Purcărete, Silviu
5 aprilie 1950, București
regizor de teatru
Privirea care înfățișează[1] este sintagma care concentrează conceptual-metaforic imaginarul scenic al celui mai cunoscut peste hotare dintre regizorii români ai ultimelor decenii. Vizualitatea, recitirea unor opere clasice filtrate prin codurile unei estetici ce pornește de la latențele textului, dar îl reinterpretează pe toate articulațiile lui semantice, fascinația carnavalescului, plăcerea de-a lucra cu ansambluri numeroase în spații ample, de-a recurge la referințe culturale fundamentale definesc succint teatrul plin de nuanțe pe care îl face Silviu Purcărete.
A absolvit Institutul de Teatru și Cinematografie București (1974) și a început să regizeze la Teatrul Dramatic din Constanța, unde în decursul sezoanelor de activitate a explorat teatrul antic (Miles Gloriosus de Plaut – 1977; Legendele atrizilor, scenariu propriu după Eschil, Sofocle, și Euripide, cu cântece, bocete și descântece românești – 1978; Hecuba de Euripide – 1981), apoi în pepiniera de talente care era Teatrul Tineretului Piatra Neamț (Romeo și Julieta, cu Constantin Cojocaru și Nina Zăinescu în rolurile titulare – 1974; Piațeta de Carlo Goldoni – 1986, cu Maia Morgenstern, Oana Pellea, Coca Bloos, printre alții) și la Teatrul Mic (din 1979) și Foarte Mic din București.
Borna istorică 1989 îl prinde la Teatrul Național ″Marin Sorescu″ din Craiova (în directoratul lui Emil Boroghină), cu trupa căruia începe o serie remarcabilă de mari spectacole. În contextul favorabil al curiozității europene privind această țară ieșită din chingile comunismului și al noutăților artistice pe care le aducea regizorul, montările sale au făcut înconjurul lumii selectate în cele mai râvnite festivaluri de gen (Ubu Rex cu scene din Macbeth după Alfred Jarry și William Shakespeare – 1990, construită pe o intertextualitate ce leagă epoci, dictaturi, culturi; Titus Andronicus de Shakespeare – 1992, într-un minimalism scenografic amintind de canonul teatrului antic; Phaedra după Seneca și Euripide – 1993, o configurare pe model filmic a străvechii lucrări, cu o fluiditate stăpânită de priceperea dozajului artistic, calități ce au menținut-o pe afiș vreme de 20 de ani; Danaidele după Eschil – 1994, un decupaj inteligent de alternanță a momentelor solistice și corale; Orestia după Eschil -1998).
În anii 2000, avea să înceapă o altă suită de colaborări miraculoase, cu Teatrul Național ″Radu Stanca″ din Sibiu (director Constantin Chiriac): Pilafuri și parfum de măgar după 1001 de nopți – 2001; Cumnata lui Pantagruel după scrierile lui François Rabelais – 2003; Așteptându-l pe Godot după Samuel Beckett – 2005; iconicul Faust după Goethe – 2007; Metamorfoze după Ovidiu – 2009, gândit pentru aer liber; Călătoriile lui Gulliver după Jonathan Swift – 2012; Povestea prințesei deocheate, scenariu original după Tsuruya Namboku al IV-lea – 2018 etc.
În Faust impresionează intensitatea vizual-ideatică, forța interpretativă (Ofelia Popii-Mefisto, Ilie Gheorghe/Miklos Bacs-Faust), extraordinara relație scenică a protagoniștilor în jurul cărora gravitează grupuri numeroase de figuranți, consistența metafizică a discursului regizoral, imersiunea publicului în acțiunile teatrale (muzica se aude inclusiv de sub gradene, spectatorii sunt incluși fizic în carnavalul diavolesc din Noaptea Walpurgiei) și puterea de semnificare a imaginilor derulate într-o fostă hală industrială reamenajată ca perimetru scenic. E un spectacol antologic.
Teatrul nu e text pentru Purcărete, partea vorbită e doar un strat al constructului scenic. Își face singur adaptările – taie, mixează autori și traduceri, reordonează tablouri, adaugă, rescrie întreg materialul dramaturgic, intră în repetiții cu o versiune, însă metamorfoza continuă până în prag de premieră, pentru că mulează textul pe potențialul actorilor și îl concentrează în raport cu celelalte componente scenice. Purcărete identifică nucleele de teatralitate în opere literare și le prelucrează în estetici elaborate, rampa e locul unde se privește, imaginea scenică e unul dintre indicii de teatralitate. Croiala scenariului dramatic o face din instinct, când citește o piesă o vede, iar spectacolul e un montaj cursiv de secvențe generate de imaginațiile celor din echipa coordonată de regizor. Evită autorii contemporani, întrucât nu-i oferă suficientă distanțare temporală.
Are o solidă cultură plastică și muzicală, arte din care a importat reguli de compoziție pentru picturalitatea tridimensionalizată, ambientul sonor, structurarea coral-simfonică, plurivocală, pe care le arhitecturează (uneori face el însuși scenografii) în omogenități artistice. Crede în puterea echipei care e rodată (de-a lungul vremii, scenografii Eugenia Tărășescu Jianu, Ștefania Cenean, Helmuth Stürmer, Dragoș Buhagiar; muzicienii Iosif Herțea, Vasile Șirli, video Andu Dumitrescu sau Andrei Cozlac, mai recent). Simbioza imaginativă îi face să comunice adesea fără cuvinte, să anticipeze tacit direcția creativă pe care vor merge, să consoneze în folosul valoric al mizanscenei. Purcărete lucrează intuitiv, gândește în imagini, face un teatru structurat cinematografic.
Ludicul e sursa originalității regizorale, iar starea de improvizație e dimensiunea solicitată tuturor coechipierilor. Contexte și îndemnuri ce nu au aparent legătură cu proiectul (vizionarea unui film, mersul la saună, ″teme″ de rezolvat pornind de la subiecte în sine bizare) generează așteptări ce îi extrag pe protagoniști din rutine știute și îi mobilizează creativ. Teatrul e pentru Silviu Purcărete o joacă vie, magică.
