antoine de Saint-Exupéry. Adaptare, regia, muzica: Dan Micu Distribuția: Daniela Zamfirescu, Cristian Alexandrescu, Iulia Antonie Alexandrescu, Claudia Cacoveanu, Radu Constantinov. Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea. 08.12.1998.
- În spatele frontului, după Švejk de Jaroslav Hašek. Distribuția: Valentin Teodosiu, Doru Zamfirescu, Radu Constantinov, Cristian Alexandrescu, Tică Dumitrescu, Luminiţa Erga, Corina Merișescu, Claudia Cacoveau, Iulia Antonie, Coca Zibileanu, Lidia Stratulat, Alexandru Ioachim, Gabi Popescu, Cristian Nicolae, Vasile Moraru, Dumitru Negulescu, Corneliu Jipa, Daniela Zamfirescu, Diana Iulia Roman, Adrian Traian Roman. Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea. 05.06.1998.
- Năluca de Fănuș Neagu, Lucian Chișu, Dan Micu după Panait Istrati. Scenografia: Romulus Feneș. Ilustrație muzicală: Remeo Chelaru. Coregrafie: Daniela Popescu. Lupte de scenă: Ion Albu. Distribuție: Anca Alvirescu (Chiralină), Afrodita Androne (Chiralină), Catrin Bădina (Chiralină), Vasile Baicu (Marinar), Erika Băieşu (Chiralină), Ion Baranovschi (Marinar), Alina Boitan (Chiralină), Mihai bunea (Ibrahim), Roxana Buşu (Cabiniera), Maria Buză (Chira), George Călin (Adrian), Armand Calotă (Mustafa), George Chiriţă (Marinar), Vlad Ciobanu (Revoluţionarul), Ion Ionuț Ciocia (Al doilea călător), Marcelo Cobzariu (Sculptorul), Mircea Cojan (Pribeagul), Ana Maria Covaser (Pribeaga), Tomi Cristin (Nakalaki), Adrian Dache (Marinar), Florin Dobre (Marinar), Andrei Duban (Maiakovski), Camelia Enache (Chiralină), Luminița Erga (Prostituata), Vasile Filipescu (Ofiţerul turc), Veronica Gherasim (Chiralină), Alexandru Hasnaş (Diplomatul), Alexandra Ioachim (Chiralină), Andrei Ionescu (Vameşul), Răzvan Ionescu (Panait Istrati), Iulian Ispas (Marinar), Vlad Ivanov (Mihail), Adrian lepădat (Primul călător), Virgil Manole(Marinar), Gheorghe Marian (Marinar), Liviu Militaru (Iosif Vissarionovici), Mihaela Mitrache (Chiralină), Ovidiu Moldovan(Esenin), George Motoi(Romain Rolland), Giliola Motoi(Olga), Bogdan Muşatescu (Abu Hassan), Alexandru Popescu(Marinar), Alexandru Repan (Stavru), Eusebiu Ştefănescu (Nazim Efendi), Maria Teslaru (Mama), Gabriel Țicu(Marinar), Cristian Toma (Marinar), Alexandru Vasu (Marinar), CocaZibilianu (Chiralină). Teatrul Național din București. 28.01.1998
- Tehnica raiului de Mihai Ispirescu. Asistent regie: Isabelle Cristea, George Ulmeni. Decoruri, costume, light design: Dragoș Buhagiar, lrina Solomon; muzica și interpretarea la pian: Dorina Crișan Rusu; Mișcare scenică: Felicia Dalu, Dorina Rusu Crișan. Distribuţia: Alivizache Viviana (Linda), Bădina Catrin (Înger), Boroş Iulia (Îngerul Ilarion), Ceciul Gabriela (Înger), Ciobanu George Vlad (Înger), Ciobanu Mihai (Înger), Ciupitu Mădălina (Înger), Ciută Monica Oana (Înger), Cojanu Viorel (Înger), Covaser Ana Maria (Viola), Creţulescu Tamara (Ernest), Dalu Felicia (Îngerul Albastru Cândva), Dinică Gheorghe (Leopold – Maestrul), Dinulescu Constantin (Bondi), Enache Mariana (Înger), Georgescu Alexandru (Edmond), Hartner Rona (Patinatoarea), Ianovcic Laura (Înger), Ionescu Andrei (Înger), Ionescu Dragoş(Edmond), Jitianu Orlando (Înger), Mateescu Olga Delia (Narcisa), Morariu Dan (Un Decorat), Panait Mihail (Dansatorul), Pavel Valeriu (Înger), Popescu Diana (Înger), Răducanu Mihai (Înger), Sandu Mirela (Înger), Şofariu Cristian (Înger), Uritescu Valentin (Bill), Uţă Valentin (Înger), Vânătoru Oana (Înger), Zibilianu Coca (Înger), Teatrul National București. 07.02.1996
- O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, Scenografia: Victor Ștrengaru; întâmplări muzicale: Dan Micu, Bogdan Vodă. Distribuția: Stelian Nistor (Jupân Dumitrache), Constantin Cotimanis (Nae Ipingescu), Bogdan Vodă (Chiriac), Mircea Jida (Spiridon), George Alexandru (Rică Venturiano), Crenguța Hariton (Veta), Clara Vodă (Zița), Andreea Măcelaru (Cântăreața). Teatrul Nottara, București. 20.01.1996
- Anton Pann de Lucian Blaga. Asistent regie: Eugen Cristea, George Ulmeni. Scenografia: Irina Solomon, Dragoș Buhagiar. Costume: Irina Solomon. Muzica: Iosif Herţea. Distribuția: Răzvan Ionescu (Anton Pann), Teodora Mareș (Ioana), Ileana Stana Ionescu (Coana Safta), Alexandru Hasnaș (Protopopul Nicolae), Bogdan Mușatescu (Napoleon Furnică), Eugen Cristea (Spudercă), Vasile Filipescu (Bidu), Dragoș lonescu (Cocorandu), Cesonia Postelnicu (Nușca), Andrei Finţi (Ursarul, Poștașul, Paznicul), Iulia Cristina Cambur (Iulia), lonel Glonţ (Ursul), Nicolae Coman (Violistul). Teatrul National I. L. Caragiale, București. Premiera: 25 .05.1995.
- Scapin de Molière. Decoruri și costume: arh. Cristian Dinulescu; light designer: Vadim Levinshi. Distribuţia: Cristian Alexandrescu (Scapin), Radu Constantin (Argante), Cristian Stanca (Geronte), Gabriel Popescu (Octave), Doru Zamfirescu (Leandre), Corina Merișescu (Zerbinette), lulia Antonie (Hyacinthe), Gabriela Cosmescu (Cântăreaţa), Lidia Stratulat, Amalia Văcărescu, Adelina Ribac, Natalia Călin, Alin Holcă (Zanni). Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea. Premiera: 06.1994.
- Dacă dă Dumnezeu și plouă de Th. Denis Dinulescu și Nicolae Mateescu. Scenografie: Maria Miu. Lumini: Valentin Devittor, Alexandru Volosinovici. Distribuția: Leopoldina Bălănuță (Primărița), Eusebiu Ştefănescu (Regizorul TV), lon Chelaru (Contabilul), Sorin Medeleni (Paznicul), Coca Bloos (Persoana cu roaba), Papil Panduru (Căpățână), Ana Maria Bobicov (Mioara), Liliana Pană (Nuți), Nic. Praida (Preotul), Petre Moraru (Șeful de producție), Ion Lupu (Camermanul), Nicolae Pomoje (Rusul) și Monica Mihăescu, Cătălina Mustaţă, Domnița Constantinescu, Liana Ceterchi, Ruxandra Enescu, Constantin Bărbulescu, Dan Zamfirescu, Avram Birău. Teatrul Mic. 03.06.1993
- Karamazovii de Dan Micu și Horia Lovinescu după Decoruri și costume: Csörsz Khell. Distribuţia: Bősze György (Feodor), Joós László (Dmitri), Trokán Péter (Ivan), Kőrösi Csaba (Alexei), Fazekas István ( Smerdeakoy), Ujhelyi Olga (Grușenka), Györgyi Illés (Katarina), Holl István (Zosima), Sándor Benczédi (Rakitin). Teatrul Petőfi din Veszprém, Ungaria. Premiera: 04.1992.
- Mandragora (Mătrăguna) de Machiavelli. Decoruri și costume: Puiu Antemir. Distribuția: Géza Balkay (Ligurio), Margitai Ági (Siro), Kézdy György (Messer Nicia), Borbás Gabi (Sostratat), Jónás Rita (Lucrezia), Alföldi Róbert (Callimaco), Hollósi Frigyes (Timoteusz), Szokolai Péter (Cântărețul). Teatrul Játékszín, Budapesta, Ungaria. 1992.
