Olteanu Matei, Draga
24 octombrie 1933, București
18 noiembrie 2020, Iași
Actriță
O întrebare recurentă în cariera unui actor este „ce ar fi dacă?”, cunoscută și ca „magicul dacă” stanislavskian, întrebare care în viața Dragăi Olteanu Matei a fost înlocuită de un alt magic, cu valoare universală: „de ce?”. Cu toate că această întrebare continuă să o urmărească chiar și în ultimele interviuri televizate pe care le-a acordat, pare că răspunsul îl aflase deja: „Eu am fost lăsată în lume ca să aduc bucurie și veselie în inimile oamenilor…”[1]. Nevoia permanentă de a afla care este sensul existenței și misiunea sa a condus-o către explorarea mai multor domenii și a contribuit decisiv la îmbogățirea carierei sale: a fost actriță de teatru și film, scenaristă, autoare de poezii, dar și de rețete culinare în versuri și chiar desenatoare. A dat viață unor personaje remarcabile, precum coana Chirița, Agafia Tihonovna a lui Gogol, Aneta Duduleanu, a jucat pe scena primului teatru din țară, Teatrul Național din București, și a secondat actori de excepție, atât în teatru, cât și în film.
Draga Olteanu Matei s-a născut la 24 octombrie 1933, la București, primul dar la naștere fiind chiar numele, primit de la tatăl său: „Tatăl meu a vrut să-mi pună numele ăsta. Eu m-am născut la Spitalul Militar, am avut 5,800 kilograme, mi s-a pus o funduliţă roşie de mână şi m-au purtat prin tot spitalul să mă arate şi tatăl meu a zis să port numele Drag, să fiu dragă tuturor. Adevărul e că eu întâlnesc foarte multă iubire şi ofer la rândul meu toată inima mea, tot sufletul meu. Însă mă bucur mult de dragostea pe care mi-a arătat-o publicul. E cel mai mare cadou”. [2]
Meseria de ofițer militar a tatălui i-a oferit și bucuria de a călători prin toată țara, alături de unitatea militară, astfel încât de mică a avut ocazia să interacționeze cu persoane de diferite categorii sociale, să cunoască diverse obiceiuri populare sau regionalisme, devenite mai târziu o inepuizabilă sursă de inspirație pentru rolurile sale, dar și pentru versurile pe care le-a creat. Tot în perioada copilăriei și-a manifestat și pasiunea pentru scenă, primul rol jucat fiind la vârsta de trei ani: „Când aveam vreo trei ani mi s-a dat primul rol, Iepurache-țac, cel care deschidea ușa lui Moș Crăciun. Acum, eu nu mai știu ce-oi fi făcut atunci, dar mi s-a spus că lumea s-a amuzat”[3].
În adolescență a continuat să recite poezii, să scrie scenete de teatru și chiar să danseze la Casa Centrală a Armatei din Brașov, visul ei fiind să devină balerină. După ce a absolvit Liceul Comercial din Brașov, cu o diplomă de tehnician contabil, alege în cele din urmă, îndemnată de părinți, să dea admitere la Institutul Cinematografic din București. Comisia de admitere, formată din nume cunoscute la vremea respectivă, ca Marieta Sadova, Elena Negreanu, actorul Tudorel Popa, regizorii Jean Georgescu, Dinu Negreanu și Dan Neleanu etc. a surprins-o atunci când nu i-a cerut să recite din repertoriul pregătit, ci să povestească o întâmplare tristă din viața ei. Astfel, cea care avea să devină cunoscută pentru rolurile de comedie, a izbucnit într-un plâns amar, amintindu-și de băiatul de care era îndrăgostită, dar care nu o iubea. Plânsul nu a putut fi întrerupt nici la solicitarea expresă a comisiei de a râde, o solicitare care a primit un răspuns vehement: „Cum să râd dacă mă doare sufletul?” [4]. Neîncrezătoare în reușita la examen, primește vestea că a fost admisă chiar de la actorul Amza Pellea: „Amza era înaintea mea la catalog (…) Când s-au afișat rezultatele, Amza, care întotdeauna mă asigura că am intrat, s-a dus la liste, s-a uitat acolo și stă și se uită și se uită și odată îl aud că sare în sus: <<fă, năroado, ai intrat!>>” [5]
Tot sub protecția unui mare actor aveau să fie și primele reprezentații de la Teatrul Național, atunci când Alexandru Finți a distribuit-o în spectacolul „Omul cu mârțoaga” de George Ciprian, unde juca alături de Grigore Vasiliu Birlic. Rolul pe care îl interpreta, al servitoarei Fira, se bucura de mare succes la public, însă, la schimbul de replici cu maestrul Birlic, observase că acesta își acoperea fața cu un ziar și nu o privea deloc. Nedumerită de această atitudine, se hotărăște în cele din urmă să îl întrebe direct, iar răspunsul primit nu îl va uita toată viața: „Drăguță, mi-a răspuns, dacă nu mi-aș acoperi fața, lumea s-ar uita la mine și nu la ce faci tu pe scenă. Și-ar fi păcat”. [6].
La Teatrul Național a intrat prin concurs în anul 1956 și a jucat aici până la retragerea de pe scenă, în anul 2007, având la activ peste 50 de spectacole. A lucrat împreună cu regizori importanți precum Sică Alexandrescu, Ion Cojar, Horea Popescu, Moni Ghelerter, dar și cu regizoare de renume: Cătălina Buzoianu, Sanda Manu, Emma Beniuc, Marietta Sadova. A interpretat personaje celebre din dramaturgia românească și universală și nu a ocolit nici piesele semnate de dramaturge românce ca Ecaterina Oproiu sau Sidonia Drăgușanu. A debutat în același timp cu Alexandru Mirodan, fiind distribuită în piesa scrisă de acesta, Ziariștii, un spectacol care a avut un număr record de reprezentații, peste nouă sute. În afară de câteva excepții, nu a primit roluri principale, însă întotdeauna s-a bucurat de compania unor mari actori: Radu Beligan, Coca Andronescu, Alexandru Giugaru, Dem Rădulescu, Dina Cocea, Carmen Stănescu etc. Pentru Draga Olteanu Matei oricum nu conta importanța unui rol: „(…) pentru mine, toate rolurile pe care le-am interpretat au fost principale și le-am jucat ca atare. Cu aceeași seriozitate și pasiune am lucrat și la un rol de zece replici, și la unul de mare întindere” [7].
