Rebengiuc, Victor

Published by admin on septembrie 2, 2021

Rebengiuc, Victor

Data și locul nașterii:
10 februarie 1933, București

Ocupația în teatru:
actor

Biografie artistică
Alte link-uri relevante
Teatrografie
Filmografie
Fotografii arhiva
Fotografii din spectacole
Convorbiri audio/video disponibile
Afișe & alte materiale scanate din colecții personale
Cronici
Selecție de link-uri către alte pagini de prezentare a personalității

Biografie artistică

Victor Rebengiuc este fiul lui Gheorghe, funcționar, și al Pastianei (n. Chițescu), dactilografă. A avut un frate, Aurel, proiectant de drumuri și poduri. Părinții săi au divorțat când copiii erau foarte mici, iar tatăl lui, concentrat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial pe Frontul de Est, a murit în 1942, la Stalingrad. Se pare că el i-a transmis lui Victor Rebengiuc vocația teatrală. Frații au fost crescuți de către bunicii materni, Florica și Tudor Chițescu, în condiții foarte modeste, cu dese mutări cauzate de lipsa banilor prin diferite cartiere mărginașe ale capitalei. Studii liceale la Colegiul Militar „Marele Voievod Mihai” din Predeal, timp de trei ani, până la desființarea acestuia, în 1948, continuate apoi cu studii la o școală electrotehnică din București (nefinalizate). În paralel cu cursurile de la Școala electrotehnică începe să joace în spectacolele Ateneului Popular din cartierul Vitan, apoi trece la Ateneul Popular „Constantin David”, de pe Calea Griviței. În 1952 se prezintă la examenul de admitere la Institutul de Teatru. Comisia de admitere era alcătuită din actorii Nicolae Bălțățeanu, Gheorghe Storin, Aura Buzescu, Silvia Timică, Ion Finteșteanu, Costache Antoniu, Alexandru Finți, Irina Răchițeanu. Candidatul e admis la clasa Aurei Buzescu, cu care studiază timp de trei ani de zile, până la pensionarea – forțată – a acesteia. Locul ei la clasă e preluat de Beate Fredanov, asistată de regizorul Vlad Mugur. Aura Buzescu va rămâne însă una dintre figurile modelatoare cele mai influente din cariera actorului, a doua lui „mamă”, cum va mărturisi el mai târziu. Printre altele, aceasta l-a dezbărat de tendințele cabotine și trucurile actoricești de mâna a doua deprinse în cercurile de diletanți, pe scenele ateneelor populare. L-a condus pe calea onestității și a autenticității interpretative. Printre colegii de Institut ai lui Victor Rebengiuc s-au numărat Silvia Popovici, Sanda Toma, Amza Pellea, Gheorghe Cozorici, Constantin Rauțchi, Dumitru Rucăreanu, Anca Verești, Gina Patrichi, Draga Olteanu, Mitzura Arghezi, Victorița Dobre, Sanda Băncilă, George Constantin, Mircea Albulescu și Eugen Todoran. În spectacolul de finalizare a studiilor, cu piesa Don Gil de Ciorap Verde a lui Tirso de Molina, Victor Rebengiuc joacă rolul Caramachel. La absolvire, promoția 1956 a Facultății de Artă Dramatică a Institutului de Teatru, din care făcea și el parte, primește dispensă de stagiu în provincie, membrii acesteia putând să se prezinte imediat la concursurile pe post organizate de teatrele bucureștene. Este motivul pentru care Victor Rebengiuc a putut să se angajeze la Teatrul Municipal, condus de Lucia Sturdza Bulandra, la numai șase luni de la absolvire. Intervalul celor șase luni îl petrece totuși în provincie, la Craiova, unde îl urmează pe Vlad Mugur (care renunță cu această ocazie la cariera universitară) laolaltă cu alți câțiva colegi din promoția pomenită: Constantin Rauțchi, Gheorghe Cozorici, Sanda Toma, Silvia Popovici, Sanda Băncilă, Dumitru Rucăreanu și Amza Pellea. Desantul lor craiovean marchează o dată importantă în istoria teatrului local (și nu numai). Aici Victor Rebengiuc interpretează două roluri: Contele Almaviva în spectacolul cu piesa Bărbierul din Sevilla (premiera: 10 noiembrie 1956) a lui Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais, care a reprezentat debutul său pe o scenă profesionistă, și Jack Worthing, în Ce înseamnă să fii onest (1956) a lui Oscar Wilde, ambele puse în scenă de Vlad Mugur. Debutează în film în 1956, în rolul lui Andrei Jurcă din filmul Mândrie, regizat de Marius Teodorescu. Din 1957 până la pensionare e angajatul Teatrului Municipal (din 1962, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”), pe care îl și conduce între 1996-1998. Regizorul Radu Penciulescu, care în 1964 a înființat Teatrul Mic, îl convinge să treacă aici cu normă întreagă, păstrându-și o jumătate de normă și la „Bulandra”. Victor Rebengiuc se împarte între cele două teatre până în 1970, părăsind Teatrul Mic odată cu demisia lui Penciulescu. La începutul anilor ’70 se ceartă (din nou) cu regizorul Lucian Pintilie, nemaisuportând „tirania” acestuia, și iese în timpul repetițiilor din distribuția spectacolului Revizorul, după N.V. Gogol, care se pregătea la „Bulandra”. (Mai făcuse un gest similar în timpul repetițiilor la spectacolul Proștii sub clar de lună, pe textul lui Teodor Mazilu, pus în scenă de Pintilie în 1962.) Joacă, în schimb, două roluri la Teatrul Național din București, în regia lui Horia Popescu, într-o piesă de D.R. Popescu și alta de Paul Everac. Regretă ulterior nespus alegerea făcută. După căderea regimului comunist acceptă să joace roluri la Teatrul Odeon, la Naționalele din Craiova și Cluj, la teatrul independent Arca și din nou la Naționalul bucureștean, rămânând în același timp fidel scenei de la „Bulandra”. Din 1990 până în 1996 îndeplinește funcția de Rector al Academiei de Teatru și Film bucureștene (fostul I.A.T.C.).

Între 1960-1965, Victor Rebengiuc a fost căsătorit cu actrița Anca Verești (fostă colegă de facultate). Din 1965 e căsătorit cu actrița Mariana Mihuț, cu care are un fiu, Tudor, născut în 1975, de meserie arhitect. Acesta le-a dăruit și un nepot, Mircea-Maxim, născut în 2007.

Victor Rebengiuc a jucat enorm, încât simpla înșiruire a rolurilor sale din teatru, film, de la televiziune și radio ar umple o mulțime de pagini. Actorul a avut parte, de-a lungul longevivei sale cariere teatrale, de întâlniri cu cei mai importanți regizori de după război, cu foarte puține excepții: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Radu Penciulescu, Sorana Coroamă, Valeriu Moisescu, Horea Popescu, Ion Cojar, Cătălina Buzoianu, Andrei Șerban, Dan Micu, Alexandru Tocilescu, Silviu Purcărete, Alexandru Dabija sau Mihai Măniuțiu. Titlurile din teatrografia și filmografia actorului vorbesc de la sine despre marea versatilitate a actorului, pe care acesta a cultivat-o, de altfel, cu obstinație, refuzând, pe cât posibil, rolurile repetitive. Totodată, ele stau mărturie pentru puterea de muncă neobișnuită a artistului și pentru robustețea sa fizică și psihică extraordinare. Lucia Sturdza Bulandra l-a remarcat pe tânărul debutant, actor la Craiova, pentru dezinvoltura cu care intrase în pielea unor personaje din lumea bună (Contele Almaviva din Bărbierul din Sevilla și Jack Worthing din Ce înseamnă să fii onest), în ciuda originii modeste. L-a angajat repede la Teatrul Municipal, unde Victor Rebengiuc a fost imediat distribuit în spectacolul cu Omul care aduce ploaie (1957), în regia lui Liviu Ciulei, alături de Clody Bertola, Ștefan Ciubotărașu, Fory Etterle, Petre Gheorghiu ș.a. Întâlnirea cu Ciulei se va dovedi una providențială pentru actor, deși el nu a perceput-o de la început astfel. Dimpotrivă, s-a acomodat greu la cerințele acestuia, impunându-și propriul punct de vedere asupra personajului (Jim, mezinul familiei Curry): „Întâi nu ne-am înțeles pentru că el avea metoda de a-mi arăta cum să fac și eu nu prea puteam să imit. Trebuia să găsesc eu calea. Era un rol care cred că i-ar fi plăcut lui foarte mult. Îmbina realismul psihologic și un tip de imaginar dens. Am izbutit să fac ceva când am scăpat de obsesia modelului pe care mi-l arătase Liviu. După asta, am început să simt personajul, evident pe coordonatele pe care mi le trasase el, dar nu cu mijloacele lui, ci cu ale mele. A fost un fel de rezistență din partea mea, dar, ulterior, lucrurile au decurs foarte bine și Liviu a fost mereu ochiul de care am avut nevoie chiar și atunci când nu am jucat în spectacolele lui. Îmi sugera diverse posibilități de abordare a rolului și experimentam împreună”, va mărturisi mai târziu actorul (v. Simona Chițan, Mihaela Michailov, Victor Rebengiuc: omul și actorul, 2008).

Intuitiv, această confesiune surprinde aspectele esențiale ale relației care i-a legat pe cei doi creatori (până la dispariția lui Ciulei, în 2011). Regizorul a avut întotdeauna câțiva actori „fetiș”, care funcționau în spectacolele sale – cu puternică (deși greu sesizabilă) încărcătură autobiografică – pe post de „euri auxiliare”. Sintagma provine din limbajul psihodramei, o metodă psihoterapeutică de grup care presupune înscenarea anumitor momente-cheie din viața pacientului. „Eul auxiliar” desemnează un membru al unui astfel de grup, care își asumă rolul unei figuri importante din viața protagonistului (altfel spus a pacientului vizat). Victor Rebengiuc (alături de Clody Bertola, Toma Caragiu, George Constantin, Ion Caramitru, Florian Pittiș ș.a.) a fost unul dintre actorii cu funcție de „eu auxiliar” pentru Liviu Ciulei – sau chiar de alter-ego al său, cum s-a întâmplat și cu ocazia primei lor colaborări, la Omul care aduce ploaie. Între cei doi s-a stabilit o relație patern-filială. Așa cum Aura Buzescu a reprezentat pentru Victor Rebengiuc o figură cvasi-maternă, o „a doua mamă”, Ciulei a jucat în perioada maturizării actorului rolul tatălui care veghează asupra fiului și îi îndrumă, discret, pașii. A fost „ochiul de care am avut nevoie”, după cum recunoaște Victor Rebengiuc. Cu mult tact, Ciulei știa să pareze puseurile de vanitate și revoltele (firești) ale „fiului” contra autorității paterne a regizorului, conducându-l unde dorea el prin „învăluire” (fapt care nu i-a scăpat actorului). Este ceea ce nu i-a reușit regizorului Lucian Pintilie, „copilul teribil” al regiei românești. Imaturitatea congenitală a acestuia din urmă, deși genialoidă, a constituit multă vreme un obstacol în calea colaborării sale cu Victor Rebengiuc. Întâlnirile lor se transformau invariabil în confruntări infantile de orgolii. Actorul nu putea suporta dictatura unui creator la fel de imatur… (De altfel, cei doi erau născuți în același an, în timp ce Ciulei era cu zece ani mai vârstnic și, în plus, trecut prin mari și grele încercări.) De aceea a părăsit Rebengiuc repetițiile la Proștii sub clar de lună și la Revizorul, capodopera regizorală a lui Pintilie, și nu a jucat în nici unul dintre marile spectacole ale acestuia. Armonia s-a instalat între ei abia după moartea tragică a lui Toma Caragiu, în cutremurul din 1977. Atunci Pintilie i-a propus lui Rebengiuc să preia rolul Pampon (pe care Caragiu îl jucase în spectacolul cu D-ale carnavalului montat de Pintilie pe scena Teatrului Bulandra în 1966). Regizorul pregătea în perioada aceea o peliculă după operele lui I.L. Caragiale, De ce trag clopotele, Mitică? (finalizată prin 1980, dar care a fost oprită de la difuzare de cenzura comunistă, având premiera abia în 1990, după căderea dictaturii ceaușiste). „Victor a preluat rolul lui Pampon, care era gândit pentru Toma Caragiu – dar noi doi nu mai eram puștii orgolioși și autoritari de altădată”, avea să scrie, cu extremă luciditate, peste ani, Lucian Pintilie.