- Visul unei nopti de vară de W. Shakespeare. Scenografia: Varga Katalin. Distribuţia: Epres Attila (Theseus, Oberon), Bálint Péter (Lisander), Pál Attila (Demetrius), Horváth Károly (Philostrat), György Matus, Fekete Tibor, Vitéz László, Kovacs Gyula, Guttin András, Gulyás Zoltán, ( Meșterii), Borbáth Ottília (Hippolyta), Kéner Gabriella (Hermia), Ambrus Asma (Helena), Bencse Ilona (Titania), Patassy Tibor (Puck). Teatrul Katona József, Kecskemét, Ungaria. Premiera: 02.1992.
- Vicleniile lui Scapin de Molière. Distribuţia: Sztarenki Pál (Scapin), Csák György (Argante), Tarján Péter (Geronte), Sándor Czvetkó (Octave), Bar Zoltán (Leandre), Puskás Tivador (Silvester), Kisfalvi Krisztina( Hiacynthe), Györgyi Anna ( Zerbinette). Teatrul Petőfi din Veszprémi, Ungaria. 1991.
- Mătrăguna lui Niccolo Machiavelli, traducere: Alexandru Nicolae Toscani. Decoruri: Puiu Antemir; Scenografie și costumele: Maria Miu. Lumini: Dan Anton, Alexandru Volosinovici. Distribuția: Mihai Dinvale (Callimaco), Adriana Şchiopu (Siro), Mitică Popescu (Messer Nicia), Dinu Manolache (Ligurio), Coca Bloos (Sostrata), Nicolae Dinică (Părintele Timoteo), Oana Ioachim (Lucreția), Alexandru Agarici (Cântărețul). Teatrul Mic. Premiera: 9.05.1991.
- D-ale carnavalului (Farsang), de I. L. Caragiale. Scenografia: Anca Pâslaru. Distribuţia: Trokán Péter (Nae Girimea), Rajhona Ádám (Mache Razachescu), Csiki László (Pampon) Várnagy Zoltán (Iordache), Tarján Györgyi (Didina), Esztergályos Cecília (Miţa) și Lang Rudolf, Szafner Györgyi, Bálint Péter, Háromszék Péter, Sashalmi József. Teatrul Petőfi din Veszprém, Ungaria. Premiera: 10.1990.
- Al patrulea anotimp de Horia Lovinescu. Scenografia: Anca Pâslaru. Distribuția: Lucia Mureșan (Andia Pușcașu), loana Crăciunescu (Nina Elefterescu), Alexandru Repan (Paul Cristodoru), Cristian Șofron (George), Doina Sin (Marioara), Dorin Moga (Profesorul Nicolescu), Tania Filip (Iulia), Dana Dembinski (Luky), Dragoș Pâslaru (Mihai Roitan), Mircea Jida. Teatrul Nottara. Premiera: 02.10.1989.
- Într-o dimineaţă de Mihai Ispirescu. Scenografia: Lavinia Mârșu. Costume: Anca Pâslaru. Decor: Lavinia Mârşu. Regia de montaj: Marga Niță. Operator șef: Cristian Stoian. Distribuția: Viorel Comănici (Berzea), Horaţiu Mălăele (Stroescu), Camelia Zorlescu (Aspasia), Mircea Diaconu (Georgescu), Anca Bejenaru (Cristina). Teatrul Nottara, București. Premiera: 13.10.1988.
- O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale. Scenografie decor: Sică Rusescu, costume: Anca Pâslaru; Coloana sonoră: Horia Murgu. Lumini: Mircea Ocneanu. Distribuția: Victor Ștrengaru (Jupân Dumitrache), Petrică Popa, George Păunescu (Ipingescu), Ștefan Sileanu (Chiriac), Mircea Jida (Spiridon), Dragoș Pâslaru (Rică Venturiano), Margareta Pogonat, Ruxandra Sireteanu (Veta), Diana Lupescu (Ziţa). Teatrul Nottara. Premiera: 02.1987.
- Ultimul bal de Ion Brad și Dan Micu după Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu. Decoruri: Dragoș Georgescu; Costume: Radu Corciova; Coloana sonoră: Horia Murgu; coregrafia: Paul Maiorescu. Lumini: Dumitru Matoacă. Distribuția: Mircea Diaconu (Apostol Bologa), Ștefan Radof (Klapka), Dragoș Pâslaru (Gross), Valeriu Preda (Varga), Valentin Teodosiu (Cervenco), lon Siminie (Generalul Karg), Viorel Comăici (Pretorul), Dorin Moga (Doctorul Mayer), George Păunescu (Paul Vidor), Mircea Jida (Boteanu), George Buznea (Domșa), Victor Strengaru (Pălăgieșu), Radu Dunăreanu (Groza), Elena Bog, Sanda Băncilă (Maria Bologa), Diana Lupescu (Ilona), Emilia Dobrin (Marta), Doina Sin (Rodovica), Adriana Moca (D-ra Boteanu), Vasile Lupu (Petre), Valeriu Arnăutu (Plutonierul), Şerban Cantacuzino (Tohaty), lon Porsilă (Soldatul), Dan Profiroiu (Un locotenent), Mircea Stoian (Un prizonier). Teatrul Nottara. Premiera: 21.09.1986.
- Primele iubiri de Nicolae Labiș. Distribuția: Barbu Marga, Bejenaru Anca, Bog Elena, Caropol Anda, Marinescu Gilda, Pogonat Margareta, Sireteanu Ruxandra, Tacoi Cristina, Vornicel Dan Claudiu (Solist instrumentist). Teatrul Nottara, București. Premiera: 15.01.1986
- Les aigles rampent de Romulus Vulpescu, spectacol inspirat de viaţa și opera lui Victor Hugo. Cu: Alexandru Repan, Lucia Mureșan, Dana Dogaru, Elena Albu, Dan Micu. Prezentat la Festivalul de la Avignon, 07. 1985.
- Cum vă place de W. Shakespeare. Traducător: Andrei Brezianu. Scenografie decor: Dragoș Georgescu; Scenografie și costume: Anca Pâslaru; Muzica: Vasile Șirli, coregrafia: Rose Marie Bot. Distribuția: Alexandru Repan (Ducele în exil și Frederick Uzurpatorul), Mircea Diaconu (Touchstone), Victor Ştrengaru (Jacques), Emil Hossu (Oliver), Valentin Teodosiu (Amiens și Corinus), loana Crăciunescu (Celia), Dragoș Pâslaru (Orlando), Dana Dogaru (Rosalind), Radu Dunăreanu (Adam), Ion Punea (Le Beau), Valeriu Preda (Silvius), Emilia Dobrin Besoiu (Phebe), Radu Buznea (William), Anca Bejenaru (Audrey), Mircea Jida (Denis, un exilat din Ardeni), Diana Lupescu (Fata din Ardeni), Adriana Moca (Cântăreața din pădure), lon Igorov (Charles). Teatrul Nottara. Premiera: 30.04.1985.
- O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale; traducerea: Liisa Rüiöma. Scenografia: Dragoș Georgescu. Distribuția: Mauri Heikkilä (Tipătescu), Reino Honkanen (Trahanache), Tuija Piepponen (Zoe), Pertti ltkonen (Pristanda), Markku Söderström (Farfuridi), Jaakko Haapanen (Brânzovenescu), Hannu Salminenn (Caţavencu), Mauri Saikkonen (Ionescu), Tarmo Valkonen (Popescu), Rauha Valkonen (Dandanache). Teatrul din Kuopio, Finlanda. Premiera: 15.04.1984.
- Cum vă place de W. Shakespeare, Teatrul Petőfi din Veszprém, Ungaria. 1984.
- Trăsura la scară de Mihai Ispirescu. Decor și costume: Sică Rusescu; ilustrația muzicală: Anca Dumitrescu. Distribuția: Victor Ștrengaru (Boiangiu), Dragoș Pâslaru (Pășteanu), George Păunescu (Stănciugel), Anca Bejenaru (Femeia și Secretara), Vasile Lucian, Șerban Cantacuzino, Paul Nadolski (Subalternii), Marian Drăgan (Tudorică). Teatrul Nottara. Premiera: 11.11.1983.