Cu toate acestea, s-a remarcat în mod special pentru rolul Agafia Tihonovna, din piesa „Căsătoria” de N.V. Gogol, montată la Teatrul Național, o alegere de distribuție aparent surprinzătoare pentru care a optat regizoarea Sanda Manu:
„Am văzut-o, de curînd, în Căsătoria de Gogol, într-un rol, care, bănuiesc, i-a dat destulă bătaie de cap: Agafia Tihonovna, fata de peţit. Pe rînd, grotescă şi sublimă, tragică şi comică (puţini actori te obligă, în ce-i priveşte, să foloseşti, laolaltă, aceste categorii estetice!). Actriţa domină în mod categoric distribuţia; ea pare — în costumul ‹‹de primire›› (creat de către Elena Pătrăşcanu-Veakis) — o sorcovă vorbitoare, o conopidă uriaşă, înflorată şi terifiantă. Nu pot uita scena în care dovedea — în faţa icoanei — imposibilitatea patologică de a opta pentru unul singur din cei patru pretendenţi, apoi, greutatea cu care izbutea să rostească cele mai simple cuvinte ‹‹Da!››, ‹‹Nu››, ‹‹Nu e cazul!››), şi acel moment al groazei, în care şi-a reprimat expresia ‹‹Marş afară!›› (mult prea dură pentru manierele unei fete de măritat), printr-un gest rapid, ţărănesc: mâna dusă Ia gură, în semn de retragere a cuvintelor”. [8]
A făcut parte din generația de aur a teatrului românesc, oferind într-un interviu și explicația pentru această sintagmă: „Ni s-a spus «de aur» pentru că în seria noastră de absolvenţi toţi au fost talentaţi, toţi au fost apreciaţi de marile personalităţi ale teatrului şi criticii româneşti, toţi au mers la sufletul publicului, foarte pretenţios la vremea aceea, care i-a acceptat, i-a iubit şi i-a situat în primele rânduri ale actorimii româneşti. Dar … aşa le-a proorocit la absolvire chiar tânărul asistent de estetică atunci (profesorul de mai târziu, cunoscut mai ales prin apelativul Sir Toby), Ion Toboşaru, care, văzându-i într-un tablou expus pe culoarele institutului, a spus: «Voi veţi fi generaţia de aur a teatrului românesc!» – relatează Constantin Paraschivescu [9].
Draga Olteanu Matei a debutat în cinematografie în anul 1955, în scurtmetrajul Blanca, producția de la sfârșitul facultății a regizorilor Mihai Iacob și Constantin Neagu, având la bază Povestea teiului și Făt frumos din tei de Mihai Eminescu. Aici a jucat alături de Amza Pellea, Silvia Popovici și Iurie Darie. Debutul „oficial” a avut loc în anul 1959, în Telegrame, regia Gheorghe Naghi și Aurel Miheleș, iar apoi au urmat roluri uriașe în producții cunoscute precum Cucoana Chirița regia Mircea Diaconu sau Chirița în Iași, regia Mircea Drăgan, Buletin de București, regia Virgil Calotescu, Nea Mărin miliardar, regia Sergiu Nicolaescu etc. Ultimul rol a fost cel din Faimosul paparazzo, în regia lui Nicolae Mărgineanu. A interpretat majoritar roluri comice, pentru care publicul a îndrăgit-o și nu a uitat-o niciodată. Și pentru că la rândul ei și-a declarat dragostea profundă pentru cinematografie, s-a aplecat și asupra scrierii unor scenarii de film, pentru Patima regia George Cornea, Dumbrava minunată, regia Gheorghe Naghi și seria Chirițelor.
A fost apreciată de critică în rolul cucoanei Chiriței, în mod special pentru graiul moldovenesc, dar și pentru interpretările muzicale:
„(…) Solistă, valorificând virtuos toate recitativele, Draga Olteanu Matei oferă spectatorilor o Chirițoaie ‹‹natur››, a cărei notă dominantă este vivacitatea, temperamentul, personajul său sprijinindu-se pe lipsa complexelor, ca și pe complexitatea lipsurilor (…) Populara noastră actriță asigură personajului o identitate și o vervă frust cinematografică. Draga-Chirițoaie prin masivitatea ei grațioasă, prin umorul ei direct, rămâne memorabilă”. [10]
Și rolul principal din filmul Patima rămâne unul de referință, cu atât mai mult cu cât personajul pe care îl interpretează, Păuna, are de data aceasta accente tragice: „Cine e această Păuna care a stârnit entuziasmul iubitorilor noştri de film? Într-adevăr, un personaj de mare forţă dramatică, de forţa «Marei» lui Slavici, cu care se înrudeşte ca semnificaţie socială şi ca destin sumbru pentru ea şi pentru ceilalţi, pe care-i antrenează în jocul nesăbuit al averii (…) Draga Olteanu-Matei face din această feminitate-capcană un cap de operă interpretativ. De ajuns câteva scene pentru ca personajul să devină, graţie ei, antologic” [11]
În anul 2007, Draga Olteanu Matei nu a părăsit doar Teatrul Național din București, o dată cu pensionarea sa, ci și capitala, pentru a se retrage la Piatra Neamț, orașul în care a locuit până la finalul vieții. Nu a renunțat nici aici la pasiunea pentru teatru, astfel că a înființat propria companie, Teatrul Vostru, un teatru particular de amatori. A continuat să scrie în caietul personal de versuri și a lucrat la cartea sa de rețete culinare versificate, „Rețete «cercate» versificate și … desenate de Coana Chirița”, publicată în anul 2019.
Pe 18 noiembrie 2020, actrița s-a stins din viață, dar și-a păstrat bucuria până la final și a cerut imperativ celor care au iubit-o să facă același lucru. Nu și-a trădat niciodată menirea, iar ultimele ei cuvinte reprezintă îndemnuri la veselie: „Să nu fiți triști! Să nu fiți triști, înțelegeți ce vă spun? Când vă întâlniți, să vă amintiți doar de momentele frumoase pe care le-am petrecut împreună. Și să beți o sticlă de șampanie în amintirea mea. Măi copii, să nu fiți triști!” [12].
Ana Smaranda Teodorescu
Iulie 2023
Identificator obiect digital: https://doi.org/10.47383/DMTR.04.25
Note:
[1] Ion Moldovan, Draga, editura Ecou Transilvan, Cluj Napoca, 2021, pp. 18
[2] https://www.radioresita.ro/povesti-de-viata/in-memoriam-draga-olteanu-matei
[3] Ion Moldovan, Draga, editura Ecou Transilvan, Cluj Napoca, 2021, pp. 20
[4] Ibidem, pp. 27
[5] Draga Olteanu Matei în dialog cu Irina Păcurariu, în cadrul emisiunii Rețeaua de idoli, TVR2, 2020, disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=b5cS0FKyxbw
[6] Daria Dimiu, „Să-l povestim din cărți”, în Teatrul Azi, nr. 5, mai 2020, p. 265
[7] Ion Moldovan, Draga, editura Ecou Transilvan, Cluj Napoca, 2021, pp. 188
[8] Bogdan Ulmu, „Actori și roluri – Draga Olteanu-Matei: Agafia Tihonovna”, în Teatrul , nr. 8, august 1976, p. 10, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44306-actori-si-roluri-draga-olteanu-matei-agafia-tihonovna–teatrul–8-1976
[9] Corina Herghelegiu, „Un om al «generației de aur»”, în Teatrul Azi, nr. 5-7, mai 2007, p. 271, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60364-un-om-al-generatiei-de-aur-conchistadorii-scenei-de-constantin-paraschivescu–teatrul-azi–5-6-7-2007
[10] Valentin Silvestru, „Cucoana Chirița”, în Cinema, nr. 6, iunie 1987, p. 6
[11] Alice Mănoiu, „Patima – cronică de film”, în Cinema, nr. 1, ianuarie 1976, http://aarc.ro/articol/patima-cronica-de-film
[12] Ion Moldovan, Draga, editura Ecou Transilvan, Cluj Napoca, 2021, pp. 11
Roluri în teatru:
- Lenuța, nevasta lui Damian în Crimă pentru pământ, de Dinu Săraru, în regia lui Grigore Gonța. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 26.10.2002.
- Kvașnia în Azilul de noapte, de Maxim Gorki, în regia lui Ion Cojar. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 5.03.1998.
- Lili în Autorul e în sală, de Ion Băieșu, în regia lui Mihai Berechet. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 26.09.1989.