Mizanscenele germinează în perioade de pregătire îndelungate uneori (la Ubu Rex cu scene din Macbeth, 14 ani; la Faust, vreo 7) care continuă până în seara primei întâlniri cu publicul, când regizorul se retrage și predă interpreților spectacolul. Îi place energia actoricească, complicitatea creativă, flexibilitatea de registru, grupurile de interpreți purtate pe suprafețe ample, multiplicarea unor personaje (șapte copile-Margarete în Faust, Demetrius și Cheiron văzuți ca gemeni în Titus Andronicus, Didina Mazu e multiplicată cu trei în D‵ale carnavalului), dintr-o nevoie naturală de-a sublinia un gând, de-a însufleți scena. Motiv pentru care și obiectele (unele recurente – valize, bastoane, găleți din tablă, geamantane, scaune etc.) ori părți din decor (ziduri, mese, dulapuri, gradene) se mișcă în spațiul de joc într-o textură scenică în care totul curge. Silviu Purcărete are umor, strecoară ironii nesupărătoare și poante unde se potrivesc (în Don Juan, distribuția e feminină; în Pilafuri…, a adus animale domestice vii – un măgăruș și două oi; în Phaedra, corul atenienilor e, ne dezvăluie în epilog, feminin, despuindu-și busturile și etalând indiscutabilul semn al feminității, sânii – ambiguitatea de gen, femininul și masculinul sunt adesea în echivoc, vezi Danaos, Mefisto; în Așteptându-l pe Godot, când Lucky vorbește din urechi îi iese fum; în Metamorfoze, apare un actor asiatic în intro care citește ″invocația″ într-o limbă orientală concomitent cu cel ce rostește în latină etc.).
Regizorul se joacă cu proporțiile (un element ce vine din teatrul de bâlci, din circ), răstoarnă lumea cu susul în jos (Așteptându-l pe Godot, O furtună), dă curs plăcerii carnavalescului (Cumnata lui Pantagruel, Gianni Schicchi, Faust, D‵ale carnavalului etc.), simulează oniricul, nocturnul (luna și lumina ei ambiguă ce deschide porțile altor lumi). E fascinat de grandios, pe care-l expandează pe zeci de metri pătrați, în desfășurări flamboiante; încapsulează trimiteri culturale, într-o estetică fundamentată pe vizualitate (citarea evidentă a Lecției de anatomie a lui Rembrandt, în amenajarea decorului și plasarea publicului, în Lulu; Țipătul lui Munch, în mimica lui Ștefan Iordache, în Titus Andronicus etc.).
Printre temele predilecte se numără fragilitatea umană, bătrânețea, moartea, pe care le-a tratat scenic în Decameron 645, Faust, Metamorfoze, O furtună, Plugarul și moartea etc. Valorizează la egalitate drama și comedia, e el însuși un bonom (Femeia care și-a pierdut jartierele, Conu‵ Leonida față cu reacțiunea, Vicleniile lui Scapin) etc.
Găsește loc în viziunile sale scenice tehnicilor de animație (a lucrat și în teatre pentru copii, iar în Orestia a introdus un cor de marionete), îi plac elementele de film mut, teatrul de bâlci, commedia dell‵arte.
Silviu Purcărete a fost invitat să colaboreze pe scene de prestigiu ale lumii – Burgtheater Viena, Royal Shakespeare Company, Tokio Metropolitan Theater, Nottingham Playhouse, Théâtre de l‵Union Limoges, La Comédie de Saint-Etienne, Teatrul Norsk Oslo, Teatrul Național Bergen, Teatrul Național și Teatrul ″Katona Jozsef″ din Budapesta, Teatrul Vahtangov din Moscova, Baltic House Theatre Company din Sankt Petersburg etc. Când a pus în scenă operă (la Wiener Staatsoper, Opera din Bonn, Glydenbourne Festival Opera, Csokonay Theatre Debrecin, Teatrul Maghiar de Stat Cluj Napoca, Opera din Timișoara etc.) a teatralizat acest gen definit prin conservatorism, expunându-i frecvent culisele, lucrând cu soliștii cum o face cu actorii.
Filmul Undeva la Palilula (2012) concretizează visul său legat de cinematografie într-un eseu metaforic, cu actori din teatru cu care a rezonat (Constantin Chiriac, Ofelia Popii, Constantin Cicort, Sorin Leoveanu, Adrian Matioc, Horațiu Mălăele, George Mihăiță, Angel Rababoc, Pali Vecsei etc.) și cu o prezență anecdotică a lui însuși, în rolul Italianului.
Nu consideră că are calități de pedagog în sensul didactic al termenului, dar ca regizor se pricepe să aducă actorii pe direcția în care îndreaptă spectacolul. Totuși, ca director al Théâtre de l‵Union Centre Dramatique National du Limousin Franța (1996- 2002) a înființat și gestionat Académie Théâtrale de l‵Union – École Supérieure Professionnelle du Théâtre du Limousin, care continuă să funcționeze. A gândit-o pe sistemul formării prin practica teatrală, reunind tineri interesați de actorie pe care i-a modelat pentru a funcționa ca o trupă. Aspiranții urmează cursuri teoretice, se implică în proiecte scenice, pentru că, din perspectiva lui Purcărete, o școală de teatru separată de scenă e foarte departe de idealul procesului formativ. ″Cel mai important lucru e să nu ne pierdem apetitul ludic″[2], afirmă regizorul.
Oltița Cîntec
Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.02.07
Bibliografie
George Banu, Repetițiile și teatrul reînnoit – secolul regiei, București, Editura Nemira, 2009
Patrel Berceanu, Monografia unui eveniment teatral – Ubu Rex cu scene din Macbeth, Craiova, Editura Aius și Teatrul Național Craiova, 2000
Oltița Cîntec, Silviu Purcărete – Privirea care înfățișează, București, Editura Cheiron prin ″Teatrul Azi″, 2011 (ed. I), 2020 (ed. a II-a)
Marina Constantinescu, Les Danaïdes. Historire d‵un spectacle, București, Editura Nemira, 1996
Andreea Dumitru, ″Nu cred în natura evanghelică a teatrului″ interviu, Dilema veche, nr 263, 2 martie 2009
Marian Popescu, Oglinda spartă. Teatrul românesc după 1989, București, Unitext, 1997
*** Silviu Purcărete, images de théâtre, Lansman, 2002
Miruna Runcan, Modelul teatral românesc, București, Editura Unitext, 2000
Note
[1] Esti și titlul pe care l-am folosit pentru cartea pe care i-am consacrat-o: Oltița Cîntec, Silviu Purcărete – Privirea care înfățișează, București, Editura Cheiron prin ″Teatrul Azi″, 2011 (ed. I), 2020 (ed. a II-a), o privire din interior, de la repetiții, privind maniera de lucru a regizorului, dar și una retrospectivă, referitoare la punerile sale în scenă memorabile.