„Victor înțelesese perfect dimensiunea estetică, istorică și politică a rezistenței mele – iar eu pricepeam că un actor ca el se naște o dată la trei generații, că suntem «condamnați» să lucrăm până la sfârșitul vieții, că despotismul meu, anacronic de altfel, e agățat în cui ca un obiect înduioșător al unei copilării furtunoase” (în vol. Victor Rebengiuc: omul și actorul).

Actorul a făcut în filmul lui Pintilie un mare rol, dar nu mai mare decât Apostol Bologa, rolul titular din capodopera cinematografică a lui Ciulei, Pădurea spânzuraților (1965). (Filmul-dramatizare după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu i-a adus regizorului Premiul de regie la la Cannes și l-a transformat pe Victor Rebengiuc într-un adevărat star al cinematografiei autohtone.) O posibilă explicație e aceea că, tipologic, Rebengiuc era mai apropiat de Ciulei decât de Pintilie, amândoi având structuri solare – în sensul năzuinței comune spre ordine, echilibru, lumina rațiunii, precum și al efortului de a-și înfrânge și domestici demonii interiori (destul de vajnici). Pe câtă vreme lui Pintilie – el însuși zurbagiu, pasional și stihial – îi plăcea, dimpotrivă, să răscolească tenebrele, să zgândărească demonii actorilor cu care lucra și să-i aducă la suprafață, neîmblânziți:

„Pintilie a fost singurul regizor care a știut să scoată din mine o anumită vână diavolească, o vervă diabolică pe care nici eu nu știam că o posed”

va mărturisi Victor Rebengiuc (în vol. Victor Rebengiuc: omul și actorul). (Interesant e că, în acest sens, Pintilie a găsit interpreta ideală tocmai în consoarta lui Victor Rebengiuc, actrița Mariana Mihuț, asemănătoare cu el, temperamental, pe linia pasionalității dezlănțuite, dar și cu o înțelegere maternă față de izbucnirile pătimașe și crizele de autoritate ale regizorului, deși mai tânără decât el. În De ce trag clopotele, Mitică?, în rolul Miței Baston, actrița e pur și simplu copleșitoare, ca un taifun, o adevărată forță a naturii.) Revenind la personajul Jim Curry din Omul care aduce ploaie, mai trebuie notat că mărturia lui Rebengiuc e cât se poate de edificatoare și din perspectiva celor zise anterior referitor la afinitățile sale cu Liviu Ciulei. Fin psiholog, actorul sesizase faptul că regizorului i-ar fi plăcut să joace el însuși rolul în cauză. Or, momentul de vârf al lui Jim e monologul emancipării sale de sub tutela tatălui și mai ales a rigidului său frate mai mare, în care le relatează acestora din urmă despre cum a reușit singur – de bunăvoie și nesilit de nimeni, în afară de propria lui conștiință – să se înfrâneze într-un moment în care iubita era gata să i se dăruie (înainte de logodnă). Altfel spus, „tema” personajului creat de Richard Nash e maturizarea, care presupune victoria rațiunii asupra instinctului, triumful stăpânirii de sine. Așa cum foarte bine observă criticul literar Dan C. Mihăilescu într-un portret pe care i l-a dedicat lui Victor Rebengiuc, inclus în volumul Victor Rebengiuc: omul și actorul, marile sale reușite actoricești surprind tocmai astfel de momente de „transfigurare”, „când tot ce ținea până acum de elementaritate, de animalic – virulența, gestualitatea sălbatică, cruzimea instinctuală, sarcasmul sătul ș.a.m.d. – se ridică de la starea naturală la ideea de a fi”. Iar cel care „a făcut să ardă sublim lumea stihială a talentului lui Victor Rebengiuc”, consideră și Dan C. Mihăilescu, a fost Liviu Ciulei. „În fond”, mai notează criticul, „simpla comparare – apropo de registrele comicului caragialian în biografia actoricească a lui Victor Rebengiuc – a lui Pampon, în filmul lui Pintilie, cu Tipătescu, în varianta Ciulei a Scrisorii pierdute, este să ne lămurească numaidecât maniera fascinantă prin care, ca la un semn divin, forța devine inteligență, stihialul devine esență, îngroșările se absorb în epure, iar carnalitatea, duritatea, insensibilul și sălbăticia pătimaș dezlănțuită capătă subțirime aristocratică și ștaif de gentleman… fie el și din «capitala unui târg de provincie»”. În punctul acesta se cuvine însă făcut un amendament: Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc au preluat rolurile lui Zoe Trahanache și Ștefan Tipătescu din O scrisoare pierdută din mers, înlocuindu-i pe Rodica Tapalagă și pe Toma Caragiu după moartea acestuia din urmă. Ei au avut doar trei zile la dispoziție să repete rolurile, înaintea turneului american al Teatrului Bulandra din 1979. Dintre acestea doar una singură s-a desfășurat sub îndrumarea directă a lui Ciulei (care l-a jucat apoi, alături de cei doi, pe Dandanache, rol cedat ulterior lui Fory Etterle). Lăsându-se, prin urmare, ghidați aproape exclusiv de text, Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc le-au redat, instinctiv, personajelor caragialiene poleiala și urbanitatea care lipseau din prima versiune a spectacolului. Cei doi au reușit performanța să nu se abată nici cu o iotă de la calea autenticei comedii caragialiene, jucând cu toată seriozitatea și convingerea situațiile „patetice” în care sunt puse cele două personaje: „Am jucat personajul nu ca un creator de gag, de personaj comic, ci cu sinceritate, cu credință în dragostea lui pentru Zoe, femeia în care el vede tot ce e mai frumos pe lume”, mărturisea interpretul lui Tipătescu. Emblematic în sensul observațiilor lui Dan C. Mihăilescu, după cum remarcă însuși criticul, e mai cu seamă savurosul și, totodată, neliniștitorul rol al lui Caliban, pe care Victor Rebengiuc l-a creat în spectacolul cu Furtuna (1979) shakespeariană regizat de Ciulei la „Bulandra”, pe scena de la Grădina Icoanei. „Am iubit la nebunie rolul și nu a mai existat un altul în care să simt că mă depășesc pe mine însumi”, va declara ulterior actorul pentru autoarele volumului care i-a fost dedicat, opinie împărtășită, de altfel, de către unii critici (cât privește cariera sa scenică). Sălbaticul Caliban era conceput de către tandemul Ciulei-Rebengiuc mai degrabă cu o undă vagă de simpatie: nu „un monstru fioros și sângeros, ci o eroare vie, rea, tristă, grotescă, hazoasă, speriată, proferând batjocuri și încercând melancolii, cutreierat de mânii neputincioase, planuri sumbre, slugărnicie jalnică și vindicație verde”, potrivit criticului Valentin Silvestru (v. Ora 19.30, 1983). Înfățișarea lui atunci când mânca cu linguroiul dintr-o oală, cu cușma de blană pe cap, era a unui țăran autohton necioplit. În lectura regizorală a lui Ciulei, Caliban simboliza România profundă, nedesprinsă încă bine de natură și refractară la încercările de a o civiliza – și, de aceea, ușor manipulabilă de către falși conducători (Stephano și Trinculo). Personajul păstra, totuși, așa cum reiese din comentariul lui Valentin Silvestru, o doză de umanitate (de care, în regia lui Pintilie, ar fi fost, probabil, privat). În fond, el trebuia să încarneze, pe lângă cele zise anterior, o altă latură a lui Prospero (interpretat de George Constantin), regele detronat și magul naufragiat pe insula stăpânită odinioară de Caliban – și anume latura sa telurică (în timp ce Ariel, intepretat de Florian Pittiș, trebuia să încarneze latura spirituală, aeriană, a lui Prospero). Regizorul îi oferise lui Victor Rebengiuc posibilitatea să îl joace chiar pe Prospero, însă el a refuzat, alegând celălalt personaj cu care îl îmbia Ciulei. „Actor de pământ”, așa cum l-a catalogat Dan C. Mihăilescu, el a ales rolul „de pământ”, presimțind pesemne că din conlucrarea sa cu regizorul creatura cea terestră va ieși transfigurată, dracul mai puțin negru: „Caliban, perceput de obicei negativ, are și el motivațiile lui”, va explica mai târziu Rebengiuc, evocând modul cum și-a gândit personajul. „El, analfabet, lipsit de orice educație, era regele unei insule, stăpânul absolut, și e normal să fie revoltat când Prospero încearcă să-l îmblânzească, căci îi ia, de fapt, libertatea, autoritatea. Stăpânul devine sclav și atunci începe revolta lui, total justificată” (Victor Rebengiuc: omul și actorul). E semnificativ că actorului i-a rămas fixată în memorie mai cu seamă chemarea spre bine a lui Prospero-George Constantin (dar oare nu era aceasta și chemarea dintotdeauna a regizorului care i-a fost ca un tată?!): „Îmi sună și acum în minte vocea lui blândă și autoritară, cu care încerca să-mi arate calea cea bună”. Caliban nu a fost singurul rol „de pământ” jucat de Rebengiuc în regia lui Liviu Ciulei. În aceeași categorie intră și Stanley Kowalsky din Un tramvai numit dorință (1965) de Tennessee Williams și Bubnov din a doua montare de la „Bulandra” a lui Ciulei cu Azilul de noapte (1975) de Maxim Gorki, ambele roluri de referință din cariera actorului. Despre creația sa din Un tramvai numit dorință criticul Bujor T. Râpeanu scria în revista Teatrul (nr. 3/1966):

„Foarte sigur, foarte stăpân, sănătos și viril, dar și obtuz, grosolan și rău (fără nimic diabolic, ci de o cruzime, deși conștientă, cu accente copilărești totuși în încăpățânarea ei destructivă), violent dar și tandru (o tandrețe posesivă ostentativ arborată), așa se autoportretizează Stanley-Rebengiuc”.