- Negru și Roșu de Horia Lovinescu. Decoruri: Dragoș Georgescu; costume: Nicolae Ularu; muzica: Vasile Șirli. Distribuția: Ștefan Sileanu (Tarquinius), Alexandru Repan (Brutus), Emil Hossu (Sextus), Lucia Mureșan (Tulia), Elena Albu (Lucreția), George Buznea (Collatinus), Dorin Moga (Valerius), Constantin Guriţă (Verginius, Un negustor), lon Siminie, lon Popa, Valentin Teodosiu, Vasile Lupu, lon Porsilă, Anca Bejenaru, Mariana Petre (Cetățenii Romei), Constantin Brezeanu (Metellus), Dragoș Pâslaru (Aquileus), Tony Zaharian (Aulus), Victor Ștrengaru (Appius), Dinu Lucian (Tigellinus), Viorel Comănici (Vittelus), Mircea Jida (Macerinus), George Păunescu (Primul trimis), Napoleon Creţu (Al doilea trimis), Şerban Cantacuzino (Sclavul), Vasile Lucian (Crainicul), lon Igorov (Un negustor); Paul Nadolski (Comandantul gărzii), Marian Drăgan (Titus Brutus), Adrian Pintea (Tiberius Brutus), luliana Ciugulea (Iulia), Constantina Ilie (Femeia). Teatrul Nottara. Premiera: 7.04.1983
- Lăpușneanul de Dan Micu după nuvela lui C. Negruzzi. Scenografia: Dan Micu; muzica: Vasile Șirli. Distribuția: Nicu Jivan (Lăpușneanul), Mircea Diaconu (Nebunul), Dorel Popa (Judecătorul), Eugenia Doina Migletzi (Doamna Ruxandra), Cristian Stanca (Episcopul), Dan Maier (Moţoc), Gabriel Tudorin (Veverită), Ionel Popa (Spancioc), Cristian Bengescu (Stroici), Lidia Stratula (Muta), Cristian Labă, Mihai Cosmescu, Vasile Mustăţea (Soldații). Teatrul popular din Râmnicu Vâlcea (azi: Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea). Premiera: 09.1983.
- Lăpușneanul de Dan Micu după nuvela lui C. Negruzzi. Scenografie: Dragoș Georgescu. Distribuția:Elena Albu (Doamna Ruxandra), Viorel Comănici (Spancioc), Radu Virgul Dunăreanu (Veveriţă), Horațiu Mălăele (Nebunul), Dragoș Pîslaru (Armaşul), Valeriu Preda (Stroici), Ion Siminie (Moţoc), Victor Ștrengaru (Mitropolitul), Valentin Teodosiu (Lăpuşneanu).Teatru Nottara, București. Premiera: 18.06.1982
- O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale. Decorurile: Dragoș Georgescu. Distribuția: Vajda Károly (Titircâ); Dávid Kiss Ferenc (Ipingescu); Jászai László (Chiriac); Sashalmi József (Spiridon) Benedek Gyula (Venturiano); Hőgye Zsuzsanna (Veta); Bartal Zsuzsa (Zita). Teatrul Petőfi din Veszprém, Ungaria. Premiera: 5.03.1982.
- Karamazovii de Horia Lovinescu și Dan Micu după Feodor Dostoievski. Scenografia: Dragoș Georgescu; muzica: Vasile Șirli. Distribuția: George Constantin (Feodor Karamazov), Ștefan Sileanu (Dmitri Karamazov), Alexandru Repan (Ivan Karamazov), Dragoș Pâslaru (Aleksei Karamazov) Horaţiu Mălăele (Smerdeakov), George Buznea (Stavroghin), Radu Dunăreanu (Kirilov), Valentin Teodosiu (Svidrigailov), Dana Dogaru (Grușenka), Ioana Crăciunescu, Catrinel Paraschivescu (Katerina Ivanovna), Mircea Anghelescu (Starețul Zosima), Victor Ștrengaru (Rakitin), George Păunescu, Grigore Constantin, Napoleon Creţu (Călugării), Ion Punea (Miusov), lon Siminie (Procurorul), Viorel Comănici (Judecătorul), Vasile Lucian (Ispravnicul), Tony Zaharian (Avocatul), Valeriu Preda (Pan Wrublevski), Mihnea Moisescu (Președintele tribunalului), Şerban Cantacuzino (Grefierul), Ion Popa (Jupânul), lon Porsilă (Grigori), Camelia Zorlescu (Femeia), Sanda Băncilă (Jupâneasa), Lili Nica Dumitrescu, Angela Chiuaru (Martorii), Vasile Lupu, lon lgorov (Ologii), Valeriu Arnăutu, Dorin Moga (Jandarmii), Adriana Moca (Fata), Roxana lonescu (Fenia). Teatrul Nottara. Premiera: 21.10.1981.
- Noi, subsemnații de Aleksandr Ghelman; traducerea: Tudor Steriade. Decoruri: arh. Dan Jitianu; costume: Anca Sbârcea; ilustrația muzicală: Dan Micu și lon Hetea. Distribuția: Dragoș Pâslaru (Leonea Șindin), Anda Caropol (Alla Șinaina), Dorin Moga (Malisov), lon Punea (Deviatov). Rodica Sanda Țuţuianu (Nuikina), lon Siminie (Semionov), lon Popa (Conducătorul), Valentin Teoodosiu (Un călător), Paul Nadolski (Controlorul), Marian Drăgan (Un milițian), Ion Igorov (Pasagerul), Doina Ionescu Sin (Pasagera), Angela Chiuaru, lon Porsilă, Napoleon Creţu, Șerban Cantacuzino, Grigore Constantin (Călători). Teatrul Nottara. Premiera: 12.1980.
- Articolul 214 de I. L. Caragiale, scenograf decor: Dan Jitianu. Scenograf costume: Doris Jurgea. Lumini: Titi Trandafiridis. Distribuție: Gelu Colceag (Avocatul), Constantin Florescu (Popa Petcu), Petre Lupu, Petre (Lae Popescu), Zoe Muscan (Tarsiţa Popescu), Tora Vasilescu (Acriviţa Popescu). Teatru Bulandra, București. Premira: 29 .07.1979.
- Conu Leonida față cu reacțiunea de I. L. Caragiale. Scenografia: Dan Jitianu, Doris Giurgea. Lumini: Titi Trandafiridis. Distribuția: Victor Rebengiuc (Leonida), Mircea Diaconu (Coana Efimiţa), Zoe Muscan (Safta). Teatrul Bulandra. Premiera: 17.07.1979.
- Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă de Horia Lovinescu. Scenografia: Mihai Mădescu. Asistent regie: Victor Trăilescu. Lumini: D. Motoaca. Efecte sonore: Ion Hetea. Distribuția: George Constantin (Tatăl), Dana Dogaru (Ana), Alexandru Repan (Abel), Ștefan Sileanu (Cain). Teatrul Nottara. Premiera: 26.05.1979.
- Mâța-n sac de Georges Feydeau; traducerea: Andrei Băleanu. Decoruri: Sică Rusescu; costume: Lidia Radian. Distribuția: Victor Ștrengaru (Pacarel), Ioana Manolescu (Martha), Ion Punea (Landerau), Marga Barbu (Amandine), Dana Dogaru (Julie), Horațiu Mălăele (Duffausset), Valeriu Preda (Lanox de Vaux), Ion Porsilă (Lancix de Vaux). Teatrul Nottara. Premiera: 27.12.1978
- Fedra de Racine; traducerea: Tudor Măinescu. Scenografia: Anna Tamas Kelemen. Distribuția: Bedo Ferenc (Paznicul), Livia Doljan (Enona), Livia Gingulescu (Ismena), Mihai Gingulescu (Tezeu), Valentina lancu (Panopa), Adrian Mazarache (Teramen), Cornel Popescu (Hipolit), Marinela Popescu (Arcia), Melania Ursu (Fedra). Teatrul de Stat din Târgu-Mureș (azi: Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania Liviu Rebreanu), secția română. Premiera: 08.06.1978.
- Răceala de Marin Sorescu. Scenografia: Dan Jitianu; Muzica: losif Herţea. Ilustrație muzicală: Grupul Coral Song. Lumini: Titi Trandafiridis. Distribuția: Virgil Ogășanu (Mahomed al II-lea) Adrian Georgescu (Locotenentul), Ion Caramitru (Pașa din Vidin), Florian Pittiș (Radu cel Frumos), Mircea Diaconu (Pânzaru), Dan Nuţu (Căpitanul Toma), Cornel Coman (Căpitanul Papuc), Maria Dogaru (Stanca), Luminița Gheorghiu (Safta), Dan Damian (Văcarul), Petre Lupu (Împăratul), Ileana Predescu (Împărăteasa), Dorin Dron (Zunis), Valeria Ogășanu (Izabela), Ovidiu Schumacher (Stratos), Dinu Dumitrescu (Războiul), Luchian Botez, Dumitru Onofrei (Finanțele), Mircea Gogan (Harapul), Marius Pepino (Kaftangioglu), Mircea Bașta (Beșleagă), Alexandru Martinescu (Turacan-beg-ogli), Doina Mavrodin, Lavinia Jemna, Corina Stan (Femeile românce), Gelu Colceag (Un om), Doru Ana, Augustin Brânzaș, Florin Călinescu, Marian Lepădatu, Nicolae Niculescu, Adrian Săhlean, Valentin Vlădeanu (Oșteni români). Teatrul Bulandra. Premiera: 1.03.1977
- Ulciorul sfărâmat de Heinrich von Kleist. Scenografia: Ion Dogar Marinescu, Asistent scenograf: Lidia Radian Ipser. Lumini: Vasile Hetea. Distribuția: Ștefan Iordache (Adam), Gilda Marinescu (Martha), Dana Dogaru (Eva), Boris Petroff (Walter), Victor Ștrengaru (Licht), lon Siminie (Veit), Răzvan Vasilescu, Horaţiu Mălăele (Ruprecht), Rodica Sanda Țuţuianu (Brigitta), Migry Avram Nicolau (Margareta), Doina Ionescu (Hilda), Ion Porsilă (Aprodul). Teatrul Nottara. Premiera: 14.11.1976.