[2] Oltița Cîntec, Op.cit, (ed. I), p. 19
Alte referințe în presă:
- https://www.ziarulmetropolis.ro/silviu-purcarete-am-o-mare-lipsa-de-placere-in-a-teoretiza/
- https://yorick.ro/silviu-purcarete-in-momentul-in-care-am-terminat-repetitia-la-un-spectacol-nu-mai-suport-sa-l-vad-2/
- Emil Boroghină, „Un spectacol rememorat: Ubu Rex cu scene din Macbeth”, Teatrul azi, 25 octombrie 2009. https://teatrul-azi.ro/ubu-rex-cu-scene-din-macbeth-in-regia-lui-silviu-purcarete-si-teatrul-national-din-craiova-la-festivalul-international-de-la-edinburgh-1991/
- https://adevarul.ro/cultura/teatru/silviu-purcarete-regizor-interviul-faceti-mine-nu-dumnezeu-1_50b76cc47c42d5a663a6691d/index.html
- https://agenda.liternet.ro/articol/9047/Alina-Mazilu-Silviu-Purcarete/Teatrul-ca-metamorfoza-Metamorfoze.html
Regie de teatru:
- Povestea prințesei deocheate scenariu de Silviu Purcărete inspirat din Sakura Hime Azuma Bunshô, de Tsuruya Nanboku al IV-lea. Teatrul Național Radu Stanca Sibiu. Scenografia: Dragoș Buhagiar. Muzica: Vasile Șirli. Cu: Ofelia Popii, Iustinian Turcu, Dana Taloș, Adrian Matioc, Diana Văcaru Lazăr, Cristian Stanca, Diana Fufezan, Raluca Iani, Mariana Mihu, Adrian Neacșu, Pali Vecsei, Vlad Robaș, Emöke Boldizsár , Cristina Stoleriu, Alexandru Malaicu, Codruța Vasiu, Serenela Mureșan. Data premierei: iunie 2018.
- Cafeneaua de Carlo Goldoni. Teatrul Național Vasile Alecsandri Iași. Scenografia: Dragoș Buhagiar. Cu: Constantin Avădanei (Trappola), Andreea Boboc (Vittoria), Daniel Busuioc (Căpitanul de poliție), Cătălin Chirilă (Don Marzio), Haruna Condurache (Lisaura),Teodor Corban (Ridolfo). Data premierei: 30.05.2016
- Iulius Cezar de William Shakespeare. Teatrul Maghiar de Stat Cluj. Scenografia: Dragoș Buhagiar. Muzica: Vasile Șirli. Cu: Miklós Bács (Marc Antoniu), Zsolt Bógdan (Iulius Cezar), Gábor Viola (Brutus). Data premierei: 09.10.2015
- Die Fuchsiade (Fucsiada) de Urmuz. Teatrul German de Stat Timișoara. Scenografia: Helmut Stürmer. Costume: Corina Grămoșteanu. Cu: Rareș Hontzu (Theodor Fuchs), Olga Török (Turnavitu), Sivia Török (Fuchsișor), Ida Jarczek-Gaza (Crainucul). Data premierei: 18.09.2015
- Moliendo Café, de Silviu Purcărete. Teatrul German de Stat Timișoara și Teatrul Maghiar de Stat Timișoara. Scenografia: Dragoș Buhagiar. Muzica: Vasile Șirli. Cu: Asztalos Géza, Baczo Tünde, Balázs Attila. Data premierei: 08.11.2014.
- VIKTOR, AVAGY A GYERMEKURALOM (Victor sau copiii la putere) de Roger Vitrac. Teatrul Maghiar de Stat Cluj. Scenografia: Dragoș Buhagiar. Muzica: Vasile Șirli. Cu: Csilla Albert (Esther), Jósef Biró (Generalul Louségur), Zsolt Bógdan (Charles Paumelle), Dimény Aron (Victor). Data premierei: 29.11.2013.
- Ce nemaipomenită aiureală! de Eugene Ionesco. Teatrul Național Cluj. Scenografia: Muzica: Vasile Șirli. Cu: Cornel Răileanu (Personajul), Irina Wintze (Agnes; Portăreasa), Anca Hanu (Bătrâna doamnă), Patricia Brad (Doamna cu cățeluș), Ionuț Caras (Soțul doamnei cu cățeluș). Data premierei: 03.10.2013
- Pălăria florentină de Eugène Labiche. Teatrul Național Vasile Alecsandri Iași. Scenografia: Dragoș Buhagiar. Muzica: Vasile Șirli. Cu: Andreea Boboc (Helene), Petru Ciubotaru (Baroana), Daniel Busuioc (Emil), Haruna Condurache (Claire), Călin Chirilă (Nonancourt), Dionisie Vitcu (Tardiveau). Data premierei: 16.02.2013
- Conu Leonida față cu reacțiunea de Ion Luca Caragiale. Teatrul Național I. L. Caragiale Bucureești. Scenografia: Dragoș Buhagiar. Costumele: Irina Moscu. Muzica: Vasile Șirli. Cu: Mariana Muhuț, Victor Rebengiuc, Cătălina Sima, Florentina Țilea. Data premierei: 17.11.2012
- Călătoriile lui Gulliver, exerciții scenice inspirate din opera lui Jonathan Swift. Teatrul Național Radu Stanca Sibiu. Scenografia și Light Design: Dragoș Buhagiar. Muzica: Shaun Davey. Cu: Veronica Arizancu, Emöke Boldizsár, Diana Fufezan, Horia Fedorca, Raluca Iani, Marius Turdeanu, Alexandru Malaicu, Adrian Matioc, Serenela Mureşan, Adrian Neacşu, Eduard Pătraşcu, Ofelia Popii, Cristina Ragos, Ciprian Scurtea, Cristian Stanca, Pali Vecsei, Corina Vişinescu. Data premierei: 26.05.2012.
- O Furtună de William Shakespeare. Teatrul Național Marin Sorescu Craiova. Scenografia: Dragoș Buhagiar. Muzica: Vasile Șirli. Cu: Ilie Gheorghe (Prospero), Valentin Mihali (Ariel), Sorin Leoveanu (Caliban/Miranda), Romanița Ionescu (Ferdinand), Adrian Andone (Alonso), George Albert Costea (Antonio). Data premierei: 18.02.2012
- Dʼale carnavalului de Ion Luca Caragiale. Teatrul Național Radu Stanca Sibiu. Scenografia: Dragoş Buhagiar. Light Design: Dragoş Buhagiar și Silviu Purcărete. Muzica: Vasile Șirli. Cu: Marius Turdeanu, Constantin Chiriac, Ofelia Popii, Liviu Pancu, Adrian Matioc, Nicu Mihoc, Cristina Ragos, Raluca Iani, Serenela Mureşan, Cristian Stanca, Pali Vecsei, Adrian Neacşu, Cătălin Pătru, Edi Pătraşcu, Mihai Coman, Florin Coşuleţ, Viorel Raţă, Cristina Stoleriu. Data premierei: 01.04.2011.