După Revoluția din 1989, la întoarcerea din semi-exilul său american, Ciulei i-a oferit lui Rebengiuc rolul lui Bottom (în trad. românească Culea Fundulea) din Visul unei nopți de vară (1991) a lui Shakespeare, construit, intenționat, în oglindă cu rolul lui Caliban (ca un țărănoi grosolan, pofticios, lăudăros, dar, în esență, simpatic, o figură luminoasă până la urmă). Actorul smulgea de fiecare dată aplauze la scenă deschisă cu aparițiile sale. „De pământ”, dar mai cizelați, erau și Kurt din Play Strindberg (1971) de Friedrich Dürrenmatt (în care Victor Rebengiuc i-a avut parteneri pe însuși Ciulei și pe Clody Bertola) și Jamie din Lungul drum al zilei către noapte (1976) de Eugene O’Neill (cu Clody Bertola, Toma Caragiu, Florian Pittiș și Mariana Mihuț în distribuție), precum și Claudius din Hamlet (2000) de Shakespeare și Tatăl din Șase personaje în căutarea unui autor (2005) de Luigi Pirandello. Actorul a fost solicitat de Ciulei să joace și în Cum vă place (1961) de Shakespeare, montare antologică, de un realism poetic, stilizat, care afișa convenția teatrală, considerată vârful de lance al mișcării de reteatralizare a teatrului românesc de după război. Sub îndrumarea regizorului, echipa spectacolului a elaborat „o expresie artistică nouă, ce se formula și într-o anume plastică, în modulația vocii, într-o gesticulație și o mișcare mai apropiate de balet”, după cum explica, într-un interviu, interpreta Rosalindei, Clody Bertola(v. Andrei, Băleanu, Doina Dragnea, Actorul în căutarea personajului, 1981). Rebengiuc avea de interpretat aici un rol mult diferit de cele cu care era obișnuit, pe cel al bunului Orlando (care se îndrăgostește iremediabil de Rosalinda), pe care actorul l-a resimțit multă vreme ca un contre emploi incomod. În general, el nu se simțea bine în rolurile de „june prim” sau „prim amorez” (pentru care îl recomanda înfățișarea sa plăcută), preferându-le pe cele de compoziție. În ce îl privește pe Orlando, pe actor îl stinghereau atât lirismul, poezia personajului înamorat, cât și stilul ușor convențional de joc impus de Ciulei, care devia de la linia realismului frust (oarecum „simplist”, cum l-a catalogat Ciulei) ce îi convenea. În cele din urmă, Rebengiuc a căpătat însă „înariparea lirică” (tot expresia lui Ciulei), precum și distanța ironică, chiar parodică, reclamate de momentele spectacolului (v. Florica Ichim, Anca Mocanu, Liviu Ciulei. Acasă și-n lume, II, 2016). Orlando a reprezentat în cariera sa o mare izbândă actoricească desprinsă de zona teluricului (fie el și sublimat). Chiar dacă pe afiș apare numele altui regizor, Dinu Negreanu (un ins lipsit de talent, promovat pe criterii politice), Liviu Ciulei s-a aflat și în spatele montării cu piesa Moartea unui comis-voiajor (1959) a lui Arthur Miller, în care Victor Rebengiuc l-a jucat pe Biff (unul dintre cei doi fii ai comis-voiajorului). Actorii din distribuție (în care mai figurau Jules Cazaban, Clody Bertola, Mircea Albulescu, Ion Manta, Dorin Dron ș.a.) au apelat la Ciulei pentru îndrumare. Pentru Victor Rebengiuc Biff a reprezentat rolul în care s-a simțit pentru prima oară cu adevărat actor, în care „și-a dat drumul”. Personajul lui Miller e un tânăr dezorientat din cauza ambițiilor nerealiste ale tatălui său, cu puseuri de cleptomanie în momentele de adâncă depresie, care în cele din urmă reușește să se regăsească și să revină cu picioarele pe pământ. El încearcă să-i tragă după sine și pe fratele și părintele său, victime ale „visului american” de înavuțire și ascensiune pe scara socială, însă eșuează. Revolta contra tatălui ce însoțește durerosul proces de maturizare a lui Biff constituie piatra de încercare a rolului. Emanciparea personajului de sub tutela paternă se face cu înfruntări patetice, strigăte de disperare și plânsete: e o inițiere dificilă, cu totul diferită de luminoasa experiență care-l transformă pe Jim Curry din Omul care aduce ploaie dintr-un băietan într-un bărbat în toată firea. Willy Loman, comis-voiajorul, e un „adversar” cu atât mai greu de „atacat” de către fiu cu cât se dovedește mai fragil. Se pare că bunicul pe linie maternă al lui Rebengiuc (cel care l-a crescut) avea ceva din datele acestuia: „era prea bun la suflet pentru a fi bun comerciant”, după cum scria nepotul său, Tudor (fiul Marianei Mihuț și al lui Victor Rebengiuc), în volumul Victor Rebengiuc: omul și actorul. Totuși, Biff reușește să se elibereze, să se smulgă din marasmul autoamăgirii în care îl împinsese tatăl său, și să pășească curajos pe drumul autocunoașterii și al acceptării propriilor limite. Este exact drumul pe care pășea și actorul cu acest rol, consumându-și în lumea fictivă a scenei desprinderea de un tată care i-a lipsit în realitate și a cărui absență a resimțit-o în mod dureros. Poate că nu e întâmplător că, peste ani, Victor Rebengiuc a reușit să creeze pe ecran cea mai convingătoare imagine a tatălui arhetipal (confruntat cu revolta fiilor), în pelicula Moromeții (1986), după romanul omonim al lui Marin Preda, regizată de Stere Gulea. În conturarea personajului Ilie Moromete actorul s-a inspirat din figura bunicului pomenit anterior, de la care a moștenit hâtroșenia de tip moromețian. În Marin Preda Rebengiuc întâlnea, prin intermediul scriiturii sale, încă o figură solară (asemeni lui Ciulei și asemeni sieși), preocupată, până la obsesie, de disputa conștiinței cu „spiritul primar agresiv”. Rolul i-a prilejuit actorului o nouă sublimare a teluricului, sau, în termenii lui Dan C. Mihăilescu, o nou „transfigurare”, în care „pământul devine infinit mai mult decât pura energie fizică htoniană, reținută sau dezlănțuită. Devine conștiință”. Și nu poate fi o întâmplare nici faptul că actorul a acceptat să revină la textul lui Arthur Miller și să preia de data asta chiar rolul comis-voiajorului Willy Loman, bătrânul și naivul tată de familie cu mințile rătăcite sub presiunea realului, într-o montare semnată de regizorul Felix Alexa la Teatrul Bulandra, din 2008 (în care Victor Rebengiuc a avut-o drept parteneră, în rolul Lindei Loman, soția lui Willy, pe Mariana Mihuț). Actorul l-a mai jucat apoi și pe tatăl de familie din Toți fiii mei, piesă cu adânci implicații etice a aceluiași Arthur Miller, într-un spectacol pus în scenă de Ion Caramitru la Naționalul bucureștean în 2009.

Un alt mare regizor de care Victor Rebengiuc a fost foarte legat, cu o dragoste de data aceasta de tip fratern, e Radu Penciulescu, un alt obsedat al ideii, de o profundă intelectualitate învăluitoare și caldă. Sub îndrumarea lui, Rebengiuc a creat o serie de roluri memorabile pe scena Teatrului Mic, ca Jerry din Doi pe un balansoar (1964) de William Gibson, un spectacol extrem de iubit de public (în care a avut-o parteneră pe Leopoldina Bălănuță), Richard în Richard al II-lea (1966) de Shakespeare, „un rege legitim, capricios, corupt și grațios, care pierde puterea și devine om”, după cum îl caracteriza regizorul, sau Arthur din Tango (1967) de Sławomir Mrożek, personaj „agitat, nervos, precipitat în dorința lui de a restitui lumii care îl înconjoară o imagine respectabilă”, în pielea căruia actorul dădea impresia unei rachete „care face fum și scoate scântei, dar căreia i se termină brusc carburantul înainte de decolare”, potrivit lui Penciulescu (v. Victor Rebengiuc: omul și actorul). La „Bulandra”, tot în regia acestuia, actorul a jucat alt rol de referință din cariera sa, Kurt din Vicarul (1972) de Rolf Hochhuth, un ofițer SS care sfârșește la Auschwitz întrucât denunțase „soluția finală”. După căderea comunismului, cei doi au colaborat la dramatizarea Legendei Marelui Inchizitor (2009), celebrul eseu din romanul Frații Karamazov al lui F.M. Dostoievski, spectacol-monolog, un adevărat recital, în care Victor Rebengiuc l-a interpretat pe Marele Inchizitor pe scena Naționalului bucureștean, cu o claritate a dicției și a gândului (devenite mărci personale) absolut exemplare.

O mare creație a făcut Victor Rebengiuc înainte de 1989 și în rolul profesorului Ștefan Mironescu din Dimineața pierdută (1986), dramatizarea romanului-capodoperă Dimineață pierdută al Gabrielei Adameșteanu realizată de Cătălina Buzoianu și montată de aceeași la Teatrul Bulandra (cu Tamara Buciuceanu/Zoe Muscan, Gina Patrichi, Rodica Tapalagă, Irina Petrescu, Ion Besoiu, Răzvan Vasilescu/Marcel Iureș, Tora Vasilescu, Valentin Uritescu, Mihai Constantin și Lucia Mara în distribuție, adică toată „crema” teatrului în cauză). Aparent un personaj secundar, profesorul Mironescu întrupa, de fapt, în spectacol, la fel ca în roman, conştiinţa iluminată a istoriei, traversate de către celelalte personaje într-o stare de relativă abulie, cel puţin raportat la destinul propriei ţări. Iminenţa morţii îi sporea darul clarviziunii, presându-l să încalce convenţiile conversaţiei uşoare de salon şi să îşi comunice profeţiile sau constatările critice pe un ton surescitat, febril, spre stupoarea sau exasperarea audienţei. Personajul interpretat de Victor Rebengiuc avea ceva din exaltarea provenită din prea multă luciditate a „idiotului” dostoievskian, fiind croit, la fel ca şi acesta din urmă, în umbra modelului christic, dar având şi valenţe de erou tragic sau faustic, paradigme reiterate la modul ironic, specific modernităţii. El acuza absenţa „iluziilor naţionale”, excesul de „pragmatism” şi de „ironie” al românilor, responsabil pentru rapida capitulare a acestora în faţa încercărilor istoriei, cedare asemănată cu un mic cataclism cosmic: „Abia să se fi limpezit cerul şi, la primul nor, soarele să dispară iar. O frumoasă dimineaţă compromisă… pierdută”. Spectacolul a avut parte de o receptare extrordinară în epocă, datorată în egală măsură prestației strălucite a actorilor și rezonanței sale politice. Sub îndrumarea Cătălinei Buzoianu, alături de Mariana Mihuț, Victor Rebengiuc a mai făcut roluri memorabile, în perioada postdecembristă, în spectacolul cu piesa Copilul îngropat (1996) a lui Sam Shepard (rolul Dodge) și în Petru (1998) de Vlad Zografi (rolul Pierre de la Manque).