- Fotbal de Mircea Radu Iacoban. Decoruri și costume: Arh. Petre Pădureț. Efecte sonore: Ing. Lucian Ionescu. Regia tehnică: Stelian Cărbunaru. Lumini: Ilie Voica. Sonorizare: Censtatin Tudose, Wily Voicicovschi. Distribuția: George Bănică (Maestrul), Vasile Ichim (Curmei), Mihail Stan (Bulboacă), Dan Tufaru (Speriatu), Florin Zamfirescu (Hoarță), Gelu Nițu (Căpîlnă), Constantin Cojocaru (Trosnitoru), Corneliu Dumitraș (Domnișoru), Ion Chițoiu (Osoi), Mircea Nicolae Crețu (Lumînare), Geo Costiniu (Cataramă), Radu Gheorghe Zaharia (Spectatorul), Andi Ștefănescu (Țică), Constantin Avandanei (Biță), Gabriel Oseciuc și Dan Ciobanu (Rupere). Teatrul Giulești (azi: Teatrul Odeon), București. Premiera: 19.01.1976.
- Nu am încredere în bărbați de Anatoli Sofronov; traducerea: Ira Mendel Vrabie. Scenografia: Mihai Mădescu; ilustrația muzicală: Ion Hetea. Distribuția: lon Bog (Koltov), Melania Cârje (Alexandra Naidenova), Horațiu Mălăele (Vasea Petuhov), George Negoescu (Vasea Petuhov), Ştefan Sileanu (Koltov), Ruxandra Sireteanu (Nina Tuzova), Victor Ştrengaru (Sesterkin). Teatrul Nottara. Premiera: 19.07.1975.
- Scânteieri în timp: Iphigenia de Mircea Eliade/ Maria de D. R. Popescu. Scenografia: Anna Tamás Kelemen. Distribuția: Marina Marin (Marina Kania). Teatrul de Stat din Târgu-Mureș (azi: Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania Liviu Rebreanu), secția română. Premiera: 04.02.1975.
- Tartuffe (Fățarnicii) de Moliere; traducere de A. Toma. Decorul și costumele: Romulus Feneș. Distribuția: Fana Geică (Doamna Pernelle), Ion Fiscuteanu (Orgon), Livia Gingulescu (Elmira), lon Riţiu (Damis), Marinela Petrescu (Mariana), Petre Dondoș (Valer), Constantin Doljan (Cleant), Mihai Gingulescu (Tartuffe), Zoe Muscan (Dorina), Cornel Popescu (Domnul Loyal), Andrei Török (Un căpitan), George Mendel (Laurent). Teatrul de Stat din Târgu-Mureș (azi: Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania Liviu Rebreanu), secția română. Premiera: 06.12.1974.
- Piticul din grădina de vară de Dumitru Radu Popescu. Scenografie: Romulus Feneș. Distribuția: Doljan Constantin (Izidor Mercea), Doljan Livia (Zambila), Făgărăşanu Alexandru (Vasile Stambuliu), Fiscuteanu Ion (Pasare), Gîngulescu Mihai (Dominic Berceanu), Guga Dan (Gardianul 2), Mendel Gyorgy (Gardianul), Muscan Zoe (Sevastita), Popescu Cornel (Opritescu Mititelu), Popescu Marinela (Maria Boitos), Săsăreanu Constantin (Constantin Iros), Scarlat Ana (Tiganca mută), Sileanu Ştefan (Miron David). Teatrul de Stat din Târgu-Mureș (azi: Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania Liviu Rebreanu), secția română. Premiera: 20.06.1974.
- Paradisul de Horia Lovinescu. Scenografia: Victor Ștrengaru). Distribuția: Mircea Anghelescu (Marele pontif, Patronul circului), Elena Bog (Eva), lon Bog( Marele strateg), Eugenia Bosânceanu (Eva), George Constantin (Poetul), Grigore Constantin (Robotul), Daniel Constantinescu (Copilul), Ioana Crăciunescu (Eva), Napoleon Crețu (Kuklanul), Angela Ghika Perez (Eva), Emil Hossu (Adam), lon Igorov (Robotul), Alecu Lupu (Copilul), Eugenia Marian (Șeful roboților), Stefan Radof (Omul) și Paul Nadolski, George Negoescu, Dan Nicolae, Mariana Oprescu, George Păunescu, Ion Porsilă, Maria Săniuţă, Ion Siminie, Ruxandra Sireteanu, Victor Ștrengaru, Mircea Stroe, George Țurcanu. Teatrul Nottara din București. Premiera: 12.01.1974.
- Cabala bigoților (Képmutatók Cselszövése) de Mihail Bulgakov; traducerea: Sara Karig. Decoruri: Kölönte Zsolt; costume: Romulus Feneș. Distribuția: Bács Ferenc (Charron, Dorsign), Bányai Maria (Mariette Rivaille), Borbáth Ottília (Armande), Férénczy Csongor (Bartholome), Férénczy István (Charles de la Grange), Göcz Mihaly (Moirron), Gyarmathy István (Boulon), Illés Kinga (Armande), Lohinszky Lorand (Moliere), Mágyari Gérgély (Moirron), Szábo Duci (Rense), Tamás Ferenc (Dorsigni), Tanai Bella (Madeleine), Tóth Tamas (Ludovic) Visky Árpád (Nebunul). Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, secția maghiară (azi: Teatrului Național din Tîrgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós”, secția maghiară). Premiera: 16.07.1973.
- Speranța nu moare în zori de Romulus Guga. Scenografia: Dan Micu. Distribuția: Lucia Boga (Maria Magdalena), Ion Brătescu (Călătorul), Constantin Doljan (Colonelul), Alexandru Făgărășanu (Țăranul), Mihai Gingulescu (Soldatul), Dora lvanciuc (Doamna Zalaxa), Cornel Popescu (Îndrăgostitul), Liviu Rozorea (Scamatorul), Constantin Săsăreanu (Procurorul), Ana Scarlat (Îndrăgostita), Ştefan Sileanu (Pavel), Victor Ștrengaru (Jean), Florin Zamfirescu (Petre). Teatrul de Stat din Târgu-Mureș secția română (azi: Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania Liviu Rebreanu), secția română. Premiera: 11.03.1973.
- Războiul vacii de Roger Avermaete; traducerea: Paul B. Marian. Scenografia: Zsolt Kölönte. Distribuția: Constantin Doljan (Prelatuș), Alexandru Făgărășanu (Grefierul), Fana Geică (Doamna de companie), Mihai Gingulescu (Al doilea sergent și Judele din Condroz), Valentina Iancu (Doamna de Fallais), Zoe Muscan (Femeia), Cornel Popescu (Primul sergent), Marinela Popescu (Doamna de Beaufort), Eugen Tănase (Seniorul de Beaufort), Vasile Vasiliu (Seniorul de Fallais şi Seniorul de Goesnes), Florin Zamfirescu (Regele). Teatrul de Stat din Târgu-Mureș secția română (azi: Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania Liviu Rebreanu), secția română. Premiera: 12.10.1972.
- Prinţesa Turandot de Carlo Gozzi; traducerea: Polixenia Carambi. Spectacol de licență. Scenografie: Victor Ștrengaru. Distribuția: Lucia Boga (Adelma), Gelu Colceag (Calaf), Constantin Doljan (Timur), Mihai Gingulescu (Truffaldino), Gabriel Iencec (Pantalone) Dora Ivanciuc (Zelima), Elisabeta Jar (Turandot), Mihai Perșa (Tartaglia), Victor Ștrengaru (Barach), Sanda Maria Ulmeni (Schirina), Vasile Vasiliu (Brighella), Florin Zamfirescu (Altoun Teatrul de Stat din Târgu-Mureș secția română (azi: Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania Liviu Rebreanu), secția română. Premiera: 17.12.1971
- Lăpușneanul, de Costache Negruzzi. Scenografie și costume: Gabriela Coulin. Asistent de regie: Mona Lazăr. Regia: Dan Micu, anul IV regie teatru, clasa profesor Radu Penciulescu; asistenți: Eugenia Ionescu, Ivan Helmer. Distribuția: Ștefan Velniciuc (Alexandru Lăpușneanu), Mircea Diaconu (Nebunul), Andi Ștefănescu (Armașul), Diana Cheregi (Doamna Ruxandra), Mihai Perșa (Moțoc) , Gabriel Iencec (Veveriţă), Florin Zamfirescu (Mitropolitul), Mircea Creţu (Spancioc), Gelu Colceag (Stroici). Sala “Casandra” a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale”, București (azi: Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”). Premiera: 15.02.1971
- Divertisment ’71. Scenografie: Victor Ștrengaru. Regizor tehnic: Dan Guga. Distribuția: Ioana Crăciunescu, Gelu Colceag, Gabriel Iencec, Mihai Perşa, Florin Zamfirescu, Dan Micu. Premiera: 31.10.1971
- Divertisment ’70. Spectacol studențesc. Distribuția: Cristian Berger, Mircea Bibac, Ioana Crăciunescu, Tamara Crețulescu, Mircea Diaconu, Gabriel Iencec, Dan Micu, Lucian Muscurel, Gelu Nițu, Mihai Perșa, Ștefan Sloboda, Andy Ștefănescu, Ștefan Velniciuc, Iulian Vișa, Florin Zamfirescu. Premiera: 12.02.1970
- Ritmuri I, Studioul de teatru al studenților. Teatrul Podul.1969
Spectacole neterminate:
- Mantaua de Gogol, Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea. Prima și ultima lectură: 13.03.1999.