- Elzevira Renaissance în Ploșnița, de Vladimir Maiakovski, în regia lui Horea Popescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 30.05.1982.
- Coana Chirița în Coana Chirița, de Tudor Mușatescu, în regia lui Horea Popescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 4.10.1981.
- Gherghina Profirel în Hagi Tudose, de Barbu Ștefănescu Delavrancea, în regia lui Ion Cojar. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 1.10.1980.
- Pulcheria în Căruța cu paiațe, de Mircea Ștefănescu, în regia lui Ioana Micescu Cristea. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 17.01.1978.
- Aneta Duduleanu în Gaițele, de Alexandru Kirițescu, în regia lui Horea Popescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 29.11.1977.
- Sudorița în Interviu, de Ecaterina Oproiu, în regia Cătălinei Buzoianu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, București, 18.12.1976.
- Agafia Tihonovna în Căsătoria, de Nikolai Vasilievici Gogol, în regia Sandei Manu. Teatrul Național ”Ion Luca Caragiale” București, 21.04.1976.
- Eliza Dinoiu în Comoara din deal, de Corneliu Marcu, în regia lui Ion Cojar. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 9.04.1975.
- Hangița în Îmblânzirea scorpiei, de William Shakespeare, în regia lui Mihai Berechet. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 8.03.1975.
- Tinca Filitti în Simfonia patetică, de Aurel Baranga, în regia lui Aurel Baranga. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 23.12.1973.
- Feclusa în Furtuna, de Aleksandr Ostrovski, în regia lui George Teodorescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 10.05.1973.
- Maria de la Gorj în Zodia Taurului, de Mihnea Gheorghiu, în regia lui Mihai Berechet. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 11.03.1973.
- Cucoana în Jocul de-a vacanța, de Mihail Sebastian, în regia lui Mihai Berechet. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 16.12.1971.
- Veturia în Pisica în noaptea anului nou, de Dumitru Radu Popescu, în regia Liei Niculescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 14.04.1971.
- Mama în Fetele Didinei, de Victor Eftimiu, în regia lui Călin P. Florian. Teatrul „Tudor Vianu”, Giurgiu, 21.10.1970.
- Coana Chirița în Coana Chirița, de Tudor Mușatescu, în regia lui Horea Popescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 21.12.1969.
- Doamna Boiangiu în Travesti, de Aurel Baranga, în regia lui Aurel Baranga și Victor Moldovan. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 13.02.1969.
- Dna Webb în Orașul nostru, de Thornton Niven Wilder, în regia lui Mihai Berechet. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 25.10.1968.
- Dna Dorfeel în Heidelbergul de altădată, de Wilhelm Meyer Forster, în regia lui Victor Moldovan. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 13.02.1968.
- Ileana în Apus de soare, de Barbu Ștefănescu Delavrancea, în regia lui Sică Alexandrescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 16.09.1967.
- Manuela în Castiliana, de Lope Felix de Vega Carpio, în regia lui Horea Popescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 25.11.1966.
- Slujnica în Nunta însângerată, de Federico Garcia Lorca, în regia lui Miron Nicolescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 21.04.1966.
- Cârciumărița în Doamna lui Ieremia, de Nicolae Iorga, în regia lui Nicolae Massim. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 18.11.1965.
- Jeny în Întâlnire cu îngerul, de Sidonia Drăgușanu, în regia lui Mihai Berechet. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 27.02.1965.
- Băcița în Înșir-te mărgărite, de Victor Eftimiu, în regia lui Miron Nicolescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 5.12.1964.
- Paraschiva în Domnișoara Nastasia, de George Mihail Zamfirescu, în regia lui Ion Cojar. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 23.10.1964.
- Minodora Teica în Ștafeta nevăzută, de Paul Everac, în regia lui Moni Ghelerter. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 6.03.1964.
- Frosine în Avarul, de Jean-Baptiste Poquelin Moliere, în regia lui Alexandru Finți. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 6.12.1963.
- Doamna Quickly în Nevestele vesele din Windsor, de William Shakespeare, în regia lui Florian Nicolau. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 15.09.1963.
- Luiza în Adam și Eva, de Aurel Baranga, în regia Liei Niculescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 12.04.1963.
- Maria în Ancheta, de Voitinovici, în regia lui Miron Nicolescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 16.03.1963.
- Soacra, Îngerul agronom în Cercul de cretă caucazian, de Bertolt Brecht, în regia Emmei Beniuc. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 27.21.1962.
- Parasca în Febre, de Horia Lovinescu, în regia lui Miron Nicolescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 22.09.1962.
- Safta în Conu Leonida față cu reacțiunea; O noapte furtunoasă, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Sică Alexandrescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 4.06.1962.
- Anișoara în Fiicele, de Sidonia Drăgușanu, în regia lui Alexandru Finți. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 19.05.1961.
- Varvara în Milionarii, de Ion Istrati, în regia Liei Niculescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 2.05.1961.
- Mariana N. Demcenko în Ascultă-ți inima, de Alexandr Korneiciuk, în regia lui Alexandru Finți. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 3.03.1961.
- Larisa în Poveste din Irkutsk, de Aleksei Nikolaevici Arbuzov, în regia lui Radu Beligan. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 4.06.1960.
- Doica în Titanic Vals, de Tudor Mușatescu, în regia lui Sică Alexandrescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 4.05.1960.
- Dorina în Tartuffe, de Jean-Baptiste Poquelin Moliere, în regia lui Ion Finteșteanu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 4.03.1960.
- Carolina în În valea cucului, de Mihai Beniuc, în regia lui Sică Alexandrescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 27.02.1959.
- Vecina în roșu în La Zapatera Prodigioasa (Minunata pantofăreasă), de Federico Garcia Lorca, în regia lui Miron Nicolescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 19.12.1958.
- Steosa în Un post rentabil, de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski, în regia Mariettei Sadova. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 25.09.1958.
- Dasenka în Caleașca de aur, de Leonid Leonov, în regia lui Ion Cojar și Lia Niculescu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 3.11.1957.
- Veta în O noapte furtunoasă, de Ion Luca Caragiale, în regia lui Ion Finteșteanu. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 10.10.1957.
- Lida în Steaguri pe tunuri, de Anton Semenovici Makarenko, în regia lui Ion Cojar. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 12.05.1957.
- Aurora în Rețeta fericirii sau despre ceea ce nu se vorbește, de Aurel Baranga, în regia Mariettei Sadova. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 20.04.1957.
- Fira în Omul cu mârțoaga, de George Ciprian, în regia lui Alexandru Finți. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 24.11.1956.
- Dorina în Ziariștii, de Alexandru Mirodan, în regia lui Moni Ghelerter. Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 6.10.1956.
- Istvanne în Furtună în munți, de Laszlo Kiss și Dezso Kovacs, în regia lui Adam Kovacs. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, București, 20.02.1956.
- Lena în Căsuța de la marginea orașului, de Aleksei Nikolaevici Arbuzov, în regia lui Moni Ghelerter. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, București, 10.01.1956.
- Tabun Turcauskaia în Caleașca de aur, de Leonid Leonov, în regia Anei Barcan, Ion Cojar și Martian A. Pop. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, București, 10.12.1955.
- Vasilisa în Azilul de noapte, de Maxim Gorki, în regia Anei Barcan, Ion Cojar și Martian A. Pop. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, București, 30.11.1955.