- Femeia care și-a pierdut jartierele de Eugène Labiche. Teatrul de Comedie București. Scenografia: Silviu Purcărete. Muzica: Vasile Șirli. Cu: Dorina Chiriac (Fideline), Horațiu Mălăele (Gaspard), George Mihăiță (Laverdure), Mihaela Teleoacă (Fideline), Data premierei: 22.03.2010
- Uriași munților de Luigi Pirandello. Teatrul Național Vasile Alecsandri Iași. Scenografia: Dragoș Buhagiar. Cu: Brândușa Aciobăniței (Păpușa), Doru Aftanasiu (Piticul Quaqueo), Anne Marie Chertic (Mara-Mara), Călin Chirilă (Cromo), Petru Ciubotaru (Lumachi), Haruna Condurache (Diamante), Pușa Darie (Sgricia), Radu Ghilaș (Spizzi), Livia Iorga (Contesa), Liviu Manoliu (Duccio Doccia), Florin Mircea (Battaglia). Data premierei: 12.04.2009.
- Metamorfoze. Teatrul Național Radu Stanca Sibiu Dramaturgia: Alain Garlan. Scenograf decor: Helmut Stürmer. Costume: Lia Manţoc. Muzica: Vasile Şirli. Cu: Ioana Cosma, Veronica Arizancu, Emõke Boldizsár, Mihai Coman, Florin Coşuleţ, Ali Deac, Diana Fufezan, Alexandru Malaicu, Adrian Matioc, Mariana Mihu, Adrian Neacşu, Ioan Paraschiv, Eduard Pătraşcu, Cătălin Pătru, Fabiola Petri, Daniel Plier, Gabriela Pîrlițeanu, Oana Marin, Cristina Ragos, Viorel Raţă, Vlad Robaş, Bogdan Sărătean, Ciprian Scurtea, Cristian Stanca, Arina Ioana Trif, Cendana Trifan, Codruţa Vasiu, Pali Vecsei, Liviu Vlad. Data premierei: 28.05.2008 (Sibiu), 07.07.2007 (Luxemburg)
- Lulu de Frank Wedekind. Teatrul Național Radu Stanca Sibiu. Scenografia și Light Design: Helmut Stürmer. Costume: Lia Manțoc. Muzica: Vasile Şirli. Cu: Ofelia Popii, Mariana Mihu, Diana Fufezan, Codruţa Vasiu, Cristina Stoleriu, Cristina Ragos, Raluca Iani/ Cendana Trifan, Constantin Chiriac, Dan Glasu, Cristian Stanca, Adrian Matioc, Pali Vecsei, Mihai Coman, Cătălin Pătru, Eduard Pătraşcu. Data premierei: 24.05.2008
- Măsură pentru măsură de William Shakespeare. Teatrul Național Marin Sorescu Craiova. Scenografia: Silviu Purcărete. Muzica: Vasile Șirli. Cu: Ilie Gheorghe (Ducele Vincenzo), Valentin Mihali (Angelo), Adrian Andone (Claudio), Ana Ularu (Isabella), Cerasela Iosifescu (Mariana). Data premierei: 02.03.2008
- Gianni Schicchi de Giacomo Puccini. Teatrul Maghiar de Stat Cluj. Scenografia: Helmut Stürmer. Costume: Lia Manțoc. Cu: Csilla Albert (Ciresca), Miklos Bács (Amantio di Nicolao), Szabloncs Balla (Betto), József Biró (Buoso Donati) Zsolt Bogdàn (Simone), Aron Dimény (Maestro Spinelocchio), Emöke Káto (Lauretta), Hilda Péter (Ciresca), Anikó Pethö Gherardina). Data premierei: 29.10.2007
- Faust după J. W. Goethe. Teatrul Național Radu Stanca Sibiu. Scenografia și Light Design: Helmut Stürmer. Costumele: Lia Manțoc. Muzica: Vasile Șirli. Cu: Ilie Gheorghe (Faust), Ofelia Popii (Mefisto), Margarete: Ioana Antal, Andreea Preda, Eveline Buta, Cezara Crețu, Iunis Minculete, Simona Negrilă, Francesca Pop, Andrada Oltean, Oana Elena Brânzan, Patricia Buraga. În alte roluri: Cristian Stanca, Johanna Adam, Veronica Arizancu, Emöke Boldizsár, Ioana Cosma, Diana Fufezan, Ioana Blaga Frunzescu, Raluca Iani, Dana Maria Lăzărescu, Mariana Mihu Plier, Serenela Mureşan, Fabiola Petri, Gabriela Pîrlițeanu, Cristina Ragos, Cristina Stoleriu, Dana Taloş, Arina Ioana Trif, Cendana Trifan, Codruţa Vasiu, Mihai Coman, Ali Deac, Alexandru Malaicu, Adrian Matioc, Adrian Neacşu, Cătălin Neghină, Eduard Pătraşcu, Viorel Raţă, Vlad Robaş, Ștefan Tunsoiu, Iustinian Turcu, Marius Turdeanu, Pali Vecsei, Liviu Vlad. Data premierei: 19.09.2007.
- Așteptându-l pe Godot de Samuel Beckett. Teatrul Național Radu Stanca Sibiu. Scenografia: Silviu Purcărete. Cu: Constantin Chiriac, Marian Râlea, Cristian Stanca, Pali Vecsei, Andrei Văcariu. Data premierei: 16.12.2005.