Regie teatru radiofonic:
- Camillus de Ioan Chelaru. Regia artistică: Dan Micu. În distribuţie: Victor Rebengiuc, Mircea Albulescu, Dan Condurache, Ion Pavlescu, Nae Iliescu, Mihai Dinvale, Eusebiu Ştefănescu, Florian Pittiş, Ion Chelaru, Constantin Dinulescu, Petrica Popa, Nicolae Pomoje, Mitică Popescu, Paul Chiribuţa, Valentin Teodosiu, Mirela Gorea, Ana Ciontea, Gheorghe Pufulete, Nicolae Crişu. Regia de studio: Mihai Barta. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: ing. Vasile Manta. Înregistrare din anul 1993
- Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă de Horia Lovinescu. Adaptare radiofonică: Ion D. Şerban. Regia artistică: Dan Micu. În distribuţie: George Constantin, Dana Dogaru, Alexandru Repan, Ştefan Sileanu. Regia de studio: Ion Prodan. Regia muzicală: Timuş Alexandrescu. Regia tehnică: ing. Andrei Sireteanu. Teatru National Radiofonic. Înregistrare din anul 1983
- Subiectul era… trandafirii de Frank Gilroy. Adaptarea: Liliana Zene. Traducerea: Victoria Gheorghiu. Regia artistică: Dan Micu. În distribuţie: Ştefan Mihăilescu Brăila, Gina Patrichi, Emil Hossu, Victor Ştrengaru, Gheorghe Pufulete. Regia de studio: Ion Prodan. Regia muzicală: Timuş Alexandrescu. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Teatrul Naţional Radiofonic. Înregistrare din anul 1975
Scenografie teatru:
- În largul mării, de Slawomir Mrozek. În regia lui Irina Boieru Popescu. Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Iaşi. Premiera: 30.10.1990
- Lăpușneanul de Dan Micu după nuvela lui C. Negruzzi. Scenografia: Dan Micu. Teatrul popular din Râmnicu Vâlcea (azi: Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea). Premiera: 09.1983.
- Speranța nu moare în zori de Romulus Guga. În regia lui Dan Micu . Teatrul de Stat din Târgu-Mureș, secția română (azi: Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania Liviu Rebreanu), secția română. Premiera: 11.03.1973.
Roluri teatru:
- Thomas Keefer în Procesul rebelilor de pe „Caine” de Herman Wouk, în regia lui György Harag. Teatrul Naţional – Compania ‘Liviu Rebreanu’ – Târgu Mureş. Premiera: 21.03.1974
- Interpret în Divertisment 71, de Colectiv autori, în regia lui Dan Micu. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ‘I.L.Caragiale’ – București. Premiera: 31.10.1971
- Funcționar în A murit Tarelkin, de Suhovo Kobîlin, Alexandr Vasilievici, în regia lui Cristian Berger. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ‘I.L.Caragiale’ – București. Premiera: 12.03.1971.
- Rol în Divertisment ’70. Spectacol studențesc. Premiera: 12.02.1970
Roluri film:
- Rol în Înainte de tăcere, Alexa Visarion. Casa de filme Unu, 23.10.1978.
Autor teatru:
- Karamazovii de Horia Lovinescu și Dan Micu după „Frații Karamazov” de Fiodor Mihailovici Dostoievski
- „Ultimul bal” dramatizare după romanul „Pădurea spînzuraţilor” de Liviu Rebreanu. Revista Teatrul, nr. 2, anul XXXI, februarie 1986. P. 42 – 75 .Url:
Piese montate în teatru:
- Karamazovii de Horia Lovinescu şi Dan Micu, în regia Nonei Ciobanu, adaptare a romanului „Fraţii Karamazovi” de Fiodor Mihailovici Dostoievski. Regie: Nona Ciobanu Scenografie: Peter Košir, Nona Ciobanu. Distribuție: Marian Râlea, Cristian Iacob, Radu Zetu, Rareș Florin Stoica, Bogdan Talaşman, Oana Albu, Simona Mihăescu, Gabriela Iacob, Ion Lupu, Avram Birău. Teatrul Mic. Premiera: 8.06.2017
- Karamazovii de Dan Micu și Horia Lovinescu după Decoruri și costume: Csörsz Khell. Distribuţia: Bősze György (Feodor), Joós László (Dmitri), Trokán Péter (Ivan), Kőrösi Csaba (Alexei), Fazekas István ( Smerdeakoy), Ujhelyi Olga (Grușenka), Györgyi Illés (Katarina), Holl István (Zosima), Sándor Benczédi (Rakitin). Teatrul Petőfi din Veszprém, Ungaria. Premiera: 04.1992.
- Ultimul bal de Ion Brad și Dan Micu după Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu. Decoruri: Dragoș Georgescu; Costume: Radu Corciova; Coloana sonoră: Horia Murgu; coregrafia: Paul Maiorescu. Lumini: Dumitru Matoacă. Distribuția: Mircea Diaconu (Apostol Bologa), Ștefan Radof (Klapka), Dragoș Pâslaru (Gross), Valeriu Preda (Varga), Valentin Teodosiu (Cervenco), lon Siminie (Generalul Karg), Viorel Comăici (Pretorul), Dorin Moga (Doctorul Mayer), George Păunescu (Paul Vidor), Mircea Jida (Boteanu), George Buznea (Domșa), Victor Strengaru (Pălăgieșu), Radu Dunăreanu (Groza), Elena Bog, Sanda Băncilă (Maria Bologa), Diana Lupescu (Ilona), Emilia Dobrin (Marta), Doina Sin (Rodovica), Adriana Moca (D-ra Boteanu), Vasile Lupu (Petre), Valeriu Arnăutu (Plutonierul), Şerban Cantacuzino (Tohaty), lon Porsilă (Soldatul), Dan Profiroiu (Un locotenent), Mircea Stoian (Un prizonier). Teatrul Nottara. 21.09.1986.
- Karamazovii de Horia Lovinescu și Dan Micu după Feodor Dostoievski. Scenografia: Dragoș Georgescu; muzica: Vasile Șirli. Distribuția: George Constantin (Feodor Karamazov), Ștefan Sileanu (Dmitri Karamazov), Alexandru Repan (Ivan Karamazov), Dragoș Pâslaru (Aleksei Karamazov) Horaţiu Mălăele (Smerdeakov), George Buznea (Stavroghin), Radu Dunăreanu (Kirilov), Valentin Teodosiu (Svidrigailov), Dana Dogaru (Grușenka), Ioana Crăciunescu, Catrinel Paraschivescu (Katerina Ivanovna), Mircea Anghelescu (Starețul Zosima), Victor Ștrengaru (Rakitin), George Păunescu, Grigore Constantin, Napoleon Creţu (Călugării), Ion Punea (Miusov), lon Siminie (Procurorul), Viorel Comănici (Judecătorul), Vasile Lucian (Ispravnicul), Tony Zaharian (Avocatul), Valeriu Preda (Pan Wrublevski), Mihnea Moisescu (Președintele tribunalului), Şerban Cantacuzino (Grefierul), Ion Popa (Jupânul), lon Porsilă (Grigori), Camelia Zorlescu (Femeia), Sanda Băncilă (Jupâneasa), Lili Nica Dumitrescu, Angela Chiuaru (Martorii), Vasile Lupu, lon lgorov (Ologii), Valeriu Arnăutu, Dorin Moga (Jandarmii), Adriana Moca (Fata), Roxana lonescu (Fenia). Teatrul Nottara. 21.10.1981.
Ilustrații muzicale teatru:
- Le petit piaf, după Micul prinț de Antoine de Saint-Exupéry. Adaptare, regia, muzica: Dan Micu.Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea. 8.10.1998.
- O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, Scenografia: Victor Ștrengaru; întâmplări muzicale: Dan Micu, Bogdan Vodă. Teatrul Nottara, București. 20.01.1996
- Noi, subsemnații de Aleksandr Ghelman; traducerea: Tudor Steriade. Decoruri: arh. Dan Jitianu; costume: Anca Sbârcea; ilustrația muzicală: Dan Micu și lon Hetea. Teatrul Nottara. 12.1980.