- Vassa în Vassa Jeleznova, de Maxim Gorki, în regia lui Dinu Cernescu, Beate Fredanov, Ion Gănescu. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, București, 25.11.1955.
- Femeia comisar în Tragedia optimistă, de Vsevolod Vișnevski, în regia Anei Barcan, Ion Cojar, Beate Fredanov, Martian A. Pop. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, București, 12.10.1955.
Roluri în film
- Ea însăși în Maria Sa, Birlic!, în regia lui Carmen Olaru. TVR Iași, 2010.
- Bunica Narcisei în Narcisa Sălbatică, în regia lui Mihai Bauman. Tandem Film, 2010.
- Cuscra în Cuscrele, în regia lui Nae Cosmescu. Național TV, 2005.
- Coana Aurica, bunica Ninei în Poveste imorală, în regia lui Constantin Dicu. TVR, 2000.
- Vecina de mansardă în Faimosul Paparazzo, în regia lui Nicolae Mărgineanu. Ager Film SRL, Fundația DaKino, Total Professional Records, 1999.
- În Ministerul comediei, în regia lui Horațiu Mălăele. Media Vision, 1999.
- Cumnata în Dănilă Prepeleac, în regia lui Tudor Tătaru. Studioul „Buciumul”, 1996.
- Bunica în Călătorie de neuitat, în regia lui Geo Saizescu. Studioul de Film T.V, 1994.
- Efimita în Conul Leonida față cu reacțiunea, în regia lui Nae Cosmescu. Teatrul Național de Televiziune, 1991.
- Chirița în Chirița în Iași, în regia lui Mircea Drăgan. Casa de filme Cinci, 1988.
- Chirița în Cucoana Chirița, în regia lui Mircea Drăgan. Casa de filme Cinci, 1987.
- Eleonora Popescu în Căsătorie cu repetiție, în regia lui Virgil Calotescu. Casa de filme Patru, 1985.
- Baba în Rămășagul, în regia lui Ion Popescu Gopo. Casa de filme Cinci, 1984.
- Eleonora Popescu în Buletin de București, în regia lui Virgil Calotescu. Casa de Filme Patru, 1983.
- Ghicitoarea în cafea în Ana și hoțul, în regia lui Virgil Calotescu. Casa de Filme Cinci, 1981.
- Luța în Iancu Jianu haiducul, în regia lui Dinu Cocea. Casa de Filme Unu, 1981.
- Ana Varga în O lume fără cer, în regia lui Mircea Drăgan. Casa de Filme Cinci, 1981.
- Cucoana Emilia în Dumbrava Minunată, în regia lui Gheorghe Naghi. Casa de Filme Unu, 1980.
- Cucoana Georgeta în Hagi Tudose, în regia lui Silviu Jicman. Teatrul Național de Televiziune, 1980.
- Luța, slujnica țigancă a Tincuței în Iancu Jianu Zapciul, în regia lui Dinu Cocea. Casa de Filme Unu, 1980.
- În Audiența, în regia lui Mircea George Cornea. Casa de Filme Cinci, 1979.
- Veta în Nea Marin Miliardar, în regia lui Sergiu Nicolaescu. Casa de Filme Patru, 1979.
- Soția lui Aman în Un om în Loden, în regia lui Nicoale Mărgineanu. Casa de Filme Unu, 1979.
- Țiganca în Acțiunea Autobuzul, în regia lui Virgil Calotescu. Casa de Filme Cinci, 1978.
- În Avaria, în regia lui Ștefan Roman. Casa de Filme Unu, 1978.
- Frusina în Din nou împreună, în regia lui Mircea George Cornea. Casa de Filme Cinci, 1978.
- Sora Ana în Pentru patrie, în regia lui Sergiu Nicolaescu. Casa de Filme Trei, 1978.
- Florăreasa în Eu, tu și Ovidiu, în regia lui Geo Saizescu. Casa de Filme Cinci, 1977.
- Varvara în Iarna Bobocilor, în regia lui Mircea Moldovan. Casa de Filme Unu, 1977.
- Rodovica, gazda „Bunicului” în Bunicul și doi delincvenți minori, în regia Mariei Callas Dinescu. Casa de Filme Cinci, 1976.
- Elisaveta Dinoiu în Comoara din deal, în regia lui Ion Cojar. TVR, 1976.
- Dactilografa în Instanța amână pronunțarea, în regia lui Dinu Cocea. Casa de Filme Trei, 1976.
- Provinciala în Serenadă pentru etajul XII, în regia lui Carol Corfanta. Casa de Filme Unu, 1976.
- Nastasia Ivanovna în Cadavrul Viu, în regia lui Cornel Popa. Casa de producție TVR, 1975.
- Responsabila în Filip cel bun, în regia lui Dan Pița. Casa de Filme Trei, 1975.
- Nașa/moașa în Ilustrate cu flori de câmp, în regia lui Andrei Blaier. Casa de Filme Trei, 1975.
- Păuna Varlam în Patima, în regia lui Mircea George Cornea. Casa de Filme Cinci, 1975.
- Moașa Irina în Ștefan cel Mare – Vaslui 1475, în regia lui Mircea Drăgan. Casa de Filme Patru, 1975.
- Varvara în Toamna Bobocilor, în regia lui Mircea Moldovan. Casa de Filme Unu, 1975.
- Responsabila de la creșă în Zile Fierbinți, în regia lui Sergiu Nicolaescu. Casa de Filme Trei, 1975.
- Ghicitoarea Raluca în Frații Jderi, în regia lui Mircea Drăgan. Casa de Filme Cinci, 1974.
- Angela, soția lui Salamandra în Explozia, în regia lui Mircea Drăgan. Studioul Cinematografic București, 1973.
- Doamna Rozeanu în Pistruiatul, în regia lui Francisc Munteanu. Studioul de Film TV, 1973.
- Lăcrimoara în Astă seară dansăm în familie, în regia lui Geo Saizescu. Studioul Cinematografic București, 1972.
- Cârciumăreasa Vestemeanca în Bariera, în regia lui Mircea Mureșan. Studioul Cinematografic București, 1972.
- Femeia cu bagaj în Cine va deschide ușa?, în regia lui Gheorghe Naghi. Studioul Cinematografic București, 1972.
- Soția lui Haiduc în Pentru că se iubesc, în regia lui Mihai Iacob. Studioul Cinematografic București, 1972.
- Muncitoare sindicalistă în Facerea lumii, în regia lui Gheorghe Vitanidis. Studiul Cinematografic București, 1971.
- Rafira în Frații, în regia lui Mircea Moldovan. Studiul Cinematografic București, 1970.
- În Un nasture sau absolutul, în regia lui Savel Stiopul. 1970.
- Ana, soția polițistului în Silent Friends, în regia lui Paul Fritz-Nemeth și Gheorghe Turcu. Casa de Filme București, Legend Film Corporation Canada, 1969.
- În Împușcături pe portativ, în regia lui Cezar Grigoriu. Studioul Cinematografic București, 1968.
- Marghiolița, soția boierului în Răpirea fecioarelor, în regia lui Dinu Cocea. Studioul Cinematografic București, 1968.
- Marghiolița, soția boierului în Răzbunarea haiducilor, în regia lui Dinu Cocea. Studioul Cinematografic București, 1968.
- Bucătăreasa în Zile de vară, în regia lui Ion Nița. Studioul Cinematagrofic București, 1968.