- Cum doriți sau Noaptea de la spartul târgului de William Shakespeare. Teatrul Național Marin Sorescu Craiova. Scenografia: Silviu Purcărete. Muzica: Vasile Șirli. Cu: Romanița Ionescu (Viola), Cerasela Iosifescu (Olivia), Valer Dellakeza (Orsini), Valentin Mihali (Feste), Constantin Cicort (Malvolio), Ilie Gheorghe (Sir Toby), Nicolae Poghirc (Sir Andrew), Iosefina Stoia (Mariana), Anghel Rababoc (Fabian). Data Premierei: 21.03.2004
- Cumnata lui Pantagruel după Rabelais. Teatrul Maghiar de Stat Cluj. Scenografia: Helmut Stürmer. Muzica: Vasile Șirli. Cu: Miklos Bács, József Biró, Zsolt Bogdàn, Àgnes Borombovits, Jacques Bourgaux, Marie Cayrol, Àron Dimény, Virgil Flonda, Ofelia Popii, Cristian Stanca ș.a. Data premierei: 28.05.2003
- Orestia după Soflocle și Euripide. Teatrul Național Marin Sorescu Craiova. Scenografia: Silviu Purcărete. Cu: Adrian Andone (Oreste), Gabriela Baciu, Constantin Cicort, Mirela Cioabă (Cassandra), Ion Colan, Valer Dellakeza (Egist), Valeriu Dogaru, Anca Dragomir (Elektra), Ilie Gheorghe (Agamemnon), Maia Morgenstern (Clitemnestra) ș.a. Data premierei: 15.05.1998
- Danaidele, după Eschil. Teatrul Național Marin Sorescu Craiova. Scenografia: Ștefania Cenean. Muzica: Iosif Herțea. Light Design: Vadim Levinschi. Cu: Radu Beligan, Coca Bloos, Mariana Buruiană, Micaela Caracaș, Mihai Dinvale, Victor Rebengiuc, Alexandru Repan. Data premierei: 10.12.1995
- Phaedra, după Euripide și Seneca. Teatrul Național Marin Sorescu Craiova. Scenografia: Ștefania Cenean. Cu: Leni Pințea-Homeag (Fedra), Ilie Gheorghe (Tezeu), Angel Rababoc (Hippolit), Ozana Oanecea (Artemis), Rodica Radu (Afrodita) ș.a. Data premierei: 08.06.1993
- Teatrul comic de Carlo Goldoni. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra București. Scenografia: Mihai Mădescu. Muzica: Nicu Alifantis. Cu: Dan Aștilean (Muza), Ștefan Bănică (Gianni), Ion Besoiu (Petronio), Cristina Bucurus (Muza), Ion Caramitru (Lelio), Ștefan Chiribuță (Sufleurul), Luminița Gheorghiu (Vittoria), Petre Gheorghiu (Anselmo), Mirela Gorea (Muza), Petre Lupu (Eugenio), Mariana Mihuț (Placida), Virgil Ogășanu (Tonino), Gina Patrichi (Eleonora), Oana Pellea (Muza), Irina Petrescu (Beatrice), Ileana Predescu (Eleonora), Victor Rebengiuc (Orazio), Cornel Scripcaru (Muza), Răzvan Vasilescu (Lelio). Data premierei: 10.11.1992
- Titus Andronicus de William Shakespeare. Teatrul Național Marin Sorescu Craiova. Scenografia: Ștefania Cenean. Muzica: Silviu Purcărete. Cu: Ștefan Iordache (Titus Andronicus), Mirela Cioabă (Tomora), Valer Dellakeza (Demetrius), Ozana Oancea (Lavinia), Ilie Gheorghe (Aaron), Valeriu Dogaru (Saturnius), Leni Pințea Homeag (Doica), Angel Rababoc (Quintus), Tudor Gheorghe (Marcus Andronicus) Data premierei: 14.03.1992
- Ubu Rex cu scene din Macbeth, după Alferd Jarry și Willioam Shakespeare. Teatrul Național Marin Sorescu Craiova. Scenografia: Silviu Purcărete. Muzica: Nicu Alifantis. Light Design: Vadim Levinschi. Cu: Ilie Gheorghe (Domʼ Ubu), Valer Dellakeza (Madam Ubu), Tudor Gheorghe (Macbeth), Leni Pințea Homeag (Lady Macbeth), Remus Mărgineanu (Regele Duncan/Regele Venceslav), Mirela Cioabă (Blegoslav), Monica Modreanu, Ozana Oancea, Natașa Raab (Vrăjitoarele), Angel Rababoc (Căpitanul Bordură) ș.a. Data premierei: 29.12.1990
- Piațeta de Carlo Goldoni. Teatrul Mic București. Scenografia: Nina Brumușilă. Muzica: Vasile Șirli. Light Design: Dan Anton. Cu: Coca Bloos (Madam Panchiana), Ion Chelaru (Sansuga), Paul Chiribuță (Cavalerul Astolfi), Mihai Dinvale (Zorzetto), Monica Giuță (Madam Orsola), Simona Măicănescu (Madam Pasqua), Sorin Medeleni (Fabrizio),Monica Mihăescu (Gasparina), Maria Ploae (Agnese), Adriana Șchiopu (Lucietta). Data premierei: 25.03.1990
- Piticul în grădina de vară de D. R. Popescu. Teatrul Național Marin Sorescu Craiova. Scenografia: Ștefania Cenean. Light Design: Vadim Levinschi. Cu: Diana Gheorghian (Maria), Mirela Cioabă (Zambila), Ion Colan (Stambuliu), Valeriu Dogaru (David), Ilie Gheorghe (Iros), Remus Mărgineanu (Berceanu), Valentin Mihali (Mușat), Leni Pințea Homeag (Sevastița), Angel Rababoc (Izidor), Tudor Gheorghe (Pasăre). Data premierei: 17.03.1989
- Astă seară stau acasă de Doru Antonesei și Toni Grecu. Teatrul Mic București. Scenografia: Nicolae Olaru. Costumele: Carmen Mihaela Trifu. Muzica: Nicu Alifantis. Cu: Ștefan Iordache. Data premierei: 27.12.1988