Teatru radiofonic:
- Camillus de Ioan Chelaru. Regia artistică: Dan Micu. În distribuţie: Victor Rebengiuc, Mircea Albulescu, Dan Condurache, Ion Pavlescu, Nae Iliescu, Mihai Dinvale, Eusebiu Ştefănescu, Florian Pittiş, Ion Chelaru, Constantin Dinulescu, Petrica Popa, Nicolae Pomoje, Mitică Popescu, Paul Chiribuţa, Valentin Teodosiu, Mirela Gorea, Ana Ciontea, Gheorghe Pufulete, Nicolae Crişu. Regia de studio: Mihai Barta. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: ing. Vasile Manta. Înregistrare din anul 1993. Url:
https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/ioan-chelaru-camillus-1993/
- Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă de Horia Lovinescu. Adaptare radiofonică: Ion D. Şerban. Regia artistică: Dan Micu. În distribuţie: George Constantin, Dana Dogaru, Alexandru Repan, Ştefan Sileanu. Regia de studio: Ion Prodan. Regia muzicală: Timuş Alexandrescu. Regia tehnică: ing. Andrei Sireteanu. Teatru National Radiofonic. Înregistrare din anul 1983. Url:
https://www.youtube.com/watch?v=PH-upVPE4ow
- Subiectul era… trandafirii de Frank Gilroy. Adaptarea: Liliana Zene. Traducerea: Victoria Gheorghiu. Regia artistică: Dan Micu. În distribuţie: Ştefan Mihăilescu Brăila, Gina Patrichi, Emil Hossu, Victor Ştrengaru, Gheorghe Pufulete. Regia de studio: Ion Prodan. Regia muzicală: Timuş Alexandrescu. Regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic. Teatrul Naţional Radiofonic. Înregistrare din anul 1975. Url:
Spectacol teatru:
- Într-o dimineaţă de Mihai Ispirescu. Scenografia: Lavinia Mârșu. Costume: Anca Pâslaru. Decor: Lavinia Mârşu. Regia de montaj: Marga Niță. Operator șef: Cristian Stoian. Distribuția: Viorel Comănici (Berzea), Horaţiu Mălăele (Stroescu), Camelia Zorlescu (Aspasia), Mircea Diaconu (Georgescu), Anca Bejenaru (Cristina). Teatrul Nottara, București. 13.10.1988.
https://www.youtube.com/watch?v=tkG9xDodZdQ
- Cum vă place de W. Shakespeare. Traducător: Andrei Brezianu. Scenografie decor: Dragoș Georgescu; Scenografie și costume: Anca Pâslaru; Muzica: Vasile Șirli, coregrafia: Rose Marie Bot. Distribuția: Alexandru Repan (Ducele în exil și Frederick Uzurpatorul), Mircea Diaconu (Touchstone), Victor Ştrengaru (Jacques), Emil Hossu (Oliver), Valentin Teodosiu (Amiens și Corinus), loana Crăciunescu (Celia), Dragoș Pâslaru (Orlando), Dana Dogaru (Rosalind), Radu Dunăreanu (Adam), Ion Punea (Le Beau), Valeriu Preda (Silvius), Emilia Dobrin Besoiu (Phebe), Radu Buznea (William), Anca Bejenaru (Audrey), Mircea Jida (Denis, un exilat din Ardeni), Diana Lupescu (Fata din Ardeni), Adriana Moca (Cântăreața din pădure), lon Igorov (Charles). Teatrul Nottara. 30.04.1985. Url:
https://www.youtube.com/watch?v=ufvNmwykWdU
https://www.youtube.com/watch?v=KybDAvuuzOc
https://www.youtube.com/watch?v=ufCGtqr1LdU
https://www.youtube.com/watch?v=k-T3NuBjjKw
- Karamazovii de Horia Lovinescu și Dan Micu după Feodor Dostoievski. Scenografia: Dragoș Georgescu; muzica: Vasile Șirli. Distribuția: George Constantin (Feodor Karamazov), Ștefan Sileanu (Dmitri Karamazov), Alexandru Repan (Ivan Karamazov), Dragoș Pâslaru (Aleksei Karamazov) Horaţiu Mălăele (Smerdeakov), George Buznea (Stavroghin), Radu Dunăreanu (Kirilov), Valentin Teodosiu (Svidrigailov), Dana Dogaru (Grușenka), Ioana Crăciunescu, Catrinel Paraschivescu (Katerina Ivanovna), Mircea Anghelescu (Starețul Zosima), Victor Ștrengaru (Rakitin), George Păunescu, Grigore Constantin, Napoleon Creţu (Călugării), Ion Punea (Miusov), lon Siminie (Procurorul), Viorel Comănici (Judecătorul), Vasile Lucian (Ispravnicul), Tony Zaharian (Avocatul), Valeriu Preda (Pan Wrublevski), Mihnea Moisescu (Președintele tribunalului), Şerban Cantacuzino (Grefierul), Ion Popa (Jupânul), lon Porsilă (Grigori), Camelia Zorlescu (Femeia), Sanda Băncilă (Jupâneasa), Lili Nica Dumitrescu, Angela Chiuaru (Martorii), Vasile Lupu, lon lgorov (Ologii), Valeriu Arnăutu, Dorin Moga (Jandarmii), Adriana Moca (Fata), Roxana lonescu (Fenia). Teatrul Nottara. Premiera: 21.10.1981. Url:
Fragment din caietul program al spectacolului „Cum vă place” de W. Shakespeare. Regia: Dan Micu. Teatrul Nottara. Premiera: 30 aprilie 1985. © Teatrul Nottara:
Caiet program al spectacolului „Fotbal” de Mircea Radu Iacoban. Regia: Dan Micu. Teatrul Giulești (azi: Teatrul Odeon), București. Premiera: 19 ianuarie 1976. © Teatrul Odeon, București:
Caiet_Program_Fotbal_regia_Dan_Micu@Teatrul_Odeon
Caiet program al spectacolului „Într-o dimineaţă” de Mihai Ispirescu. Regia: Dan Micu. Teatrul Nottara, București. Premiera: 13 octombrie 1988. © Teatrul Nottara:
Intr_o_dimineata_regia_Dan_Micu@Teatrul_Nottara
Caiet program al spectacolului „Într-o dimineaţă” de Mihai Ispirescu. Regia: Dan Micu. Teatrul Nottara, București. Premiera: 13 octombrie 1988. © Teatrul Nottara:
Jocul_vietii_regia_Dan_Micu@Teatrul_Nottara
Caiet program al spectacolului „Mâța-n sac” de Georges Feydeau. Regia: Dan Micu. Teatrul Nottara. Premiera: 27 decembrie 1978 © Teatrul Nottara:
Mata_n_sac_regia_Dan_Micu@Teatrul_Nottara
Caiet program al spectacolului „O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale. Regia: Dan Micu. Teatrul Nottara. Premiera: 4 februarie 1987. © Teatrul Nottara:
O_noapte_furtunoasa_regia_Dan_Micu@Teatrul_Nottara
Caiet program al spectacolului „Piticul din grădina de vară” de Dumitru Radu Popescu. Regia: Dan Micu. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș (azi: Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania Liviu Rebreanu), secția română. Premiera: 20 iunie 1974. © Teatrul National Târgu-Mureș – Compania Liviu Rebreanu:
Piticul_din_gradina@Teatrul_National_Targu_Mures
Caiet program al spectacolului „Prinţesa Turandot de Carlo Gozzi. Regia: Dan Micu. Teatrul de Stat din Târgu-Mureș secția română (azi: Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania Liviu Rebreanu), secția română. Premiera: 17 decembrie 1971 © Teatrul National Târgu-Mureș – Compania Liviu Rebreanu:
Printesa_Turandot_1971@Teatrul_National_Targu_Mures
Caiet program al spectacolului „Răceala” de Marin Sorescu. Regia: Dan Micu. Teatrul Bulandra. Premiera: 1 martie 1977. © Teatrul Bulandra:
Caiet program al spectacolului „Ultimul bal de Ion Brad și Dan Micu după Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu. Regia: Dan Micu. Teatrul Nottara. Premiera: 21 septembrie 1986. © Teatrul Nottara:
Ultimul_bal_1986@Teatrul_Nottara
Caiet program al spectacolului „Les aigles rampent” de Romulus Vulpescu, spectacol inspirat de viaţa și opera lui Victor Hugo. Prezentat la Festivalul de la Avignon, iulie1985. Doina Papp, Un destin spulberat – Dan Micu, Fundația Culturală „Camil Petrescu”, Revista „Teatrul azi” (supliment), București 2003, p. 172. © Doina Papp, Un destin spulberat – Dan Micu, Fundația Culturală „Camil Petrescu”, Revista „Teatrul azi” (supliment), București 2003:
Cărți dedicate personalității:
- Doina Papp, Un destin spulberat: Dan Micu, Editura Fundația Culturală „Camil Petrescu”; Revista ”Teatrul azi”(supliment), București, 2003
Capitole, pasaje dedicate personalității:
- Dan Micu în Dinu Kivu, Rezistența prin teatru, ediție îngrijită de Ionuț Kivu, Luminița Vartolomei, editura Tracus Arte, București, 2009, p. 157.