Dintre rolurile făcute de Victor Rebengiuc în regia lui Silviu Purcărete merită amintite mai cu seamă Leonida și Efimița din Conul Leonida față cu reacțiunea (2013) de I.L. Caragiale, o coproducție a Naționalului bucureștean și a Teatrului Municipal „Ariel” din Râmnicu Vâlcea. Un spectacol-bijuterie, cum l-au catalogat criticii, în care Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc îi interpretau alternativ pe cei doi protagoniști ai genialei piesete. „Practic, Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc pot juca orice (mai ales împreună), transformând materia cuvintelor și a situațiilor după propria forță interpretativă. Ce joacă aici, mai exact, dincolo de relația de cuplu, dominat-dominator, este portretul cetățeanului/alegătorului român la (falsă) maturitate”, nota pe marginea acestei montări Iulia Popovici.

Alexandru Dabija i-a oferit după 1989 lui Victor Rebengiuc câteva roluri foarte ofertante, dintre care rămâne înscris în memoria publicului mai cu seamă cel al lui Fetisov din Colonelul pasăre (Teatrul Bulandra, 2001) și Colonelul și păsările (Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj, 2003), două piese scrise de dramaturgul bulgar Hristo Boicev.

În 2004, alături de Valeria Seciu, actorul s-a aruncat fără ezitări în aventura spectacolului cu piesa Top Dogs (Șomeri de lux) de Urs Widmer, montată de Theo Herghelegiu, una dintre pionierele teatrului independent postdecembrist, pe scena Teatrului Arca, situată într-un club. Deja ultra-consacrat, el nu s-a ferit să apară pe scenă alături de câțiva tineri aflați la începutul carierei și să joace (cu multă vervă) în condiții mai mult decât modeste.

Regizorul de origine ucraineană Yuri Kordonsky a intrat în viețile și carierele cuplului Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc la începutul noului mileniu. Deși mult mai tânăr decât cei doi, nu e clar cine pe cine a „înfiat”. Cert e însă că, sub îndrumarea acestuia, Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc au reînflorit ca actori, dând adevărate recitaluri în spectacole mult îndrăgite de către public: Unchiul Vanea (2001) de A.P Cehov, în care Victor Rebengiuc l-a interpretat pe găunosul, comodul și capriciosul profesor Serebreakov, găsindu-i ca circumstanță atenuantă angoasa îmbătrânirii, Căsătoria (2003) de N.V. Gogol, în care actorul îl juca pe savurosul și tristul, în același timp, Jevakin, veșnicul pretendent, îmbătrânit în așteptare, ambele montate la „Bulandra”, și Conul Leonida față cu reacțiunea (2005) de I.L. Caragiale, în care Rebengiuc îl juca pe Leonida, o producție a Academiei de Teatru și Film în parteneriat cu Catedra UNESCO. Ca o încununare a fructuoasei lor colaborări, Yuri Kordonsky i-a oferit actorului rolul profesorului Preobrajenski (alt profesor!) din Inimă de câine (2005), dramatizarea nuvelei omonime a lui Mihail Bulgakov, montată la Naționalul bucureștean (cu Marius Manole în rolul câinelui transformat de experimentele profesorului în om), și pe cel al lui Publius din spectacolul cu piesa-parabolă (despre libertate) Marmură (2015) a lui Iosif Brodski, montat la „Bulandra”, în care Rebengiuc l-a avut partener pe Marian Râlea.

Cuplul tinerilor regizori Andreea și Andrei Grosu, fondatorii micului, dar ambițiosului Unteatru din capitală, axat pe clasicii dramaturgiei occidentale, vădește o mare aplecare pentru lucrul cu actorul și scormonitul emoțiilor, În 2017 acesta a pus în scenă, chiar la Naționalul bucureștean, un memorabil Regele moare, de Eugen Ionescu, cu „veteranii” Victor Rebengiuc (în rolul Regelui Bérenger) și Mariana Mihuț (în rolul Reginei Marguerite) în stare de grație. Spectacolul se mai juca încă înaintea izbucnirii, în martie 2020, a pandemiei de covid, care a întrerupt seria reprezentațiilor.

Anca Hațiegan

Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.02.18

Bibliografie

Alterescu, Simion, Actorul și vârstele teatrului românesc, București, Editura Meridiane, 1980

Băleanu, Andrei, Dragnea, Doina, Actorul în căutarea personajului. 25 de convorbiri despre arta spectacolului teatral, București, Editura Meridiane, 1981

Bulandra, Lucia Sturdza, Amintiri, amintiri…, ediția a II-a, revăzută și adăugită, București, Editura de Stat Pentru Literatură și Artă, 1960

Chițan, Simona, Michailov, Mihaela, De-a dreptul Victor Rebengiuc, București, Licentia Publishing, 2004

Chițan, Simona, Michailov, Mihaela, Victor Rebengiuc: omul și actorul, București, Humanitas, 2008

Dobre, Alta Victoria, Promoția de aur. Destin și fascinație, București, Editura Du Style, 1999

Dumitrescu, Cristina (coord.), Teatrul L.S. Bulandra: 1947-1997, București, Imprimeria Băncii Naționale, 1997

Ichim, Florica, Mocanu, Anca, Liviu Ciulei. Acasă și-n lume, I-III, București, Fundația Culturală „Camil Petrescu”, Revista „Teatrul azi” (supliment), 2016

Ichim, Florica, Ichim, Ada-Maria, Radu Penciulescu și teatrul la înălțimea omului, II, București, Fundația Culturală „Camil Petrescu”, Revista „Teatrul azi” (supliment), 2018

Malița, Liviu (coord.), Viaţa teatrală în şi după comunism, Cluj, Editura EFES, 2006

Massoff, Ioan, Teatrul românesc. Privire istorică, VIII, București, Editura Minerva, 1981

Morariu, Mircea, Cu și despre Mariana Mihuț, București, Fundația Culturală „Camil Petrescu”, Revista „Teatrul azi” (supliment), 2011

Patlanjoglu, Ludmila, La vie en rose cu Clody Bertola, București, Humanitas, 1997

Petrovici, Virgil, Pădurea spânzuraților, un film de Liviu Ciulei, București, Editura Tehnică, 2002

Sîrbu, Eva, Actorii noștri. Interviuri uitate, I-II, București, Editura ARA, 1995, 1999

Citește tot articolul

Restrânge articolul

Alte link-uri relevante

Alte referințe în presă:

Victor Rebengiuc: Fac parte din statul paralel. Sunt paralel cu conducerea statului, Digi 24, februarie 2018, disponibil online, https://www.digi24.ro/stiri/interviu-victor-rebengiuc-fac-parte-din-statul-paralel-sunt-paralel-cu-conducerea-statului-882559
Chițan, Simona, Victor Rebengiuc: „Aș fi vrut să fiu apărat, să știu că am și eu un tată”, februarie 2016, disponibil online, https://adevarul.ro/cultura/teatru/interviu-victor-rebengiuc-as-vrut-fiu-aparat-stiu-tata-1_56c83c125ab6550cb801e012/index.html
Stoica, Monica, Victor Rebengiuc: „Lucrurile nu prea sunt săltărețe, dar pot încă să joc și un june-prim, februarie 2016, disponibil online, https://www.mediafax.ro/cultura-media/interviu-victor-rebengiuc-lucrurile-nu-prea-sunt-saltarete-dar-pot-inca-sa-joc-si-un-june-prim-15056965
Papp, Doina, Despre Victor Rebengiuc în rolul Publius, 2015, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.32 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București
Lucaciu, Ileana, Despre Victor Rebengiuc în rolul Publius, octombrie 2015, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.32 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Ghibuțiu, Horia, Despre Victor Rebengiuc în rolul Publius, 2015, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.32 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Lucaciu, Ileana, Despre Victor Rebengiuc în rolul Werle, octombrie 2015, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.32 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Werle, în „ro”, octombrie 2015, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.31 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Rus, Andrei, Filippi, Gabriela, Victor Rebengiuc, un actor cu experiență, noiembrie 2014, disponibil online, https://filmmenu.wordpress.com/2014/11/09/interviu-film-menu-victor-rebengiuc/
Chivu, Marius, „Sunt un om simplu, merg pe jos și mă îmbrac modest”, februarie 2011, disponibil online, https://dilemaveche.ro/sectiune/dileme-on-line/articol/sint-un-om-simplu-merg-pe-jos-si-ma-imbrac-modest-interviu-cu-victor-rebengiuc
Despre Victor Rebengiuc în rolul Șabelski, în „Adevărul”, februarie 2011, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.31 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Șabelski, în „ArtAct Magazine”, nr.103, februarie 2011, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.31 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Lucaciu, Ileana, Despre Victor Rebengiuc în rolul Șabelski, februarie 2011, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.31 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Șabelski, în „Yorick.ro”, februarie 2011, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.31 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Șabelski, în „ArtAct Magazine”, nr.105, februarie 2011, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.31 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Blaga, Iulia, Victor Rebengiuc: „Pentru mine, profesia de actor este cel mai bun medicament, noiembrie 2010, disponibil online, http://suplimentuldecultura.ro/6228/victor-rebengiuc-pentru-mine-profesia-de-actor-este-cel-mai-bun-medicament/
Tudose, Florin, Victor Rebengiuc: „Iubește arta din tine, nu pe tine în artă!”, martie 2010, disponibil online, https://despreteatru.wordpress.com/2010/03/13/interviu-cu-victor-rebengiuc/
Șimonca, Ovidiu, Încă nu mă consider un actor mare. Interviu cu VICTOR REBENGIUC, februarie 2008, disponibil online, https://www.observatorcultural.ro/articol/inca-nu-ma-consider-un-actor-mare-interviu-cu-victor-rebengiuc-2/
Despre Victor Rebengiuc în rolul Willy Loman, în „România Liberă”, nr.18(459)/02, mai 2008, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.30 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Willy Loman, în „Ziarul de duminică”, aprilie 2008, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.30 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Willy Loman, în „Observatoru Cultural”, nr.160(418)/10, aprilie 2008, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.30 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Willy Loman, în „Scena”, aprilie 2008, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.30 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Willy Loman, în „Cotidianul”, martie 2008, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.30 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Domnul Rice, în „Adevărul literar și artistic”, martie 2006, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.29 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Domnul Rice, în „România Literară”, nr.10, martie 2006, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.29 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Domnul Rice, în „Ziarul de duminică”, martie 2006, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.29 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Domnul Rice, în „Săptămâna financiară”, martie 2006, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.29 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Domnul Rice, în „Cronica Română”, februarie 2006, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.29 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Popovici, Iulia, „Sunt bucuros să fiu actorul – fetiș al lui Kordonsky.” Interviu cu Victor Rebengiuc, în „Observatorul Cultural”, octombrie 2005, disponibil online, https://www.observatorcultural.ro/articol/sint-bucuros-sa-fiu-actorul-fetis-al-lui-kordonskyi-interviu-cu-victor-rebengiuc-2/
Despre Victor Rebengiuc în rolul Tatăl, în „România Liberă”, mai 2005, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.28 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Tatăl, în „Cronica Română”, aprilie 2005, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.28 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Tatăl, în „Adevărul literar și artistic”, aprilie 2005, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.29 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Tatăl, în „Adevărul”, aprilie 2005, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.29 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Modola, Doina, Victor Rebengiuc: „Și de-atunci, întruna, la teatrul Bulandra, în „Teatrul Azi”, nr. în TOM: 4-5, 2005, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59403-victor-rebengiuc-si-de-atunci-intruna-la-teatrul-bulandra–teatrul-azi–4-5-2005
Popescu, Laura, Victor Rebengiuc: Eu subt acolo undeva, în spate, curentul electric care le animă, în „Agenda LiterNet”, noiembrie 2004, disponibil online, https://atelier.liternet.ro/articol/1914/Laura-Popescu-Victor-Rebengiuc/Victor-Rebengiuc-Eu-sunt-acolo-undeva-in-spate-curentul-electric-care-le-anima.html
Manoliu, Costin, Victor Rebengiuc – 70 de ani?, în „Teatrul Azi”, nr. în TOM: 3-4-5, 2003, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=55125-victor-rebengiuc-70-de-ani–teatrul-azi–3-4-5-2003
Despre Victor Rebengiuc în rolul Jevakin, în „Național”, septembrie 2003, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.28 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Jevakin, în „România Liberă”, nr.40(211)02, august 2003, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.28 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Jevakin, în „România Literară”, nr.44, mai 2003, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.28 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Serebreakov, în „Agenda zilei”, noiembrie 2002, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.27 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Fetisov, în „Curentul”, ianuarie 2002, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.27 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Serebreakov, în „Cotidianul”, mai 2001, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.27 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Boiangiu, Magdalena, Despre Victor Rebengiuc în rolul Serebreakov, 2001, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.27 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Serebreakov, în „Bucharest Nightlife”, nr.5, 2001, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.27 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Cârstean, Svetlana, „Un lucru către care aspir: să fiu un mare actor.” Interviu cu Victor Rebengiuc, în „Observatorul Cultural”, noiembrie 2001, disponibil online, https://www.observatorcultural.ro/articol/un-lucru-catre-care-aspir-sa-fiu-un-mare-actor-interviu-cu-victor-rebengiuc/
Saiu, Octavian, Victor Rebengiuc: „Sunt sătul de probleme teoretice, de piese filosofice, de personaje-idee, în „Teatrul Azi”, nr. în TOM: 3-4, 1999, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=53258-victor-rebengiuc-sunt-satul-de-probleme-teoretice-de-piese-filosofice-de-personaje-idee–teatrul-azi–3-4-1999
Despre Victor Rebengiuc în rolul Lear, în „Adevărul”, mai 1999, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.26 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Pierre de la Manque, în „România Literară”, nr. 15-22, aprilie, 1998, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.25 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Pierre de la Manque, în „Adevărul literar și artistic”, martie 1998, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.25 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Pierre de la Manque, în „Curentul”, martie 1998, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.25 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Pierre de la Manque, în „România Liberă”, martie 1998, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.25 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Bardaș, Adina, Victor Rebengiuc: „Puterea de a trece peste orgoliu”, în „Teatrul Azi”, nr. în TOM: 4-5-6, 1996, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=52663-victor-rebengiuc-puterea-de-a-trece-peste-orgoliu–teatrul-azi–10-11-12-1996
Georgescu, Alice, Despre Victor Rebengiuc în rolul Dodge, 1996, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.24 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Dodge, în „România Literară”, nr. 17-23, aprilie 1996, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, 1996, p.24 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Hermann Goring, în „Ora”, aprilie 1993, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.23 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Popescu, Marian, Victor Rebengiuc: „Eu nu pot să apăr balastul din teatru!”, în „Teatrul Azi”, nr. în TOM: 10-11-12, 1992, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=50973-victor-rebengiuc-eu-nu-pot-sa-apar-balastul-din-teatru–teatrul-azi–7-1992
Chitic, Paul Cornel, Victor Rebengiuc: „Încercăm o racordare a cursurilor universitare la viața teatrală a țării”, în „Teatrul Azi”, nr. în TOM: 9-10, 1990, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=51364-victor-rebengiuc-incercam-o-racordare-a-cursurilor-universitare-la-viata-teatrtala-a-tarii-interviu–teatrul-azi–9-10-1990
Fiaru, Carmen, Despre Victor Rebengiuc în rolul Vlad Dracul, 1988, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.22 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Mircea, în „Teatrul”, nr.11-12, 1986, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.20 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Mircea, în „Săptămâna culturală a capitalei”, decembrie 1986, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.21 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Mircea, în „Contemporanul”, decembrie 1986, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.20 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Mircea, în „Informația Bucureștiului”, noiembrie 1986, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.20 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Mircea, în „Viața Studențească”, noiembrie 1986, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.21 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Mircea, în „România Literară”, august 1986, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.21 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Astrov, în „Săptămâna culturală a capitalei”, septembrie 1985, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.19 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Astrov, în „Contemporanul”, iulie 1985, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.19 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul El, „Săptămâna culturală a capitalei”, mai 1985, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.19 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul El, în „Flacăra”, mai 1985, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.19 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul El, în „Teatrul”, nr.1, 1985, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.19 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul El, în „Informația Bucureștiului”, decembrie 1984, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.19 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul El, în „Luceafărul”, decembrie 1984, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.19 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în spectacolul O lume pe scenă de Miriam Răducanu, în „Contemporanul”, martie 1984, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.18 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în spectacolul O lume pe scenă de Miriam Răducanu, în „Informația Bucureștiului”, martie 1984, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.18 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în spectacolul O lume pe scenă de Miriam Răducanu, în „Luceafărul”, 1984, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.18 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul James Tyrone Jr în „Scânteia”, mai 1983, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.18 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul James Tyrone Jr, în „România Literară”, aprilie 1983, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.17 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul James Tyrone Jr, în „Informația Bucureștiului”, februarie 1983, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.17 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Hoancă, Lucian, Despre Victor Rebengiuc în rolul James Tyrone Jr, 1983, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.17 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Caliban, în Teatrul, nr.11, 1983, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.14 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Bască, în „Săptămâna culturală a capitalei”, nr.577, decembrie 1981, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.17 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Bască, în „Luceafărul”, noiembrie 1981, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.16 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Bască, în „Flacăra”, noiembrie 1981, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.17 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Bască, în „Teatrul”, noiembrie 1981, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.17 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Bască, în „Contemporanul”, noiembrie 1981, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.17 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Bască, în „România Liberă”, noiembrie 1981, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.17 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București
Despre Victor Rebengiuc în rolul Juan Luis Palacios, în „România Literară”, martie 1981, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.16 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Juan Luis Palacios, în „Informația Bucureștiului”, martie 1981, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.16 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Juan Luis Palacios, în „Săptămâna Culturală a capitalei”, martie 1981, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.16 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Juan Luis Palacios, în „Contemporanul”, martie 1981, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.16 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Conu Leonida, în „România Liberă”, septembrie 1979, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.15 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Conu Leonida, în „Contemporanul”, septembrie 1979, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.15 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Tipătescu, în „România Literară”, februarie 1979, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.14 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Tipătescu, în „Informația Bucureștiului”, februarie 1979, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.14 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Tipătescu, în „Teatrul”, nr.3, 1979, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.14 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Caliban, în „România Literară”, nr.5, februarie 1979, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.14 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Caliban, în „Tribuna României”, nr.151, februarie 1979, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.14 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Caliban, în „Contemporanul”, nr.3, ianuarie 1979, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.14 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Caliban, în „România Liberă”, ianuarie 1979, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.14 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Bessemenov, în „Săptămâna culturală a capitalei”, martie 1978, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.13 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Bessemenov, în „Scânteia”, februarie 1978, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.13 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Bessemenov, în „Teatrul”, nr.4, 1978, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.13 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Jamie, în „România Liberă”, ianuarie 1976, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.12 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Jamie, în „România Literară”, nr.3, ianuarie 1976, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.12 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Bubnov, în „Săptămâna culturală a capitalei”, nr.232, 1975, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.12 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Bubnov, în „Teatrul”, nr.5, 1975, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.12 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Bubnov, în „Teatrul”, nr.8, 1975, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.12 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Vladimir Bagrov, în „Teatrul”, nr.12, 1974, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.11 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Vladimir Bagrov, în „Scânteia”, decembrie 1974, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.11 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Vladimir Bagrov, în „Săptămâna culturală a capitalei”, 1974, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.11 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Vladimir Bagrov, în „România Literară”, nr.49, 1974, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.11 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Popovici, Ileana, Despre Victor Rebengiuc în rolul Henry Higgins, 1974, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.11 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Marin, Maria, Viitorul rol: Victor Rebengiuc, Sanda Maria Dandu, în „Teatrul”, nr. în TOM: 11, 1973, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=42572-viitorul-rol-victor-rebengiuc-sanda-maria-dandu–teatrul–11-1973
Despre Victor Rebengiuc în rolul Tatăl, în „Scânteia”, decembrie 1973, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.10 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Tatăl, în „Romînia Liberă”, noiembrie 1973, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.10 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Mihai Duma, în „Luceafărul”, august 1973, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.10 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Șova, Coman, Despre Victor Rebengiuc în rolul Tatăl, 1973, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.10 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Mihai Duma, în „Informația Bucureștiului”, iunie 1973, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.10 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Mihai Duma, în „Flacăra”, iunie 1973, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.10 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Popovici, Ileana, Despre Victor Rebengiuc în rolul Kurt Gerstein, 1972, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.9 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Kurt Gerstein, în „Tribuna”, martie 1972, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.9 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Kurt Gerstein, în „România Liberă”, februarie 1972, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.9 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Kurt, în „România Liberă”, martie 1971, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.8 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Kurt, în „Informația Bucureștiului”, martie 1971, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.8 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Kurt, în „Contemporanul”, martie 1971, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.8 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Kurt, în „Steagul Roșu”, martie 1971, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.8 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Kurt, în „Magazin”, martie 1971, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.8 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Despre Victor Rebengiuc în rolul Kurt, în „România Literară”, martie 1971, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.8 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Silvestru, Valentin, Despre Victor Rebengiuc în rolul Pamfil, 1971, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.8 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Șelmaru, Traian, Despre Victor Rebengiuc în rolul Brutus, 1968, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.7 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Șelmaru, Traian, Un spectacol de cultură: Iulius Cezar, în „Teatrul”, an XIII, nr. 5, mai 1968, http://www.cimec.ro/teatre/revista/1968/Nr.5.anul.XIII.mai.1968/imagepages/image23.html
Popovici, Ileana, Despre Victor Rebengiuc în rolul Stanley, 1965, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.6 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Iosif, Mira, Despre Victor Rebengiuc în rolul Walter, 1961, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.4 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Bărbuța, Margareta, Despre Victor Rebengiuc în rolul Dimitri Vaghin, 1961, extras din arhiva Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” București, p.5 din documentul pus la dispoziție de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București.
Silvestru, Valentin, De vorbă cu Gheorghe Cozorici, Tatiana Iekel, Gheorghe Popovici-Poenaru, Victor Rebengiuc, Sanda Toma despre: teatru și realitate, spiritul de partid și arta actorului, profilul moral al tânărului actor, în „Teatrul”, an V, nr. în TOM: 6, iunie 1960, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=38936-de-vorba-cu-gheorghe-cozorici-tatiana-iekel-gheorghe-popovici-poenaru-victor-rebengiuc-sanda-toma-despre-teatru-si-realitate-spiritul-de-partid-si-arta-actorului-profilul-moral-al-tinarului-actor–teatrul–nie-6-an-v-1960
Al., M., Cu tinerii actori desore roluri și distribuție, în „Teatrul”, an III, nr. 6, iunie 1958, http://www.cimec.ro/teatre/revista/1958/Nr.6.anul.III.iunie.1958/imagepages/image27.html