- O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale. Teatrul Mic București. Scenografia: Maria Miu. Cu. Leopoldina Bălănuță (Dandanache), Dan Condurache (Cațavencu), Rodica Negrea (Zoe), Nicolae Dinică (Trahanache), Mihai Dinvale (Tipătescu), Ion Chelaru (Pristanda), Sorin Medeleni (Brânzovenescu), Marian Râlea (Farfuridi), Constantin Bărbulescu (Ionescu), Petre Moraru (Popescu), Gheorghe Visu (Cetățeanul turmentat). Data premierei: 26.04.1988
- Aventura unei arhive de Theodor Mănescu. Teatrul Mic București. Scenografia: Viorica Petrovici. Cu: Mariana Cercel, Liana Ceterchi, Nicolae Dinică, Jean Lorin Florescu, Tatiana Iekel, Sorin Medeleni, Petre Moraru, Nicolae Pomoje. Data premierei: 08.05.1986
- Piațeta de Carlo Goldoni. Teatrul Tineretului Piatra Neamț. Scenografia: Nina Brumușilă. Muzica: Vasile Șirli. Cu: Oana Albu (Gnese), Coca Bloos (Catte), Paul Chiribuță (Cavalerul), Maria Filimon (Orsola), Bogdan Gheorghiu (Zorzetto), Tatiana Ionesi (Lucieta), Claudiu Istodor (Anzoletto), Simona Măicănescu (Pasqua), Maia Morgenstern (Gasparina/Lucieta), Traian Pârlog (Sansuga), Oana Pellea (Gasparina), Liviu Timuș (Fabrizio). Data premierei: 29.03.1986
- Mielul turbat de Aurel Baranga. Teatrul Mic București. Scenografia: Virgil Luscov. Cu: Dinu Manoplache (Spiridon Biserică), Florin Călinescu (Cavafu), Mihai Dinvale (Ionescu), Dan Condurache (Cristescu), Monica Ghiuță (Margareta Petrescu), Sorin Medeleni (Bontaș), Eugen Cristian Motriuc (Toma Dumitrescu), Adriana Șchiopu (Maria Vasiliu), Gheorghe Visu (Tache Imireanu). Data premierei: 12.11.1985
- Cu tot ce am aparțin acestui pământ (recital de versuri). Teatrul Mic București. Scenografia: Virgil Luscov. Cu: Leopoldina Bălănuță, Florin Călinescu, Mariana Cercel, Liana Ceterchi, Dan Condurache, Mihai Dinvale, Tatiana Iekel, Carmen Galin ș.a. Data premierei: 07.11.1984
- Trestia gânditoare de Theodor Mănescu. Teatrul Mic București. Scenografia: Octavian Dibrov. Costume: Viorica Petrovici. Cu: Mariana Cercel (Sora), Liana Ceterchi (Logodnica), Jean Lorin Florescu (Bătrânul), Tatiana Iekel (Bătrâna), Sorin Medeleni (Tânărul), Vasile Nițulescu (Bătrânul), Nicolae Pomoje (Bărbatul). Data premierei: 17.02.1984
- Richard III de William Shakespeare. Teatrul Mic București. Scenografia: Adriana Leonescu. Muzica: Vasile Șirli. Light Design: Anton Dumitru, Titi Constantinescu. Cu: Ștefan Iordache (Richard III), Carmen Galin (Lady Anne), Monica Ghiuță (Regina Elisabeth), Tatiana Iekel (Margaret), Olga Tudorache (Ducesa de York), Gheorghe Visu (Buckingham), Nicolae Pomoje (Edward IV), Nicolae Dinică (Lord Hastings), Andrei Codarcea (Episcopul de Ely) ș.a. Data premierei: 31.05.1983
- Politica de Theodor Mănescu. Teatrul Mic București. Scenografia: Octavian Dibrov. Costume: Viorica Petrovici. Muzica: Vasile Șirli. Light Design: Titi Constantinescu. Cu: Mariana Cercel (Sora), Liana Ceterchi (Logodnica), Jean Lorin Florescu (Bătrânul), Tatiana Iekel (Bătrâna), Sorin Medeleni (Tânărul), Nicolae Pomoje (Bărbatul). Data premierei: 02.06.1982
- Diavolul și Bunul Dumnezeu de Jean-Paul Sartre. Teatrul Mic București. Scenografia: Adriana Leonescu. Muzica: Dorin Liviu Zaharia. Cu: Dan Condurache (Goetz), Andrei Codarcea (Baronz), Constantin Dinescu (Tetzel), Mihai Dinvale (Karl), Carmen Galin (Hilde), Monica Ghiuță (Catherine), Dinu Ianculescu (Episcopul), Nicolae Iliescu (Nasty), Papil Panduru (Herman) ș.a. Data premierei: 22.10.1981
- Hecuba de Euripide. Teatru Dramatic Constanța. Scenografia: Eugenia Tărășescu-Jianu, Silviu Purcărete. Costumele: Eugenia Tărășescu-Jianu, Silviu Purcărete. Muzica: Dorin Liviu Zaharia. Cu: Ileana Ploscaru (Hecuba), Virgil Andriescu (Agamemnon), Lucian Iancu (Polymestor), Eugen Mazilu (Talthybios), Maria Nestor (Polyxene) ș.a. Data premierei: 21.06.1981
- Balada cotidiană (recital de poezie). Teatru Foarte Mic București. Scenografia: Adriana Leonescu. Muzica: Nicu Alifantis. Cu: Nicu Alifantis. Data Premierei: 14.03.1981
- Stop de autostradă de Aldo Nicolaj. Teatrul Foarte Mic București. Scenografia: Adriana Leonescu. Cu: Irina Răchițeanu-Șirianu. Dara premierei: 27.05.1980
- Se ridică ceața de Florin N. Năstase. Teatrul Național Mihai Eminescu Timișoara. Scenografia: Virgil Luscov. Cu: Viviana Alivizache, Radu Avraam, Victor Odillo Cimbru, Eugenia Crețoiu, Mihaela Murgu ș.a. Data premierei: 15.05.1980
- O șansă pentru fiecare de Radu F. Alexandru. Teatrul Mic București. Scenografia: Doina Spițeru. Cu: Mihai Dinvale (Matei), Carmen Galin (Anca), Nicolae Iliescu (Alin), Petre Moraru (Dan), Papil Panduru (Gardianul), Mitică Popescu (Funcționarul), Magda Popovici (Elena), Vistrian Roman (Sergiu). Data premierei: 14.11.1979