- Dan Micu: Horia Lovinescu m-a ales în taină să pun în scenă piesele esențiale în Dinu Kivu, Rezistența prin teatru, ediție îngrijită de Ionuț Kivu, Luminița Vartolomei, editura Tracus Arte, București, 2009, p. 245.
- Dan Micu. A vorbi sau a nu vorbi, aceasta-i întrebarea. Binele steril și răul fecund în: Mircea Ghițulescu, Cartea cu artiști. Teatrul Românesc Contemporan, editura Redacției Publicațiilor pentru Străinătate, București, 2004, p. 177.
- Marian Popescu, Oglinda sparta : despre teatrul românesc dupa 1989: critica teatrala, polemici, puncte de vedere, Editura Unitext, Bucuresti, 1997.
- Dan Micu: Turandot în: Bogdan Ulmu, Sub semnul teatrului, editura Eminescu, București, 1980, p. 144.
- Valentin Silvestru, Caligrafii pe cortina : cinci glose critice, Editura Eminescu, Bucuresti, 1974.
- Dan Micu: Prințesa Turandot (Tîrgu-Mureș) în: Valentin Silvestru, Caligrafii pe cortină, editura Eminescu, București, 1974, p. 138.
Interviuri:
- revista Cortina, supliment al programului Teatrului C. Nottara. Februarie 1985:
- Ion Cocoară, Joi seara, pe scena Teatrului Național un spectacol de excepție: Piticul din grădina de vară, în „Revista Făclia”, 19 iunie 1974, p. 2:
Pliante:
Cronici care tratează opera personalității:
- Ion Parhon, Seducția Micului Prinţ: „Le petit Piaf”, Teatrul „Anton Pann”, Râmnicu Vâlcea, în „Revista Scena”, p. 29 – 30. Url: https://biblioteca-digitala.ro/?articol=62651-seductia-micului-print-le-petit-piaf-teatrul-anton-pann-ramnicu-valcea–scena–iembrie-7-1998
- Adrian Mihalache, O stafie umblă prin Balcania: „Năluca” de Fănuş Neagu, Teatrul Naţional, Bucureşti, în „Revista Scena”, pp. 22. Url: https://biblioteca-digitala.ro/?articol=62397-o-stafie-umbla-prin-balcania-naluca-de-fanus-neagu-teatrul-national-bucuresti–scena–i-1-1998
- Alice Georgescu, Tehnica utopiei negative: „Tehnica raiului” de Mihai ispirescu, Teatrul Naţional din Bucureşti, în „Revista Teatrul Azi”, p. 27 – 28. Url: https://biblioteca-digitala.ro/?articol=52805-tehnica-utopiei-negative-tehnica-raiului-de-mihai-ispirescu-teatrul-national-din-bucuresti–teatrul-azi–4-5-1997
- Valentin Silvestru, Cât de furtunoasă e noaptea furtunoasă O noapte furtunoasă de I.L.Caragiale,Teatrul C.I.Nottara, în „Revista Teatrul Azi”, pp. 23 – 24. Url: https://biblioteca-digitala.ro/?articol=52536-cat-de-furtunoasa-e-noaptea-furtunoasa-o-noapte-furtunoasa-de-i-l-caragiale-teatrul-c-i-nottara–teatrul-azi–4-5-1996
- Margareta Bărbuță, Teatru poetic: „Anton Pann” de Lucian Blaga, în „Revista Teatrul Azi”, pp. 22 – 23. Url: https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54727-teatru-poetic-anton-pann-de-lucian-blaga–teatrul-azi–11-12-1995
- Victor Parhon, Cum-necum, totul e să rîdem: „Dacă dă Dumnezeu şi plouă” de Denis Dinulescu şi Nicolae Mateescu, Teatrul Mic, în „Revista Teatrul Azi”, pp. 37. Url: https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54444-cum-necum-totul-e-sa-ridem-daca-da-dumnezeu-si-ploua-de-denis-dinulescu-si-nicolae-mateescu-teatrul-mic–teatrul-azi–8-9-10-1993
- Cristina Dumitrescu, Tandră persiflare: „Mătrăguna” de Niccolo Machiavelli, Teatrul Mic, în „Revista Teatrul Azi”, p. 28 – 29. Url: https://biblioteca-digitala.ro/?articol=51244-tandra-persiflare-matraguna-de-niccolo-machiavelli-teatrul-mic–teatrul-azi–9-10-1991
- Natalia Stancu, Forța morală a eroului. Personaje semnificative în recente spectacole teatrale, „Ziarul Scînteia”, 10 martie 1989
- Victor Parhon, Cronica dramatică: Fiorul tragic al satirei („Într-o dimineaţă” de Mihai Ispirescu la Teatrul „Nottara”), în „Revista Teatrul”, nr. 12, anul XXXIII, decembrie 1988, p. 68 – 72. Url:
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1988/Nr.12.anul.XXXIII.decembrie.1988/imagepages/image37.html
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1988/Nr.12.anul.XXXIII.decembrie.1988/imagepages/image38.html
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1988/Nr.12.anul.XXXIII.decembrie.1988/imagepages/image39.html
- Nicoleta Gherghel, Într-o dimineață, în „Luceafărul”, 17 decembrie 1988
- Carmen Mihalache Popa, Teatrul „C. I. Nottara” București. „Într-o dimineață” de Mihai Ispirescu, în „Revista Ateneu”, decembrie 1988
- Ileana Lucaciu, Cronică teatrală. Rodul inspirației. „Într-o dimineață” – Teatrul „Nottara”, în „Revista Săptămâna”, 11 noiembrie 1988
- Miruna Ionescu, Între real și fantastic: adevărul poveștii, în „Suplimentul literar – artistic”, 29 octombrie 1988
- Dinu Kivu, „Într-o dimineață”, în„Contemporanul”, 28 octombrie 1988
- Ileana Berlogea, Premieră românească la Teatrul „Nottara”. „Într-o dimineață”, de Mihai Ispirescu, în „Ziarul Informația Bucureștiului”, 10 octombrie 1988
- Ileana A, « La forêt des pendus » sur la scène, în „Revista La Roumanie d’ aujourd’ hui”, 7 iulie 1987
- Mircea Diaconu, „Cazul Bologa”, în „România literară”, 2 aprilie 1987
- Nicoleta Gherghel, O noapte furtunoasă, în „Luceafărul”, 28 martie 1987
- Marian Popescu, „Ultimul bal”, în „Revista România literara”, 9 octombrie 1986
- Sorin Preda, Reporter în actualitatea culturală. Permanența clasicilor, în „Cotidianul Scînteia tineretului”, 28 martie 1986
- Constantinescu, Une nouvelle version scenique, în „Ziarul Actualitatea românescă”, 20 martie 1987
- Dinu Kivu, „O noapte furtunoasă”, în „Revista Contemporanul”, 27 februarie 1987
- Miruna Ionescu, Dimensiunea existenței personajelor, în „Suplimentul literar-artistic Scînteii tineretului”, 21 februarie 1987
- Marian Popescu, Exuberanță și melancolie, în „Revista Flacăra”, 20 februarie 1987
- Ileana Lucaciu, Cronică teatrală. O înțelegere profundă „O noapte furtunoasă” – Teatrul „Nottara”, în „Revista Săptămâna”, 20 februarie 1987
- Constantin Radu-Maria, Cronica dramatică: „O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale (Teatrul „Nottara”), în „Revista Teatrul”, nr. 2, anul XXXII, februarie 1987, p. 44 – 47. Url:
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1987/Nr.2.anul.XXXII.februarie.1987/imagepages/image25.html
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1987/Nr.2.anul.XXXII.februarie.1987/imagepages/image26.html
- Constantin Radu-Maria, Cronica dramatică: „Ultimul bal” de Ion Brad şi Dan Micu după „Pădurea spînzuraţilor” de Liviu Rebreanu (Teatrul „Nottara”), în „Revista Teatrul”, nr. 11-12, anul XXXI, noiembrie-decembrie 1986, p. 70 – 72. Url:
- Constantin Radu-Maria, Cronica dramatică: „Cum vă place” de Shakespeare (Teatrul „Nottara”), în „Revista Teatrul”, nr. 6, anul XXX, iunie 1985, p. 56 – 59. Url:
- Constantin Paraschivescu, Cronica dramatică: „Trăsura la scară” de Mihai Ispirescu (Teatrul „Nottara”), în „Revista Teatrul”, nr. 11, anul XXVIII, noiembrie 1983, p. 12 – 14. Url:
- Constantin Măciucă, Cronica dramatică: „Negru şi roşu” de Horia Lovinescu (Teatrul „Nottara”), în „Revista Teatrul”, nr.5, anul XXVIII, mai 1983, p. 12 – 14. Url:
- Radu-Maria Constantin, Cronica dramatică: „Karamazovii” dramatizare de Horia Lovinescu şi Dan Micu după Dostoievski (Teatrul „Nottara”), în „Revista Teatrul”, nr. 11, anul XXVI, noiembrie 1981, p. 30 – 33. Url:
- Paul Tutungiu, Cronica dramatică: „Noi, subsemnaţii” de Aleksandr Ghelman (Teatrul „Nottara”), în „Revista Teatrul”, nr. 1, anul XXVI, ianuarie 1981, p. 66 – 68, Url:
- Ileana Lucaciu, „Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă”, în „Revista Săptămîna”, 7 decembrie 1979 apud. Dosarul de presă al spectacolului „Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă” de Horia Lovinescu, regia Dan Micu. Teatrul „Nottara”
- Radu-Maria Constantin, Cronica dramatică: „Articolul 214” de I. L. Caragiale (Teatrul „Bulandra”), în „Revista Teatrul”, nr. 10, XXIV, octombrie 1979, p. 19 – 20. Url:
- Radu-Maria Constantin, Cronica dramatică: „Conu Leonida faţă cu reacţiunea” de I. L. Caragiale (Teatrul „Bulandra”), în „Revista Teatrul”, nr. 10, XXIV, octombrie 1979, p. 19 – 20. Url:
- Aurel Bădescu, „Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă” de Horia Lovinescu, în „Revista Contemporanul”, 12 octombrie 1979 apud. Dosarul de presă al spectacolului „Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă” de Horia Lovinescu, regia Dan Micu. Teatrul „Nottara”
- Radu Popescu, Teatrul „Nottara”. „Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă” de Horia Lovinescu. Cronică teatrală, în „Ziarul România liberă”, 6 octombrie 1979
- Natalia Stancu, „Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă” de Horia Lovinescu la Teatrul „C. I. Nottara”, în „Ziarul Scânteia”, 26 septembrie 1979.