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Teatrografie

Roluri în teatru:

Bérenger întâiul, regele în Regele moare de Eugène Ionesco, în regia lui Andrei și Andreea Grosu. Teatrul Național București „I.L.Caragiale” București, 28.11.2017.
Bătrânelul în Umbre de Marilia Samper, în regia lui Vlad Cristache. Teatrul Național București „I.L.Caragiale” București, 06.06.2017.
Publius, în Marmură de Iosif Brodski, în regia lui Yuri Kordonsky. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 11.10.2015.
Werle, în Rața Sălbatică de Henrik Ibsen, în regia lui Peter Kerek. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 3.10.2015.
Leonida în Conul Leonida față cu reacțiunea de I.L. Caragiale în regia lui Silviu Purcărete. Teatrul Național București „I.L.Caragiale” București, 17.11.2012.
Ivanov în Ivanov de Anton Pavlovici Cehov în regia lui Andrei Șerban. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 30.01.2011.
Legenda Marelui Inchizitor după Feodor Mihailovici Dostoievski, în regia lui Radu Penciulescu. Teatrul Național București „I.L.Caragiale” București, 3.12.2009.
Joe Keller în Toţi fiii mei de Arthur Miller în regia lui Ion Caramitru. Teatrul Național București „I.L.Caragiale” București, 12.09.2009.
Willy Loman în Moartea unui comis voiajor în regia lui Felix Alexa. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 04.04.2008.
Domnul Jurdănescu în Burghezul gentilom de Moliere în regia lui Petrică Ionescu. Teatrul Național București „I.L.Caragiale” București, 28.09.2006.
Domnul Rice în Molly Sweeney de Brian Friel în regia lui Alexandru Dabija. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 23.02.2006.
Preobajenski, celebru profesor eminent în Inimă de câine de Mihail Afanasievici Bulgakov în regia lui Yuri Kordonsky. Teatrul Național București „I.L.Caragiale” București, 9.10.2005.
Tatăl în Şase personaje în căutarea unui autor de Luigi Pirandello în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 2.04.2005.
Alfred Doolittle în Pygmalion de George Bernard Shaw în regia lui Alexandru Dabija. Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj Napoca, 23.01.2005.
Jevakin în Căsătoria de N. V. Gogol în regia lui Yuri Kordonsky. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 20.09.2003.
Fetisov în Colonelul și păsările de Hristo Boicev în regia lui Alexandru Dabija. Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj Napoca, 4.03.2003.
Fetisov în Colonelul Pasăre de Hristo Boicev în regia lui Alexandru Dabija. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 5.10.2001.
Aleksandr Vladimir Serebreakov în Unchiul Vania de A. P. Cehov în regia lui Yuri Kordonsky. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 15.05.2001.
Claudius în Hamlet de William Shakespeare în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 15.06.2000.
Lear, rege al Britaniei în Regele Lear de William Shakespeare în regia lui Dragoş Galgoţiu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 1999.
Pierre de la Manque în Petru de Vlad Zografi în regia lui Cătălina Buzoianu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 21.03.1998.
Împăratul in Trandafirii roşii de Zaharia Bârsan în regia lui Vlad Massaci. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 6.02.1998.
Dodge în Copilul îngropat de Sam Shepard în regia lui Cătălina Buzoianu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București. 10.02.1996.
Apollo, Pelasgos în Danaidele dramatizare de Silviu Purcărete în regia lui Silviu Purcărete. Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, 10.12.1995.
Periandru, tiranul Corintului în Melissa de Nikos Kazantzakis în regia lui Nona Ciobanu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 26.04.1995.
Alfred III în Vizita bătrânei doamne de Friedrich Durrenmatt în regia lui Felix Alexa. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 10.09.1993.
Hermann Goring-Hubby, colaborator al lui Hitler în Mephisto de Klaus Mann în regia lui Alexandru Darie. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 10.04.1993.
Orazio în Teatrul comic de Carlo Goldoni în regia lui Silviu Purcărete. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 10.11.1992.
Grigori Stepanovici Smirnov, Vasili Vasilici Svetlovidov în Comedii Cehov de Anton Pavlovici Cehov în regia lui Mihai Măniuțiu. Teatrul Odeon București, 5.03.1992.
Michal Kaplan prim-ministru în Forma mesei de David Edgar în regia lui Ion Caramitru. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 8.12.1991.
Culea Fundulea (Bottom) în Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 14.05.1991.
Vlad Dracul, zis Ţepes, domnul Ţării Româneşti în A treia ţeapă de Marin Sorescu în regia lui Ion Caramitru. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 1988.
Profesorul Mironescu în Dimineaţa pierdută de Gabriela Adameşteanu în regia lui Cătălina Buzoianu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 3.12.1986.
Mircea, voievodul Ţării Româneşti în Io, Mircea voievod de Dan Tărchilă în regia lui Alexandru Tocilescu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 8.11.1986.
Gropar în Hamlet de William Shakespeare în regia lui Alexandru Tocilescu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 30.11.1985.
Astrov în Unchiul Vania de A. P. Cehov în regia lui Alexa Visarion. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 7.06.1985.
El în Într-un parc pe o bancă de Alexandr Ghelman în regia lui Mircea Cornişteanu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 10.1984.
lume pe scenă în regia lui Miriam Răducanu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 14.03.1984.
James Tyrone Junior în Luna dezmoşteniţilor de Eugene O’Neill în regia lui Sanda Manu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 19.01.1983.
Basca în Mormântul călăreţului avar de D. R. Popesc în regia lui Mircea Marin. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 27.06.1981.
Juan Luis Palacios în Judecata de noapte de Antonio Buero Vallejo în regia lui Tudor Mărăscu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 14.02.1981
Jamie în Lungul drum al zilei către casă de Eugene O’Neill în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 18.10.1979.
Conu’ Leonida în Conu’ Leonida față cu reacțiunea de I. L. Caragiale în regia lui Dan Micu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 17.07.1979.
Tipătescu în O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 9.02.1979.
Caliban în Furtuna de William Shakespeare în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 30.12.1978.
Bassemenov în Micii burghezi de Maxim Gorki în regia lui Ioan Taub. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 10.02.1978.
Jamie în Lungul drum al zilei către casă de Eugene O’Neill în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 1.01.1976.
Bubnov în Azilul de noapte de Maxim Gorki în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 20.04.1975.
Vladimir Bagrov în Tranzit de Leonod Zorin în regia lui Valeriu Moisescu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 5.11.1974.
Higgins în Pygmalion de G.B.Shaw în regia lui Moni Ghelerter. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 18.02.1974.
Tatăl în Noile suferinţe ale tânărului W de Ulrich Plentzdorf în regia lui Olimpia Arghir. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București. 18.11.1973.
Duma Mihai în Puterea şi adevărul de Titus Popovici în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 11.06.1973.
Ovidiu Petrescu în Un fluture pe lampă de Paul Everac în regia lui Horea Popescu. Teatrul Național București „I.L.Caragiale” București, 4.12.1972.
Kurt în Vicarul de Rolf Hochhuth în regia lui Radu Penciulescu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 09.1972.
Pamfil în Ziariştii de Alexandru Mirodan în regia lui Valeriu Moisescu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 16.10.1971.
Aurel în Pisica în noaptea anului nou de Dumitru Radu Popescu în regia lui Horea Popescu. Teatrul Național București „I.L.Caragiale” București, 14.04.1971.
Kurt în Play Strindberg de Friedrich Durrenmatt în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 27.02.1971.
Bob, Primul astronaut în Primarul lunii și iubita sa de Alexandru Mirodan în regia lui Ion Cojar. Teatrul Mic București, 24.01.1970.
Mihai în Viteazul de Paul Anghel, în regia lui Valeriu Moisescu şi Petre Popescu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 22.08.1969.
Căpitanul Plume în Ofițerul recrutor de George Farquhar în regia lui Valeriu Moisescu. Teatrul Mic București, 13.11.1968.
Domnul David în Baltagul de Mihail Sadoveanu în regia lui Radu Penciulescu. Teatrul Mic București, 24.03.1968.
Brutus în Iulius Cezar de William Shakespeare în regia lui Andrei Şerban. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 1.03.1968.
Arthur în Tango de Slawomir Mrozek în regia lui Radu Penciulescu. Teatrul Mic București, 21.10.1967.
Regele Richard II în Richard al II-lea de William Shakespeare în regia lui Radu Penciulescu, 5.10.1966.
Stanley Kowalski în Un tramvai numit dorinţă de Tennessee Williams in regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 31.12.1965.
Jerry în Doi pe un balansoar de William Gibson în regia lui Radu Penciulescu. Teatrul Mic București, 25.12.1964.
Cântăreţul ambulant în Opera de trei parale de Bertolt Brecht în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 11.11.1964.
Alion în Noaptea e un sfetnic bun de Alexandru Mirodan în regia lui Radu Penciulescu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” Bucuești, 25.12.1963.
Andrei în Război și pacce de Lev Nikolaevici Tolstoi în regia lui Dinu Negreanu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 23.06.1962.
Dimitri Vaghin în Copiii soarelui de Maxim Gorki în regia lui Liviu Ciulei şi Lucian Pintilie. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 23.12.1961.
Orlando în Cum vă place de William Shakespeare în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 24.06.1961.
Walter în Un strugure în soare de Lorraine Hansberry în regia lui Lucian Pintilie. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 18.01.1960.
Alioșa în Azilul de noapte de Maxim Gorki în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 30.01.1960.
Ohapkin în Pâine şi trandafiri de Afanasi Salinski în regia lui George Teodorescu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 20.12.1959.
Biff în Moartea unui comis-voiajor de Arthur Miller, în regia lui Dinu Negreanu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 4.04.1959.
Vicontele Nanjac în Soţul ideal de Oscar Wilde în regia lui Sorana Coromă-Stanca. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 3.01.1959.
Vitalik în Omul cu arma de Nikolai Pogodin în regia lui Ion Olteanu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 7.11.1958.
Crainicul în Dansatoarea, gangsterul şi necunoscutul de Victor Bârlădeanu în regia lui Horea Popescu. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 15.10.1958.
Episcopul de Reims în Sfânta Ioana de George Bernard Shaw în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 26.05.1958.
Frank în Profesiunea doamnei Warren de George Bernard Shaw în regia lui Lucia Sturdza Bulandra. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” 18.02.1958.
Caramachel în Don Gil de Ciorap verde de Tirso de Molina în regia lui Mihai Paxino. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 13.06.1957.
Alioșa în Căsuţa de la marginea oraşului de Aleksei Nikolaevici Arbuzov în regia lui Paul Sava. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 28.05.1957.
Pierre în Nebuna din Chaillot de Jean Giraudoux în regia lui Walter Siegfried. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 21.04.1957.
Jim Curry în Omul care aduce ploaia de Richard Nash în regia lui Liviu Ciulei. Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” București, 24.03.1957.
Jack Worthing în Bunbury (Ce înseamnă să fii onest) de Oscar Wilde în regia lui Vlad Mugur. Teatrul Național „Marin Sorescu”, Craiova, 23.12.1956
Contele Almaviva în Bărbierul din Sevilla de Pierre-Augustin Beaumarchais în regia lui Vlad Mugur. Teatrul Național „Marin Sorescu”, Craiova, 10.11.1956.
Caramachel în Don Gil de Ciorap verde de Tirso de Molina în regia lui Cristian Mihalache. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” București, 10.05.1956.
Alioșa în Căsuţa de la marginea oraşului de Aleksei Nikolaevici Arbuzov în regia lui Moni Ghelerter. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” București, 10.01.1956.
Contele Almaviva în Bărbierul din Sevilla de Pierre-Augustin Beaumarchais în regia lui Aura Buzescu. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” București, 15.10.1955.
Al doilea plutonier în Tragedia optimistă de Vsevolod Visnevski în regia lui Ion Cojar, Aura Buzescu şi Vlad Mugur. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” București, 12.10.1955.
Petre în Citadela sfărâmată de Horia Lovinescu în regia lui Beate Fredanov. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” București, 10.10.1955.
Dincă în Bălcescu de Camil Petrescu în regia lui Aura Buzescu. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” București, 10.1955.