- Concubina lui Prunache în Maiorul și moartea, în regia lui Alexandru Boiangiu. Studioul Cinematografic București, 1967.
- În Corigența domnului profesori, în regia lui Haralambie Boroș. Studioul Cinematografic București, 1966.
- Ana Varga în Golgota, în regia lui Mircea Drăgan. Studioul Cinematografic București, 1966.
- Soția lui Zdrelea în Haiducii, în regia lui Dinu Cocea. Studioul Cinematografic București, 1966.
- În Procesul alb, în regia lui Iulian Mihu. Studioul Cinematografic București, 1965.
- Boieroacă, prietenă cu Nadina în Răscoala, în regia lui Mircea Mureșan. Studioul Cinematografic București, 1966.
- În Pisica de mare, în regia lui Gheorghe Turcu. Studioul Cinematografic București, 1963.
- Mărioara, soția lui Colaie în Un surâs în plină vară, în regia lui Geo Saizescu. Studioul Cinematografic București, 1965.
- Soția lui Varga în Lupeni 29, în regia lui Mircea Drăgan. Studioul Cinematografic București, 1962.
- Bona cu copilul în S-a furat o bombă, în regia lui Ion Popescu-Gopo. Studioul Cinematografic București, 1962.
- Catița, țărancă văduvă și săracă în Setea, în regia lui Mircea Drăgan. Studioul Cinematografic București, 1961.
- Nevasta indignată de comportamentul Atenaisi în Telegrame, în regia lui Gheorghe Naghi și Aurel Miheleș. Studioul Cinematografic București, 1960.
- Stareța în Blanca, în regia lui Mihai Iacob și Constantin Neagu. Studioul Cinematografic București, 1955.
Asistență regie de film
- Chirița în Iași. Scenariul: Draga Olteanu matei. Cu: Draga Olteanu Matei, Dem Rădulescu, Ileana Stana Ionescu. Casa de Filme Cinci, 1988.
- Cucoana Chirița. Scenariul: Draga Olteanu-Matei. Cu: Draga Olteanu Matei, Dem Rădulescu, Ileana Stana Ionescu. Casa de Filme Cinci, 1986.
Scenariu de film
- Chirița în Iași. Scenariul: Draga Olteanu matei. Cu: Draga Olteanu Matei, Dem Rădulescu, Ileana Stana Ionescu. Casa de Filme Cinci, 1988.
- Cucoana Chirița. Scenariul: Draga Olteanu-Matei. Cu: Draga Olteanu Matei, Dem Rădulescu, Ileana Stana Ionescu. Casa de Filme Cinci, 1986.
- Dumbrava minunată. Scenariul: Draga Olteanu Matei. Cu: Diana Muscă, Ernest Maftei, Elena Drăgoi. Casa de Filme Unu, 1980.
- Scenariul: Draga Olteanu Matei, George Cornea. Cu: Draga Olteanu Matei, Gheorghe Cozorici, Emanoil Petruț. Casa de Filme Cinci, 1975.
- Caietul program al spectacolului Azilul de noapte, în regia lui Ion Cojar, 1998. © Arhiva TNB
- Caietul program al spectacolului Autorul e in sala, în regia lui Mihai Berechet, 1989. © Arhiva TNB
- Caietul program al spectacolului O seară Caragiale la Studioul de Teatru IATC (1957-1958) © Arhiva de Teatru UNATC.
Cărți dedicate personalității
- Ion Moldovan, Draga, Editura Ecou Transilvan, Colecția Thalia, Cluj Napoca, 2021.
. Autobiografii, memorii
- Draga Olteanu Matei, Rețete „cercate” versificate și … desenate de Coana Chirița, Editura Ecou Transilvan, Cluj Napoca, 2019.
- Draga Olteanu Matei, „Verva unui clasic mereu actual”, în Cinema, nr. 7, iulie 1987, p. 9.
- Draga Olteanu Matei, „Marile partituri”, în Cinema, nr. 8, august 1987, p. 11.
Loreta Popa, Actrița Draga Olteanu-Matei: „Dumnezeu m-a ajutat să depășesc toate obstacolele din viața mea”, în „Jurnal Spiritual”, 2013, interviu disponibil online, https://jurnalspiritual.eu/actrita-draga-olteanu-matei-dumnezeu-m-a-ajutat-sa-depasesc-toate-obstacolele-din-viata-mea/
Descarcă PDFSandu Faur, Draga Olteanu: Pentru că nimeni n-a vrut să-mi scrie rolul, mi l-am scris singură”, în „Cinema”, nr.9, septembrie 1976, pg. 22, https://adt.arcanum.com/ro/view/Cinema_1976/?query=Draga%20Olteanu%20Matei&pg=211&layout=s
Descarcă PDFDin unghiul scenaristului: Dumbrava minunată o ecranizare care-și propune fidelitatea față de Sadoveanu, în „Cinema”, nr. 5, mai 1979, https://adt.arcanum.com/ro/view/Cinema_1979/?query=Draga%20Olteanu%20Matei&pg=101&layout=s
Descarcă PDFSanda Faur, Cultura noastră socialistă despre om și pentru om… afișul bucureștean comentat în dialog cu Draga Olteanu Matei, în „Femeia”, nr. 7, iulie 1976, pg. 22, https://adt.arcanum.com/ro/view/Femeia_1976/?query=Draga%20Olteanu%20Matei&pg=140&layout=s
Descarcă PDFSimion Dascălu, În preajma unei actrițe de excepție, în „Informația Harghitei”, nr. 4613, septembrie 1984, pg. 2, https://adt.arcanum.com/ro/view/InformatiaAdevarulHarghitei_1984_3/?query=Draga%20Olteanu%20Matei&pg=301&layout=s
Descarcă PDFAlte referințe în presă:
- „Draga Olteanu Matei (1933-2020)”, în Foaia Românească, nr. 47, noiembrie 2020, p.8.
- ,C., „In memoriam Draga Olteanu Matei”, Rador.ro, noiembrie 2020, articol disponibil online, https://www.rador.ro/2020/11/18/in-memoriam-draga-olteanu-matei-la-tvr/
- Petre Ivan, „Draga Olteanu Matei, 83”, în Ziarul Metropolis, octombrie 2016, articol disponibil online, https://www.ziarulmetropolis.ro/draga-olteanu-matei-83/
- Christina Livescu, „Interviu cu actrița Draga Olteanu Matei”, noiembrie 2014, interviu disponibil online, https://zch.ro/interviu-cu-actrita-draga-olteanu-matei/
- Petre Ivan, „Draga Olteanu Matei și Tamara Buciuceanu, printre personalitățile decorate de Regele Mihai”, octombrie 2014, articol disponibil online, https://www.ziarulmetropolis.ro/draga-olteanu-matei-si-tamara-buciuceanu-printre-personalitatile-decorate-de-regele-mihai/
- Loreta Popa, „Actrița Draga Olteanu-Matei: Dumnezeu m-a ajutat să depășesc toate obstacolele din viața mea”, în Jurnal Spiritual, 2013, interviu disponibil online, https://jurnalspiritual.eu/actrita-draga-olteanu-matei-dumnezeu-m-a-ajutat-sa-depasesc-toate-obstacolele-din-viata-mea/
- „Draga Olteanu-Matei primește premiul Gopo pentru întreaga carieră”, articol disponibil online, 2010, https://premiilegopo.ro/stiri/draga-olteanu-matei-primeste-premiul-gopo-pentru-intreaga-cariera
- Simion Dascălu, „În preajma unei actrițe de excepție”, în Informația Harghitei, nr. 4613, septembrie 1984, p. 2.