- Margareta Bărbuță, „Conul Leonida față cu recțiunea” și „Articolul 214”, în „Ziarul Informația Bucureștiului”, 26 septembrie 1979
- Radu Popescu, „Conul Leonida față cu recțiunea” și „Articolul 214” de I. L. Caragiale, în „Ziarul România liberă”, 26 septembrie 1979
- Mira Iosif, Cronica dramatică: „Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă” de Horia Lovinescu (Teatrul „Nottara”), în „Revista Teatrul”, nr. 7-8, XXIV, iulie-august 1979, p. 114-117. Url:
- Dan Birladeanu, Experiment nereușit, în „Revista Flacăra”, anul XXVIII, nr. 32 (1261), 9 august 1979
- Valentin Silvestru, „Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă” de Horia Lovinescu, în „Revista România Literară”, nr.23, 7 iunie 1979 apud. Dosarul de presă al spectacolului „Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă” de Horia Lovinescu, regia Dan Micu. Teatrul „Nottara”
- Margareta Bărbuță, „Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă” de Horia Lovinescu, în „Ziarul Informația Bucureștiului”, 26 mai 1979 Dosarul de presă al spectacolului „Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă” de Horia Lovinescu, regia Dan Micu. Teatrul „Nottara”
- Valeria Ducea, Cronica dramatică: „Mîţa în sac” de Georges Feydeau (Teatrul „Nottara”), în „Revista Teatrul”, nr. 2, XXIV, februarie 1979, pp.38. Url:
- Constantin Radu-Maria, Cronica dramatică: „Fedra” de Racine (Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş), în „Revista Teatrul”, nr. 3, XXIV, martie 1979, pp. 51. Url:
- Natalia Stanciu Atanasiu, Creații premiate în cadrul Festivalului național „Cîntarea României”, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” – „Răceala” de Marin Sorescu, în „Ziarul Scînteia”, 18 iunie 1977
- Aurel Bădescu, În apărarea ființei patriei, în „Revista Contemporanul”, 22 aprilie 1977
- Ileana Lucaciu, Cronică teatrală – Răceala – Armonia unei reprezentații (Teatrul Bulandra), în „Revista Scena”, nr. 328, 18 martie 1977
- Valentin Silvestru, „Răceala” de Marin Sorescu, în „România liberă”, nr. 13, 1977
- Virgil Munteanu, Cronica dramatică: „Răceala” de Marin Sorescu (Teatrul „Bulandra”), în „Revista Teatrul”, Nr. 3, anul XXII, martie 1977, p. 40 – 42. Url:
- Mira Iosif, Cronica dramatică: „Ulciorul sfărîmat” de Heinrich von Kleist (Teatrul „Nottara”), în „Revista Teatrul”, Nr. 2, anul XXII, februarie 1977, p. 37 – 39. Url:
- Virgil Munteanu, Cronica dramatică: „Fotbal” de M. R. Iacoban (Teatrul Giuleşti), în „Revista Teatrul”, Nr. 3, anul XXI, martie 1976, pp 21 – 23. Url:
- Mira Iosif, Cronica dramatică: „Nu am încredere în bărbaţi” de Anatolii Sovronov (Teatrul „C. I. Nottara”), în „Revista Teatrul”, Nr. 11, XX, noiembrie 1975, pp. 32. Url:
- George Eliade, Molière. Secția româna, în „Revista Vatra”, nr. 47, anul 5, 20 februarie 1975
- Dumitru Chirilă, Mureș. Tartuffe, în „Revista Familia”, nr.1 (113), ianuarie 1975
- Mira Iosif, Cronica dramatică: „Tartuffe” de Molière (Teatrul de Stat din Tîrgu Mureş – secţia română), în „Revista Teatrul”, Nr. 1, anul XX, ianuarie 1975, p. 61 – 63. Url:
- Ion Chereji, Tartuffe de Molière, în „Revista Steaua Roșie”, 19 decembrie 1974, p. 3
- Ion Cocoară, Stagiunea teatrală 1973 – 1974. Festivalul spectacolelor cu piese românești, în „Revista Tribuna”, nr. 35 (923), 29 august 1974, p. 13
- Liviu Ciulei, Festivalul dramaturgiei românești. Premiul III: Piticul din grădina de vară, în „Revista România Literară”, nr. 35, 29 august 1974
- Ion Chereji, Piticul din grădina de vară de D. R. Popescu, în „Revista Steaua Roșie”, 22 august 1974
- Mira Iosif, Cronica dramatică: „Piticul din grădina de vară” (Teatrul de Stat din Tg. Mureş – secţia română), în „Revista Teatrul”, Nr. 6, XIX, iunie 1974, p. 56 – 57. Url:
- Prolog la noua stagiune: Teatrul „C. I. Nottara” – La start: „Paradisul”, în „Revista Teatrul”, Nr. 9, XVIII, septembrie 1973, pp. 11. Url:
- Radu Albala, Cronică spectacol „Paradisul de Horia Lovinescu”, în „Revista Teatrul”, Nr. 1, anul XIX, ianuarie 1974, p. 31 – 32. Url:
- Alecu Popovici, Cronică spectacol „Speranța nu moare în zori de Romulus Guga”, în „Revista Teatrul”, Nr. 7, XVIII, iulie 1973 , pp.48. Url:
- Olah Tibor, Hajnalban nem hal meg a remény – A Marosvásárhely Állami Színház román tagozatának ösbemutatója – , în „Revista Vörös Zászló”, nr. 108 (6659), 9 mai 1973
- Valentin Silvestru, Debut remarcabil la Tîrgu Mureș. „Speranța nu moare în zori” de Romulus Guga, în regia lui Dan Micu, în „Revista România literară”, nr. 17, anul VI, 26 aprilie 1973
- Stelian Vasilescu, Patru spectacole la Tîrgu Mureș, în „Revista Familia”, seria a V-a, anul 9 (109), 24 martie 1973, p. 21
- Ion Calion, Războiul vacii (Premieră pe țară), în „Revista Vatra”, 20 noiembrie 1972, p. 21.
- Cronica spectacol Prinţesa Turandot de Carlo Gozzi, în „Revista Teatrul”, Nr. 4, XVII, aprilie 1972, p. 71 – 74. Url:
- Dinu Kivu, Un turneu de excepție, în „Revista Contemporanul”, 24 martie 1972
- Marius Robescu, Tinerețe și îndrăzneală creatoare, în „Revista România Literară”, 23 martie 1972, p. 20
- Ion Cocoară, Divertisment 71, în „Revista Tribuna”, 2 decembrie 1972, p. 10
- Metz Katalin, Divertisment 71. A Marosvásárhely Állami Színház Szórakoztató műsora, în „Vörös Zászló”, nr. 278 (6207), 21 noiembrie 1971