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Filmografie

Roluri în film:

Tatăl Ioanei în Charleston în regia lui Andrei Crețulescu. ICON Production, Les Films du Tambour, Kinosseur, 2017.
Spiridon în Octav în regia lui Serge Ioan Celibidachi. Astra Entertainment, Oblique Media, CelebFilms, 2017.
Horia Barbu în Deschide ochii în regia lui Iura Luncașu. MediaPro Pictures, 2015.
Meșterul Stan Paraschiv în Aferim! în regia lui Radu Jude. HiFilm Productions, în coproducţie cu Klas Film Bulgaria, Endorfilm Cehia, Mulberry Development România, cu participarea Nu Boyana Film Studios, U-Films, Production XMG Media, Abis Studio, Division Camera, în asociere cu EZ Films şi cu participarea HBO România. Finanţat de Centrul Național al Cinematografiei, Bulgarian National Film Center, Czech Cinematography Fund, Programul MEDIA al Uniunii Europene. Proiect susţinut de Eurimages, 2014
Pensionarul în Mecanica nostalgică a întâmplărilor în regia lui Constantin Popescu. Centrul Național al Cinematografiei, 2014.
Anton în Cu lapte, fără zahăr (scurtmetraj), în regia lui Răzvan Macovei și Andrei Florescu. Maya Films Studio, 2014.
Costache Moldu în Câinele japonez în regia lui Tudor Cristian Jurgiu. Libra Film, Centrul Național al Cinematografiei, HBO România, 2012.
Unchiul Petre în Tatăl fantomă în regia lui Lucian Georgescu. Generic Audiovizual, 2011.
Nucu în Marți, după Crăciun în regia lui Radu Muntean. Multi Media Est cu sprijinul CNC și HBO România, 2010.
Costică Giuvelea în Fotografia în regia lui Victor Dragomir. UNATC, 2010.
Ion în Medalia de Onoare în regia lui Peter Călin Netzer. Scharf Advertising, Abis Studio cu sprijinul CNC, HBO, ARTE, Eurimages, TVR, Pandora Film, 2009.
Iacob în Contra timp 2 în regia lui Jesus del Cerro. Media Pro Pictures, 2009.
Iacob în Contra timp în regia lui Jesus del Cerro. Media Pro Pictures, 2008.
El însuși în La nouvelle vague du cinema roumain în regia lui Marius Doicov și Vincent Guyottot. De Films En Aiguille, Mewe Productions, Saga Films, 2008.
Tata Grigore în Nunta mută în regia lui Horațiu Mălăele. Castel Film Studio, Agat Filsm & Cie, Samsa Film, Castel Film România cu sprijinul CNC,
Paul Steiner în Cu un pas înainte în regia lui Jesus del Cerro, Alex Berceanu, Luis Santa Maria, Ana Mărgineanu, Dragoș Selma, Vera Ion, Maria Manolescu, Ștefania Mihalache, Crăița Nanu, Media Pro Pictures, 2007.
Nea Petrică în După ea în regia lui Cristina Ionescu. Temple Film, Media Pro Pictures, 2007.
Caius Calistrat în La urgență, serial TV în regia lui Andrei Zincă. Direct Target, 2006.
General român în Tertium non datur în regia lui Lucian Pintilie. Filmex România, Studioul de Creație Cinematografică al Ministerului Culturii, Pavillion Rouge France, 2005.
Lectura în Marele jaf comunist în regia lui Alexandru Solomon. Les Films d’Ici, Libra Film, cu sprijinul British Broadcasting Corporation (BBC), Zweites Deutsches Fernsehen (ZDF), ARTE, France 2 (FR2), Eurimages, CNC France, CNC România, Discovery Campus, Jan Vrijman FundEurimages, CNC France, CNC România, Discovery Campus, Jan Vrijman Fund, 2004.
Domnul Codrescu în Hacker în regia lui Stere Gulea și Alexandra Gulea. Europolis Film și TVR Cinema, 2004.
Nenea Iancu în Boborul în regia lui Radu Igazsag. Fundația Arte Vizuale cu sprijinul CNC, 2004.
Tatăl în Un cartuș de Kent și un pachet de cafea în regia lui Cristi Puiu. Temple Film cu sprijinul CNC, 2004.
Nea Ciortan în Raport despre starea națiunii în regia lui Ioan Cărmăzan. Temple Film cu sprijinul CNC, 2004.
Niki Ardelean în Niki Ardelean, colonel în rezervă, în regia lui Lucian Pintilie. Filmex România, Movimento Production Paris cu participarea Studioului de Creație Cinematografică al Ministerului Culturii și Cultelor și Centrul Național al Cinematografiei Franța, 2003.
Jorj în Tandrețea lăcustelor în regia lui Dan Necșulea. Studioul TVR – Cinema,
Narator în Istorie, legenda si mister în regia lui Ioana Ilie și Pascal Ilie Virgil. Kogaion Film, 2001.
Lovasz în Apărarea chinezească în regia lui Tompa Gabor. Covi Design Film, 1999.
Lectura comentariului în Viață de câine în regia lui Alexandru Solomon. Fundația Arte Vizuale și Fundația Soroș România, 1998.
Marcu în Cortul în regia lui Bogdan Cristian Drăgan. Rofilm cu sprijinul CNC, 1998.
Tatăl lui Mitu în Terminus paradis în regia lui Lucian Pintilie. MK2 Productions, Filmex România, Studioul de Creație Cinematografică al Ministerului Culturii, Canal+, Centrul Naţional al Cinematografiei Francez, Fundaţia Montecinema Verita Locarno (Veneția), La Doc, Departamentul Federal al Afacerilor Externe, 1997.
Vlădescu în Omul zilei în regia lui Dan Pița. Solaris Film cu sprijinul CNC, 1997.
Directorul Spitalului Buralcu în Spitalul special în regia lui Silviu Jicman. TVR, 1996.
Picior de Elefant în Prea târziu în regia lui Lucian Pintilie. Studioul de Creație Cinematografică al Ministerului Culturii, MK2 Productions, La Sept Cinema, Canal+, Centrul Național al Cinematografiei din Franța, Les Productions Traversiere, Filmex România, 1996.
Șef de cadre în Cel mai iubit dintre pământeni în regia lui Șerban Marinescu. Societatea Electronum S.A, Trustul Expres cu sprijinul CNC, 1992.
Primarul satului în Balanța în regia lui Lucian Pintilie. Parnasse Production, Scarabée Films, MK2 Production, La Sept Cinéma, Canal+, Studioul de Creație Cinematografică al Ministerului Culturii România , 1991.
Ministrul în Marea sfidare în regia lui Manole Marcus. Casa de Filme Cinci, co-producție româno-poloneză, 1989.
Manole Crudu în Moartea unui artist în regia lui Horea Popescu. Casa de Filme Unu, 1989.
Stâlpii societății în regia lui Dan Necșulea. TVR, 1988.
Împăratul în Secretul armei secrete în regia lui Alexandru Tatos. Casa de Filme Patru, 1988.
Ilie Moromete în Moromeții în regia lui Stere Gulea. Casa de Filme Unu, 1986.
Riza în Punct și de la capăt în regia lui Alexa Visarion. Casa de Filme Patru, 1986.
Busuioc în Pădureanca în regia lui Nicolae Mărgineanu. Casa de Filme Patru, 1986.
Atanasiu în Încrederea în regia lui Tudor Mărăscu. Casa de Filme Unu, 1985.
Directorul în Piciu în regia lui Iosif Damian. Casa de Filme Unu, 1984.
Coroiu în Dreptate în lanțuri în regia lui Dan Pița. Casa de Filme Unu, 1983.
Theodor în Faleze de nisip în regia lui Dan Pița. Casa de Filme Unu, 1983.
Grigore Olteanu în Un echipaj pentru Singapore în regia lui Nicu Stan. Casa de Filme Unu, 1982.
Ion Cristian în Orgolii în regia lui Manole Marcus. Casa de Filme Patru, 1982.
Victor Filotti în Ștefan Luchian în regia lui Nicolae Mărgineanu. Casa de Filme Trei, 1981.
Eroul orb în Înghițitorul de săbii în regia lui Alexa Visarion. Casa de filme Unu, 1981.
Iancu Pampon în De ce trag clopotele, Mitică? în regia lui Lucian Pintilie. Filmmaking Studios One and Five, 1981.
Von Klass în Punga cu libelule în regia lui Manole Marcus. Casa de Filme Patru, 1980.
Dan Stamatiad în Un om în loden în regia lui Nicolae Mărgineanu. Casa de Filme Unu, 1978.
Maiorul Luca în .. și picătura de ploaie în regia lui Manole Marcus. Casa de Filme Trei, 1978. – maiorul Luca
Doctorul Mitică Poenaru în Doctorul Poenaru în regia lui Dinu Tănase. Casa de Filme Unu, 1977.
Profetul Ezekiel Waltrope în Profetul, aurul și ardelenii în regia lui Dan Pița. Casa de Filme Trei, 1977
Uitarea în regia lui Constantin Dicu. TVR, 1977.
Ștefan Tipătescu în O scrisoare pierdută în regia lui Liviu Ciulei. 1977.
Mihai Viteazul în Buzduganul cu trei peceți în regia lui Constantin Vaeni. Casa de Filme Unu, Casa de Filme Trei, 1976.
Tănase Scatiu în Tănase Scatiu în regia lui Dan Pița. Casa de Filme Patru, 1975.
Scrisori apocrife în regia lui Petre Sava Baleanu. TVR, 1975.
La Mare în Mușchetarul român în regia lui Gheorghe Vitanidis. Casa de Filme Cinci,
La Mare în Cantemir în regia lui Gheorghe Vitanidis. Casa de Filme Cinci, 1975.
Boris Trigorin în Pescărușul în regia lui Petre Sava Baleanu. TVR, 1974.
Ofițerul SS în Zidul în regia lui Constantin Vaeni. Casa de filme Trei, 1974.
Horia Baniciu în Capcana în regia lui Manole Marcus. Casa de filme Patru, 1973.
Dan Nicolescu în Șapte zile în regia lui Mircea Veroiu. Casa de filme Unu, 1973.
Horia Baniciu în Departe de Tipperary în regia lui Manole Marcus. Casa de filme Patru,
Pamfil în Ziariștii în regia lui Valeriu Moisescu. TVR, 1972.
Doru în Zestrea în regia lui Letiția Popa. Studioul Cinematografic „București”, 1972.
Trenul blindat în regia lui Cornel Popa. TVR, 1972.
Horia Baniciu în Conspirația în regia lui Manole Marcus. Casa de Filme Patru, 1972.
Diavolul și bunul Dumnezeu în regia lui Letiția Popa. TVR, 1970.
Cazul Pinedus în regia lui Letiția Popa. TVR, 1970.
Vasiliu în Castelul condamnaților în regia lui Mihai Iacob. Studioul Cinematografic „București”, 1970.
Căpitanul Plume în Ofițerul recrutor în regia lui Valeriu Moisescu. TVR, 1969.
Surorile Boga în regia lui Petre Sava Beleanu. TVR, 1968.
El însuși în Regizorul în regia lui Dan Necșulea. Studioul de Film TV, 1968.
Prisoner-of-war în Nay-dalgata nosht – Cea mai lungă noapte în regia lui Vulo Radev. Boyana Film și Feature Film Studio, 1967.
Apostol Bologa în Pădurea spânzuraților în regia lui Liviu Ciulei. Studiul Cinematografic „București”, 1964.
Cernea în Pisica de mare în regia lui Gheorghe Turcu. Studioul Cinematografic „București”, 1963.
Toma în Cinci oameni la drum în regia lui Mihai Bucur și Gabriel Barta. Studioul Cinematografic „București”, 1962.
Varlam în Poveste sentimentală în regia lui Iulian Mihu. Studioul Cinematografic „București”, 1961.
Eugen în Omul de lînga tine în regia lui Horea Popescu. Studioul Cinematografic „București”, 1961.
Tudor în A fost prietenul meu în regia lui Andrei Blaier. Studioul Cinematografic „București”, 1961.
Iorgu Hartulary în Darclée în regia lui Mihai Iacob. Studioul Cinematografic „București”, 1961.
Ion Oprea în Furtuna în regia lui Andrei Blaier și Sinișa Ivetici. Studioul Cinematografic „București”, 1960.
Mișu în 1 Aprilie în regia lui Lucian Pintilie. TVR, 1958.
Andrei Jurcă în Mîndrie în regia lui Marius Teodorescu. Studioul Cinematografic „București”, 1956.