- Draga Olteanu Matei, „Cu inițiativă și cu pricepere”, în „Teatrul”, nr. 2, februarie 1980, p. 6, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=46141-cu-initiativa-si-cu-pricepere–teatrul–2-1980
- „Din unghiul scenaristului: Dumbrav minunată o ecranizare care-și propune fidelitatea față de Sadoveanu”, în Cinema, nr. 5, mai 1979.
- Sandu Faur, „Draga Olteanu: Pentru că nimeni n-a vrut să-mi scrie rolul, mi l-am scris singură”, în Cinema, nr.9, septembrie 1976, p. 22.
- Sanda Faur, „Cultura noastră socialistă despre om și pentru om… afișul bucureștean comentat în dialog cu Draga Olteanu Matei”, în Femeia, nr. 7, iulie 1976, p. 22.
- Dan Giurea, „Piatra de încercare”, în Argeș, nr.3, septembrie 1976, p.15.
- Draga Olteanu Matei în dialog cu Irina Păcurariu, în cadrul emisiunii Rețeaua de idoli, TVR2, 2020, disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=b5cS0FKyxbw
- Fragment din emisiunea Cafeneaua astrelor, disponibil online, 2020, https://www.youtube.com/watch?v=z5mRo1K4zB4
- Draga Olteanu Matei în cadrul emisiunii Cap de afiș, disponibil online, 2020, https://www.youtube.com/watch?v=2ZlMIzlQuwM
- Draga Olteanu Matei în cadrul emisiunii Piersic Show, realizator Carmen Movileanu, 2019, disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=p_SgTWdFIjY
- Draga Olteanu Matei în dialog cu Radu Andrei Tudor, în cadrul emisiunii Pulsul zilei, 2018, disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=4NMLtV3BsX4
- Draga Olteanu Matei recită Blestem de dragoste, de M.R. Paraschivescu, fragment din emisiunea Generația de aur, redactori Doina Teodoru, Constantin Parvulescu, 2016, disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=wK0ZhL2GTb4
- Draga Olteanu Matei în Musafiri de Revelion, scenetă de Grigore Pop alături de Dem Rădulescu, arhiva TVR, 1996, disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=wqRRaZsttC0
- Fragment din Gaițele de Alexandra Kirițescu, regia Nae Cosmescu, 1993, TVR, disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=_dZD3CFGAVk
- Draga Olteanu Matei în dialog cu Gabriela Roman, VivaFm Suceava, 1992, disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=NdRmIZ4yOvg
- Daria Dimiu, „Să-l povestim din cărți”, în Teatrul Azi, nr. 5, mai 2020, p. 265.
- Ion Buzași, „Gastronomie umoristică în versuri”, în România Literară , nr. 39, septembrie 2019, p. 4.
- Ion Parhon, „Yorick, a 17-a ediție”, în Teatrul Azi, nr. 8-9, august 2007, p. 33, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60424-piatra-neamt-yorick-a-17-a-editie–teatrul-azi–8-9-2007
- Corina Herghelegiu, „Un om al „generației de aur”, în Teatrul Azi, nr. 5-7, mai 2007, p. 271, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60364-un-om-al-generatiei-de-aur-conchistadorii-scenei-de-constantin-paraschivescu–teatrul-azi–5-6-7-2007
- Corina Herghelegiu, „Chirița la Botoșani”, în Teatrul Azi, nr. 6-8, iunie 2005, p. 175, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59528-chirita-la-botosani-cucoana-chirita-de-vasile-alecsandri-teatrul-mihai-eminescu-botosani–teatrul-azi–6-7-8-2005
- Mircea Mihăieș, „Doctrina Oltenița”, în România Literară , nr. 27, iulie 2002, p. 2.
- Marina Constantinescu, „Fotografie de grup cu vedete”, în România Literară , 23-24, iunie 1998, p. 36.
- Miklos Eva Daniela, „Primul Festival al Fundației familiilor etnic mixte din România”, în Împreună, nr. 50, ianuarie 1996, p. 5.
- Ioana Florea, „Oameni de lângă noi – Regizorul George Cornea”, în Cuvântul Liber, nr. 169, august 1994, p. 8.
- Alice Mănoiu, „O gospodină…calificată”, în Femeia, nr. 1, ianuarie 1992, p. 9.
- Valentin Tașcu, „Comedie cu actori”, în Flacăra, nr. 28, iulie 1989, p. 14.
- Carmen Dumitrescu, „Lunga călătorie de la cuvântul scris la sperata creație”, în Flacăra, nr. 28, iulie 1989, p. 9.
- Zeno Fodor, „Chirița în Iași”, în Steaua Roșie, nr. 62, martie 1989, p. 2.
- Eugenia Vodă, „Chirița se întoarce”, în România Literară , nr. 2, ianuarie 1989, p. 17.
- Tania Radu, „Final fără tutti”, în Flacăra, nr. 50, decembrie 1988, p. 14.
- Florin Potra, „De cine și cum râd spectatorii?”, în Viața românească, nr. 1, ianuarie 1988, p. 96.
- Mariana Florea, „Lumea minunată a filmului”, în Steaua Roșie, nr. 207, septembrie 1987, p. 9.
- Zeno Fodor, „Cucoana Chirița”, în Steaua Roșie, nr. 225, septembrie 1987, p. 2.
- Monica Gheț, „Film – Cucoana Chirița”, în Steaua, nr. 7, iulie 1987.
- Alice Mănoiu, „Cucoana Chirița”, în Cinema, nr. 6, iunie 1987, p. 8.
- Mădălina Stănescu, „Trio de epocă”, în Cinema, nr. 6, iunie 1987, p. 6.
- Valentin Silvestru, „Cucoana Chirița”, în Cinema, nr. 6, iunie 1987, p. 6.
- Tania Radu, „Roz bombon și mere acre”, în Flacăra, nr. 25, iunie 1987, p. 10.
- Magda Mihăilescu, „O populară comedie clasică pe ecrane Cucoana Chirița după Alecsandri”, în Informația Bucureștiului, nr. 10461, iunie 1987, p. 5.
- , I., „Popa, Săptămâna viitoare pe ecrane”, în Tribuna Sibiului, nr. 9294, iunie 1987.
- Alice Mănoiu, „Premiere românești pe ecrane”, în România Liberă, nr. 13250, iunie 1987.
- Eva Sîrbu, „Primăvara bobocilor”, în Cinema, nr. 5, mai 1987, p. 7.
- Eugenia Vodă, „Veselul Alecsandri”, în România Literară , nr. 20, mai 1987, p. 17.
- Florica Ichim, „Primăvara bobocilor”, în România Literară , nr. 17, aprilie 1987, p. 17.
- Alice Mănoiu, „Punct și de la capăt”, în Cinema, nr. 3, martie 1987, p. 8.
- , C., „Ploșnița de Maiakovski Teatrul Național din București”, în Teatrul, nr. 5, mai 1985, pg, 43.
- Alice Mănoiu, „Râdeți ca-n viață”, în Cinema, nr. 1985, martie 1985.
- Roxana Pană, „Rămășagul”, în Cinema, nr. 3, martie 1985, p. 11.
- Magda Mihăilescu, „În hora fermecătoarelor convenții”, în Cinema, nr. 3, martie 1985, p. 11.