- Se ridică ceața de Florin N. Năstase. Teatrul Mic București. Scenografia: Virgil Luscov. Cu: Leopoldina Bălănuță (Elena Stamatescu), Ion Ciprian (Bejan), Andrei Codarcea (Stamatescu), Ileana Dunăreanu (Andrea), Olga Tudorache (Bătrâna), Jean Lorin Florescu (Cosma), Nicolae Iliescu (Tonea) ș.a. Data premierei: 15.09.1979
- Legendele atrizilor după Eschil, Sofocle și Euripide. Teatrul de Stat Constanța. Scenografia: Eugenia Tărășescu-Jianu. Muzica: Iosif Herțea. Cu: Virgil Andriescu, Diana Cheregi, Vasile Cojocaru, Lucian Iancu, Ileana Ploscaru ș.a. Data premierei: 25.08.1978
- Nebuna din Chaillot de Jean Giraudoux. Teatrul Mic București. Scenografia: Adriana Leonescu. Muzica: Adrian Enescu. Mișcarea scenică: Cristina Hamel. Light Design: Titi Constantinescu. Cu: Leopoldina Bălănuță (Constance), Andrei Codarcea (Domnu scârbos), Dan Condurache (Cântărețul), Carmen Galin (Irma), Tatiana Iekel (Gabrielle), Rodica Tătălagă (Josephine), Olga Tudorache (Amelie), Constantin Dinescu (Sergentul), Nicolae Dinică (Baronul), Mihai Dinvale (Pierre), Mitică Popescu (Gunoierul) ș.a. Data premierei: 09.06.1978
- Miles Gloriosus de Plaut. Teatrul de Stat Constanța. Scenografia: Eugenia Tărășescu-Jianu. Cu: Virgil Andriescu (Acroteleutia), Emil Bârlădeanu (Sceledrus), Vsile Cojocaru (Miliphidippa), Constantin Duicu (Pleusicles), Constantin Guțu (Pyrgopolinices), Lucia Lucan (Palestrio), Longin Mărtoiu (Philocomasia), Eugen Mazilu (Periplectomenus). Data premierei: 29.12.1976
- N-am ucis de Julien Duvivier, Henri Jeanson, Jacques Robert. Teatrul de Stat Constanța. Scenografia: Eugenia Tărășescu-Jianu. Cu: Valentina Bucur-Caracașian (Victorine), Constantin Guțu (Blanchet), Lucian Iancu (Simoneau), Jean Ionescu (Renaud Picard), Longin Mărtoiu (Le Gueven), Romeo Mogoș (Bernardi), Ileana Ploscaru (Marie Octobre), Viorel Popescu (Thibaud), Emil Sassu (Marinval), Sandu Simionică (Rougier), George Stancu (Vandamme). Data premierei: 11.04.1975
- Răsplata de Ghiță Barbu. Teatrul de Stat Constanța. Scenografia: Silviu Purcărete. Cu: Virgil Andriescu (Geacu), Emil Bârlădeanu (Geved Abdișah), Valentina Bucur-Caracașian (Frosa), Diana Cheregi (Namire), Vasile Cojocaru (Andrei), Constantin Guțu (Ilie Găman), Agata Nicolau (Florica), Sandu Simionică (Micu Petculescu) ș.a. Data premierei: 31.10.1974
- Romeo și Julieta de William Shakespeare. Teatrul Tineretului Piatra Neamț. Scenografia: Mihai Mădescu. Cu: Constantin Cojocaru (Romeo), Nina Zăinescu (Julieta), Paul Chiribuță (Mercuțio), Adria Almăjan-Pamfil (Doica), Eugen Apostol (Benvolio), Constantin Ghenescu (Lortenzo) ș.a. Data premierei: 20.10.1974
- Jurnalul unui nebun de Gogol. IATC București. Scenografia: Doina Spițeru. Cu: Constantin Nedelcu (Propiscin) ș.a. Data premierei: 20.02.1974
- Regie a spectacolelor de operă: La bohème (Essen), Parsifal (Scotland), Roberto Devereux (Wiener Staatsoper), Castor et Pollux (Bonn), Péter Eötvös’s Love and Other Demons (Glyndebourne Festival și la Vilnius), Prokofiev’s The Fiery Angel (Csokonai Theatre of Debrecen, premiul pentru cea mai bună producție de operă la Armel Opera Festival), Rachmaninoff’s Aleko și Francesca da Rimini (Buenos Aires).
Regie de film:
- Undeva în Palilula. Scenariul Silviu Purcărete. Cu: Anne Marie Chetric, Constantin Chiriac, Paul Chiribuță, Sorin Leoveanu ș.a. Libra Film, 2012.
Link-uri către materiale audiovizuale disponibile online (fragmente de spectacol, interviuri etc.):
- https://www.youtube.com/watch?v=XH7c9QT9zgI
- https://www.youtube.com/watch?v=1DxF5-Yv1-M
- https://www.youtube.com/watch?v=R8FtVgmfUOY
- https://www.youtube.com/watch?v=KuiinMMYVvU
- https://www.youtube.com/watch?v=HwngFzqWGgg
- https://www.youtube.com/watch?v=z5Nr2W7vBLQ
- https://www.youtube.com/watch?v=9oa01lypE34
- https://www.youtube.com/watch?v=V-i30aXIchQ
- https://www.youtube.com/watch?v=o1aW_7jwKV8
- https://www.youtube.com/watch?v=72C-gPekpiY
Cărți dedicate personalității:
- Oltița Cîntec, Silviu Purcărete sau privirea care înfățișează, București, Fundația Camil Petrescu/Teatrul azi, 2020
- Patrick Fabre, Silviu Purcarete: images de théâtre, Paris, Editions Lansman, 2002
- Mihaela Marin, Faust de J. W. Goethe, un spectacol de Silviu Purcărete (album de fotografie), București, Editura Nemira, 2008
- Edith Noferi, Teatralitatea limbajului scenic la Purcărete, Editura Universității Craiova, 2012
- András Visky editor: Az ember tragédiája / Tragedia omului / Tragedy of Man (Un spectacol de Silviu Purcărete) [Volum trilingv cu texte de: Geroge Banu, Melinda Mátyus, Silviu Purcărete şi András Visky. Fotografii: István Bíró.] Editura Koinonia – Editura Fundaţia pentru Şcoală, Cluj, 2021.