- Adina Darian, „Miezul fierbinte al pâinii”, în Cinema, nr. 1, ianuarie 1984.
- Vasile Groza, „Reporter în culise – fața nevăzută a unui spectacol”, în Informația Bucureștiului, nr. 9412, ianuarie 1984.
- Alice Mănoiu, „Buletin de București”, în Cinema, nr. 3, martie 1983, p. 9, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=64527-buletin-de-bucuresti–cinema-comitetul-de-stat-pentru-cultura-si-arta-consiliul-culturii-si-educatiei-socialiste-1963-1990-uniunea–rtie-3-243-xxi-1983
- Traian Șelmaru, „Alte premiere – Teatrul Național din București, Ploșnița de Maiakovski”, în Teatrul, nr. 1, ianuarie 1983, p. 83, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=47524-cronica-dramatica-plosnita-de-maiakovski-teatrul-national-din-bucuresti–teatrul–1-1983
- Irina Coroiu, „Gaițele de Al. Kirițescu Teatrul Național”, în Teatrul , nr. 7-8, iulie 1982, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=47432-reprezentatia-nr-149-168–teatrul–7-8-1982
- Eva Sîrbu, „Buletin de București – Un el și o ea în cheie comică”, în Cinema, nr. 8, august 1982.
- , I., Suchianu, „O lume fără cer”, în România Literară , nr. 43, octombrie 1981, p. 17.
- Dinu Kivu, „O generație de aur”, în Steaua, nr. 5, mai 1981, p. 59.
- Ioan Cocora, „O generație de aur”, în Steaua, nr. 5, mai 1981, p. 60.
- Irina Coroiu, „File de cronică revoluționară”, în Teatrul , nr. 5, mai 1981, p. 87, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=46863-cronica-t-v-file-de-cronica-revolutionara–teatrul–5-1981
- Ion Ursu, „Cronica filmului Dumbrava minunată”, în Flacăra Iașiului, nr. 10609, noiembrie 1980, p. 3.
- Stelian Vasilescu, „Toamnă teatrală la Botoșani”, în România Literară , nr. 46, noiembrie 1980, p. 16.
- Ioan Lazăr, „Feerie într-o scorbură”, în Scînteia Tineretului, nr. 9769, octombrie 1980, p. 2.
- , I., Suchianu, „Dumbrava minunată”, în România Literară , nr. 40, octombrie 1980, p. 17.
- Valentin Silvestru, „Hagi Tudose la Teatrul Național din București”, în România Literară , nr. 41, octombrie 1980, p. 16.
- Alice Mănoiu, „Dumbrava minunată”, în Cinema, nr. 10, octombrie 1980, p. 10.
- Radu Albala, „Clasicii noștri, Teatrul Național din București – Hagi Tudose de Barbu Ștefănescu Delavrancea”, în Cinema, nr. 10, octombrie 1980, p. 22, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=46035-cronica-dramatica-hagi-tudose-de-barbu-stefanescu-delavrancea-teatrul-national-din-bucuresti–teatrul–10-1980
- Călin Căliman, „Tele-revelion cu fulgi de nea”, în Cinema, nr. 1, ianuarie 1980, p.20.
- Roxana Pană, „O dumbravă care n-ar trebui să fie altfel decât minunată”, în Cinema, nr. 12, decembrie 1979.
- , P., „Multe, multe filme noi…”, în Cinema, nr. 6, iunie 1979, p. 5.
- Eva Sîrbu, „Expresul de Buftea”, în Cinema, nr. 3, martie 1979, p.5.
- Traian Șelmaru, „Cronica dramatică – Teatrul Național din București – Gaițele de Al. Kirițescu”, în Teatrul , nr. 1, ianuarie 1979, p. 37, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=45422-cronica-dramatica-gaitele-de-al-kiritescu-teatrul-national-din-bucuresti–teatrul–1-1979
- Călin Căliman, „Un maraton în imagini”, în Cinema, nr. 1, ianuarie 1979.
- Alice Mănoiu, „Eu, tu și Ovidiu”, în Cinema, nr. 3, martie 1978.
- Alice Mănoiu, „Acțiunea autobuzul”, în Cinema, nr. 2, februarie 1978, p. 10.
- , Carandino, „Teatrul Național „I.L.Caragiale”, Căruța cu paiațe de Mircea Ștefănescu”, în Teatrul , nr. 2, februarie 1978, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=45084-cronica-dramatica-caruta-cu-paiate-de-mircea-stefanescu-teatrul-national-i-l-caragiale–teatrul–2-1978
- , Panait, „Plin de producție”, în Cinema, nr. 11, noiembrie 1977, p. 11.
- , I., S., „Iarna bobocilor”, în România Literară , nr. 41, octombrie 1977, p. 17.
- Alice Mănoiu, „Iarna bobocilor”, în Cinema, nr. 10, octombrie 1977.
- , Panait, „Platourile nu cunosc ideea de concediu…”, în Cinema, nr. 8, august 1977.
- Virgil Munteanu, „Cronica dramatică – dramaturgia independenței pe scenă”, în Teatrul , nr. 5, mai 1977, p. 33, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44694-cronica-dramatica-marele-soldat-de-dan-tarchila-teatrul-national-din-bucuresti–teatrul–5-1977
- , C., Munteanu, „Un an al maturității cinematografice. Și câteva săptămâni de juvenile naivități”, în Cinema, nr. 2, februarie 1977, p. 5.
- Andrei Irimia, „Telex Buftea”, în Cinema, nr. 2, februarie 1977, p. 15.
- Ion Bucheru, „Palmaresul producătorilor pe anul 1976”, în Cinema, nr. 1, ianuarie 1977, p. 15.
- Virgil Munteanu, „Teatrul Bulandra”, în Teatrul , nr. 1, ianuarie 1977, p. 35, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44399-cronica-dramatica-interviu-de-ecaterina-oproiu-teatrul-bulandra–teatrul–1-1977
- Valerian Sava, „Filmul românesc 1976: Ce a adus nou. Și ce nu a adus încă”, în Cinema, nr. 12, decembrie 1976, p. 4.
- Eva Sîrbu, „Serenadă pentru etajul XII”, în Cinema, nr. 12, decembrie 1976.
- Aurel Bădescu, „Filme pe micul ecran”, în Cinema, nr. 12, decembrie 1976, p. 20.
- Eva Sîrbu, „Bunicul și doi delincvenți minori”, în Cinema, nr. 11, noiembrie 1976.
- Alice Mănoiu, „Ultima noapte a singurătății – Lungul drum al individualismului spre viața obștească”, în Cinema, nr. 10, octombrie 1976, p. 9.
- Bogdan Ulmu, „Actori și roluri – Draga Olteanu-Matei: Agafia Tihonovna”, în Teatrul , nr. 8, august 1976, p. 10, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44306-actori-si-roluri-draga-olteanu-matei-agafia-tihonovna–teatrul–8-1976
- Andrei Irimia, „Așa cum îl păstrezi așa îl ai!”, în Cinema, nr. 9, septembrie 1976.
- , C., Munteanu, „Filmul românesc față în față cu: opiniile oamenilor muncii de pe Valea Jiului”, în Cinema, nr. 8, august 1976, p. 4.
- Călin Căliman, „Slavici și personajele lui”, în Cinema, nr. 7, iulie 1976, p. 20.
- Eva Sîrbu, „Instanța amână pronunțarea”, în Cinema, nr. 6, iunie 1976, p. 10.
- Valentin Silvestru, „Cucoana Chirița”, în Cinema, nr. 6, iunie 1976, p. 6.
- Ovidiu Constantinesu, „Căsătoria lui Gogol”, în Viața Românească, nr. 6, iunie 1976, p. 62.
- ,C., Munteanu, „Bunicul și doi delincvenți minori”, în Cinema, nr. 5, mai 1976, p. 6.
- , Avram, „Un eveniment cultural”, în Informația Harghitei, nr. 2027, mai 1976, p. 6.
- , Paraschivescu, „Cronică Dramatică – Teatrul Național din București Căsătoria de N.V. Gogol”, în Teatrul , Nr. 5, mai 1976, p. 32.
- Ecaterina Oproiu, „Spectatori, nu fiți numai spectatori!”, în Cinema, nr. 3, martie 1976, p. 23.
- ȘT., O., Mugur, „Pe ecrane, un film românesc Patima”, în Flacăra Iașiului, nr. 9141, p. 2.
- Alice Mănoiu, „Patima – cronică de film”, în Cinema, nr. 1, ianuarie 1976, http://aarc.ro/articol/patima-cronica-de-film
- , I., Suchianu, „Patima”, în România Literară , nr. 3, ianuarie 1976, p. 17.
- Lidia Popița, „Patima de a juca a Dragăi Olteanu”, în Teatrul , nr.1, ianuarie 1976, p. 6.
- Mircea Alexandrescu, „Cronica filmului Patima”, în „România Liberă”, nr. 9711, ianuarie 1976, p. 2.
- Smaranda Jelescu, „Cronica filmului Patima”, în Scînteia tineretului, nr. 8288, ianuarie 1976, p. 2.
- , C., Munteanu, „Semne bune anul are…”, în Cinema, nr. 12, decembrie 1975, p. 11.
- Maria Marin, „Viitorul rol – Draga Olteanu-Matei”, în Teatrul , nr. 12, decembrie 1975, p. 48, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43491-viitorul-rol-draga-olteanu-matei–teatrul–12-1975
- , C., Munteanu, „Serenadă pentru etajul XII”, în Cinema, nr. 11, noiembrie 1975, p.11.
- Andrei Irimia, „Start sau finiș”, în Cinema, nr. 7, iulie 1975, p. 23.
- Dumitru Fernoagă, „Casa de Filme Cinci – o sugestie”, în Cinema, nr. 6, iunie 1975.
- Eva Sîrbu, „Toamna bobocilor”, în Cinema, nr. 5, mai 1975, p. 7.
- Virgil Munteanu, „Cronica Dramatică – Teatrul Național Comoara din deal de Corneliu Marcu Loneanu”, în Teatrul , nr. 5, mai 1975, p. 39, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43663-cronica-dramatica-comoara-din-deal-de-corneliu-marcu-loneanu-teatrul-national-din-bucuresti–teatrul–5-1975
- , I., Suchianu, „Toamna bobocilor”, în România Literară , nr. 22, mai 1975, p. 17.
- Ion Lazăr, „Comoara din deal de Corneliu Marcu”, în România Literară , nr. 21, mai 1975, p. 16.
- , Paraschivescu, „Cronica Dramatică – Teatrul Național Îmblânzirea Scorpiei de Shakespeare”, în Teatrul , nr.4, aprilie 1975, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43616-cronica-dramatica-imblinzirea-scorpiei-de-shakespeare-teatrul-national-din-bucuresti–teatrul–4-1975
- Dumitru Fernoagă, „Pe aici nu se trece”, în Cinema, nr. 4, aprilie 1975, p. 6.
- Eva Sîrbu, „Ilustrate cu flori de cîmp”, în Cinema, nr. 2, februarie 1975, p. 8.
- Florica Ichim, „Ilustrate cu flori de câmp”, în România Liberă, nr. 9429, februarie 1975, p. 2.
- Valentin Silvestru, „Vasile Alecsandri și teatrul politic (II)”, în Teatrul , nr.4, aprilie 1974, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43091-vasile-alecsandri-si-teatrul-politic-ii–teatrul–4-1974
- , P., „Teatrul Național I.L.Caragiale – Furtuna de A.N. Ostrovski”, în Teatrul , nr. 5, mai 1973, p. 67.
Alice Mănoiu, „Patima” – cronică de film, în „Cinema”, nr. 1, ianuarie 1976, http://aarc.ro/articol/patima-cronica-de-film
Descarcă PDFAlice Mănoiu, Iarna bobocilor, în „Cinema”, nr. 10, octombrie 1977, https://adt.arcanum.com/ro/view/Cinema_1977/?query=Draga%20Olteanu%20Matei&pg=219&layout=s
Descarcă PDFValentin Silvestru, Cucoana Chirița, în „Cinema”, nr. 6, iunie 1976, pg. 6, https://adt.arcanum.com/ro/view/Cinema_1987/?query=Draga%20Olteanu%20Matei&pg=124&layout=s
Descarcă PDFBogdan Ulmu, Actori și roluri – Draga Olteanu-Matei: Agafia Tihonovna, în „Teatrul”, nr. 8, august 1976, pg. 10, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=44306-actori-si-roluri-draga-olteanu-matei-agafia-tihonovna–teatrul–8-1976
Descarcă PDFMaria Marin, Viitorul rol – Draga Olteanu-Matei, în „Teatrul”, nr. 12, decembrie 1975, pg. 48, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43491-viitorul-rol-draga-olteanu-matei–teatrul–12-1975
Descarcă PDFEugenia Vodă, Chirița se întoarce, în „România Literară”, nr. 2, ianuarie 1989, pg. 17, https://adt.arcanum.com/ro/view/RomaniaLiterara_1989_01-03/?query=Draga%20Olteanu%20Matei&pg=40&layout=s
Descarcă PDFMarina Constantinescu, Fotografie de grup cu vedete, în „România Literară”, 23-24, iunie 1998, pg. 36, https://adt.arcanum.com/ro/view/RomaniaLiterara_1998_04-06/?query=Draga%20Olteanu%20Matei&pg=315&layout=s
Descarcă PDFTraian Șelmeru, Cronica dramatică – Teatrul Național din București – Gaițele de Al. Kirițescu, în „Teatrul”, nr. 1, ianuarie 1979, pg. 37, https://adt.arcanum.com/ro/view/Teatrul_1979/?query=Draga%20Olteanu%20Matei&pg=40&layout=s
Descarcă PDFRadu Albala, Clasicii noștri, Teatrul Național din București – Hagi Tudose de Barbu Ștefănescu Delavrancea, în „Cinema”, nr. 10, octombrie 1980, pg. 22, https://adt.arcanum.com/ro/view/Teatrul_1980/?query=Draga%20Olteanu%20Matei&pg=835&layout=s
Descarcă PDF
- Pagina Wikipedia dedicată actriței Draga Olteanu-Matei
https://ro.wikipedia.org/wiki/Draga_Olteanu-Matei
- Pagina de prezentare dedicată actriței Draga Olteanu-Matei pe portalul cinemagia.ro
https://www.cinemagia.ro/actori/draga-olteanu-matei-2238/
- Pagina de prezentare dedicată actriței Draga Olteanu-Matei pe portalul imdb.com
https://www.imdb.com/name/nm0648193/
- Profilul actriței Draga Olteanu-Matei pe portatul All About Romanian Cinema