Cronici care tratează opera personalității:
- Oltița Cîntec, „Anatomia puterii”, Suplimentul de cultură, 07.11.2016 http://suplimentuldecultura.ro/11748/datul-in-spectacol/
- Maria Zărnescu „Fuchsiada” pour les connaisseurs”, yorick.ro, 30.09.2015 https://yorick.ro/fuchsiada-pour-les-connaisseurs/
- Cristina Beligăr, „Victor sau copiii la putere”, un nou spectacol marca Silviu Purcărete” Transilvania Reporter, noiembrie 2013 https://transilvaniareporter.ro/cultura/victor-sau-copiii-la-putere-un-nou-spectacol-marca-silviu-purcarete/
- Iulia Popovici, „Clasa votanților români – Conul Leonida față cu reacțiunea”, Observator cultural, 07.12.2012 https://www.observatorcultural.ro/articol/teatru-clasa-votantilor-romani-2/
- Monica Andronescu, „O furtună” sau materia din care sunt făcute visele…”, yorick.ro, 20.02.2012 https://yorick.ro/o-furtuna-sau-materia-din-care-sunt-facute-visele/
- Monica Andronescu, „O jartieră pierdută… – Femeia care şi-a pierdut jartierele”, Adevărul literar și artistic, august 2011 https://agenda.liternet.ro/articol/13774/Monica-Andronescu/O-jartiera-pierduta-Femeia-care-si-a-pierdut-jartierele.html
- Cristina Modreanu, „Beckett pe limba lui Purcărete – Așteptându-l-l pe Godot”, Gândul, aprilie 2006 https://agenda.liternet.ro/articol/3066/Cristina-Modreanu/Beckett-pe-limba-lui-Purcarete-Asteptandu-l-pe-Godot.html
- Crenguța Manea, „Cum doriţi sau Noaptea de la spartul târgului la Teatrul Național din Craiova”, Arhitext Design, octombrie 2004 https://agenda.liternet.ro/articol/1586/Crenguta-Manea/Cum-doriti-sau-Noaptea-de-la-spartul-tirgului-la-Teatrul-National-din-Craiova.html
- Ion Parhon, „ A douăsprezecea noapte”, România liberă, aprilie 2004 https://agenda.liternet.ro/articol/831/Ion-Parhon/A-douasprezecea-noapte.html
- Marina Constantinescu „Despre starea oamenilor sau cum tălmăcește Purcărete regizorul cuvântul lui Rabelais”, România literară, nr. 31, 2003 https://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/despre_starea_oamenilor_sau_cum_tlmcete_purcrete_regizorul_cuvntul_lui_rabelais
- Victor Parhon, „Danaidele – epopeea unui spectacol care a sfidat tranziția”, Teatrul azi, nr. 8-9, 1996 https://biblioteca-digitala.ro/?articol=52603-danaidele-epopeea-unui-spectacol-care-a-sfidat-tranzitia–teatrul-azi–8-9-1996
- Valentin Silvestru, „Butoiul danaidelor ca imemorială poveste mitologică şi actuală capodoperă scenică: „Danaidele”, text bazat pe scrierile lui Eschil, Teatrul Național din Craiova și Fundația pentru Teatru şi Film „Tofan”, Teatrul Azi, nr. 3, 1996 https://biblioteca-digitala.ro/?articol=52480-butoiul-danaidelor-ca-imemoriala-poveste-mitologica-si-actuala-capodopera-scenica-danaidele-text-bazat-pe-scrierile-lui-eschil-teatrul-national-din-craiova-si-fundatia-pentru-teatru-si-film-tofan–teatrul-azi–3-1996
- Alice Georgescu, „Ce se cere la export: Phaedra adaptare de Silviu Purcărete, Teatrul Național din Craiova”, Teatrul azi, nr 11, 1983 https://biblioteca-digitala.ro/?articol=54235-ce-se-cere-la-export-phaedra-adaptare-de-silviu-purcarete-teatrul-national-din-craiova–teatrul-azi–11-1993
- Marian Popescu, „Florile răului sau civilizația barbară: „Titus Andronicus” de William Shakespeare, Teatrul Național din Craiova”, Teatrul azi, nr 5-6, 1992 https://biblioteca-digitala.ro/?articol=50929-florile-raului-sau-civilizatia-barbara-titus-andronicus-de-william-shakespeare-teatrul-national-din-craiova–teatrul-azi–5-6-1992
- Victor Parhon, „Titus Andronicus – destinul unui spectacol teatral”, Teatrul azi, nr 5-6, 1992 https://biblioteca-digitala.ro/?articol=50958-titus-andronicus-destinul-unui-spectacol-teatral–teatrul-azi–5-6-1992
- Alice Georgescu, „Lupta regizorului cu autorul: Teatrul comic de Carlo Goldoni”, Teatrul azi, nr 11-12, 1992, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=50757-lupta-regizorului-cu-autorul-teatrul-comic-de-carlo-goldoni–teatrul-azi–11-12-1992
- Dan Predescu, „De la obsesie la manie: Ubu Rex cu scene din Macbeth după operele lui Alfred Jary și William Shakespeare, Teatrul Național din Craiova”, Teatrul azi, nr. 11-12, 1990 https://biblioteca-digitala.ro/?articol=51412-de-la-obsesie-la-manie-ubu-rex-cu-scene-din-macbeth-dupa-operele-lui-alfred-jary-si-william-shakespeare-teatrul-national-din-craiova–teatrul-azi–11-12-1990
- Victor Parhon, „Forța de șoc a viziunii regizorale – Piticul în grădina de vară”, Teatrul, nr. 7, 1989, pp 58-61 http://www.cimec.ro/teatre/revista/1989/Nr.7.anul.XXXIV.iulie.1989/imagepages/image32.html
- Miruna Runcan, „Text clasic și viziune regizorală în stagiunea actuală”, Teatrul, nr. 8, 1988, pp 12-15 http://www.cimec.ro/teatre/revista/1988/Nr.8.anul.XXXIII.august.1988/imagepages/image9.html
- Ileana Berlogea, Al. Paleologu, Răzvan Teodorescu, Victor Bibicioiu, Petre Ghelmez, Constantin Radu Maria „O scrisoare pierdută”, Teatrul, nr 7, 1988, 00 91-98 http://www.cimec.ro/teatre/revista/1988/Nr.7.anul.XXXIII.iulie.1988/imagepages/image33.html
- Paul Cornel Chitic, „Il Campielo -Piațeta”, Teatrul, nr. 5, 1986, pp 67-68. http://www.cimec.ro/teatre/revista/1986/Nr.5.anul.XXXI.mai.1986/imagepages/19445.1986.05.pag066-pag067.html
- Constantin Măciucă, „Richard III”, Teatrul, nr 6, 1983, pp 20-23. http://www.cimec.ro/teatre/revista/1983/Nr.6.anul.XXVIII.iunie.1983/imagepages/17597.1983.06.pag020-pag021.html
- Marius Robescu „Diavolul și Bunul Dumnezeu”, Teatrul, nr. 11, 1981, pp 41-42. http://www.cimec.ro/teatre/revista/1981/Nr.11.anul.XXVI.noiembrie.1981/imagepages/16600.1981.11.pag040-pag041.html
- Alice Georgescu, „Hecuba”, Teatrul, nr. 7-8. 1981, pp 126-127. http://www.cimec.ro/teatre/revista/1981/Nr.7-8.anul.XXVI.iulie-august.1981/originalimages/16444.1981.07-08.pag126-pag127.jpg
- Horia Deleanu, „Sărbătoare la Histria”, Teatrul nr. 10, 1978, pp 17-18. http://www.cimec.ro/teatre/revista/1978/Nr.10.anul.XXIII.octombrie.1978/originalimages/14614.1978.10.pag016-pag017.jpg
- Virgil Munteanu, „Nebuna din Chaillot”, Teatrul, nr 6, 1978, pp 31-32. http://www.cimec.ro/teatre/revista/1978/Nr.6.anul.XXIII.iunie.1978/imagepages/14409.1978.06.pag030-pag031.html