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Fotografii arhiva

Vezi toate fotografiile

Restrânge fotografiile

Fotografii din spectacole

Vezi toate fotografiile

Restrânge fotografiile

Convorbiri audio/video disponibile

Link-uri către materiale audiovizuale disponibile online (fragmente de spectacol, interviuri etc.):

Victor Rebengiuc în cadrul dialogului „Întâlnire între două acte” – O radiografie a excelenței în teatru moderator Lia Bugnar, 2021, disponibil online, https://www.facebook.com/bulandra/videos/794296181189237
Victor Rebengiuc în cadrul podcast-ului Din 1956. Cu VICTOR REBENGIUC, dialog moderat de Andi Moisescu, 2020, disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=KKCci4swblQ
Victor Rebengiuc în cadrul emisiunii Piața Victoriei, cu Tudor Mușat: Victor Rebengiuc despre cât de polarizată este România în 2019, Europa FM, 2019, disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=U0lpJftScU0
Victor Rebengiuc în cadrul emisiunii Mic dejun cu un campion: Victor Rebengiuc, TVR, 2018, disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=FF1D88SE4IE
Victor Rebengiuc în cadrul emisiunii COOLtura: Poveștile marelui actor Victor Rebengiuc, TVR, 2018, disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=DBJWshUVsgc
Victor Rebengiuc în cadrul emisiunii Profesioniștii cu Eugenia Vodă, TVR, 2016, disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=LdqOnbY1sjc
Victor Rebengiuc alături de Mariana Mihuț în cadrul emisiunii Nocturne moderată de Marina Constantinescu, TVR, 2015, disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=kM58UWUYKvU
Victor Rebengiuc în cadrul emisiunii De la Dinescu… citire cu Vitor Rebengiuc, TVR, 2015, disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=_2tsRCWf1gc
Victor Rebengiuc în O scrisoare pierdută de I.L.Caragiale în regia lui Liviu Ciulei, TVR, 1982, disponibil online, https://www.facebook.com/watch/?v=323924151552898
Victor Rebengiuc recitând Doină în studioul TVR, 1989, disponibil online, https://www.youtube.com/watch?v=0x9f67m95qE

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Afișe & alte materiale scanate din colecții personale

Afișe

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Cărți dedicate personalității:

Chițan, Simona, Michailov, Mihaela, Victor Rebengiuc omul și actorul, Editura Humanitas, București, 2008.
Chițan, Simona, Michailov, Mihaela, De-a dreptul Victor Rebengiuc, Editura Licentia, București, 2004.
Victor Rebengiuc în: Mihai Măniuțiu, Cercul de aur, Editura Meridiane, București, 1989, p. 204.
Îl recunoașteți? E Rebengiuc! în: Traian Șelmaru, Scena și oamenii ei, Editura Eminescu, București, 1980, p. 81.

Interviuri:

Sunt un om simplu, merg pe jos și mă îmbrac modest – Interviu cu Victor Rebengiuc – Dilema Veche

Descarcă PDF

Încă nu mă consider un actor mare – Interviu cu Victor Revengiuc – Observator Cultural

Descarcă PDF

Sunt bucuros să fiu actorul-fetis al lui Kordonskyi – Interviu cu Victor Rebengiuc – Observator Cultural

Descarcă PDF Descarcă PDF

Interviu cu Victor Rebengiuc

Descarcă PDF

Iubește arta din tine, nu pe tine în artă – Interviu cu Victor Rebengiuc

Descarcă PDF

Aș fi vrut să fiu apărat, să știu că am și eu un tată – Interviu cu Victor Rebengiuc

Descarcă PDF

Lucrurile nu prea sunt săltărețe, dar pot încă să joc și un june-prim – Interviu cu Victor Rebengiuc

Descarcă PDF

Fac parte din statul paralel. Sunt paralel cu conducerea statului – Interviu cu Victor Rebengiuc

Descarcă PDF

Pentru mine, profesia de actor este cel mai bun medicament – Interviu cu Victor Rebengiuc

Descarcă PDF

Teatrul Azi:

Teatrul Azi – 1990

Teatrul Azi – 1992

Teatrul Azi – 1996

Teatrul Azi – 1999

Teatrul Azi – 2003

Teatrul Azi – 2005

Descarcă PDF Descarcă PDF

Teatrul – nr 6 1960

Descarcă PDF

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Cronici

Cronici care tratează opera personalității:

Andronache, Maria, PORTRET: Victor Rebengiuc – un talent artistic excepțional, februarie 2021, disponibil online, https://www.radioromaniacultural.ro/portret-victor-rebengiuc-un-talent-artistic-exceptional-2/
Victor Rebengiuc împlinește 88 de ani. Energia binecuvântată a celui mai mare actor român în viață, în „Revista Urban” , februarie 2021, disponibil online, https://www.urban.ro/victor-rebengiuc-88-de-ani/
Andronache, Maria, DOCUMENTAR – Victor Rebengiuc, un actor care nu a obosit niciodată făcând teatru, februarie 2020, disponibil online, https://www.radioromaniacultural.ro/documentar-victor-rebengiuc-un-actor-care-nu-a-obosit-niciodata-facand-teatru/
Regele moare este spectacolul cu Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc pe care trebuie să-l vezi, în „Revista Urban” , octombrie 2019, disponibil online, https://www.urban.ro/regele-moare-spectacolul-cu-mariana-mihut-si-victorr-rebengiuc-pe-care-trebuie-sa-l-vezi/
Botea, Raluca, SFR 2018 aduce la Iași „Retrospectiva Victor Rebengiuc” și o viață dedicată frumosului, teatrului și marelui ecran, aprilie 2018, disponibil online, https://www.radioromaniacultural.ro/sfr-2018-aduce-la-iasi-retrospectiva-victor-rebengiuc-si-o-viata-dedicata-frumosului-teatrului-si-marelui-ecran/
Ivan, Petre, Victor Rebengiuc, 85, februarie 2018, disponibil online, https://www.ziarulmetropolis.ro/victor-rebengiuc-85/
Iorga, Ion, Victor Rebengiuc, o viață de om trăită în teatru și în film, februarie 2018, disponibil online, https://www.qmagazine.ro/victor-rebengiuc-o-viata-de-om-traita-in-teatru-si-film/
Gasca, H., C., Cum moare Omul în „Regele moare” de Eugen Ionescu, la TNB. Cronica spectacolului Cu Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț, noiembrie 2017, disponibil online, https://www.hotnews.ro/stiri-haute_culture-22145794-cum-moare-omul-regele-moare-eugen-ionescu-tnb-cronica-spectacolului-victor-rebengiuc-mariana-mihut.htm
Cremneanu, Lucian, Victor Rebengiuc, lecția de modestie, mai 2014, disponibil online, https://cremeneanu.com/2014/05/13/victor-rebengiuc-lectia-de-modestie/
Matei, Liliana, Victor Rebengiuc, fizionomia firescului, februarie 2014, disponibil online, https://www.ziarulmetropolis.ro/victor-rebengiuc-fizionomia-firescului/
Rădulescu, Marian, Singurătatea actorului de cursă lungă – Victor Rebengiuc, în „Agenda LiterNet”, decembrie 2010, https://agenda.liternet.ro/articol/12617/Marian-Radulescu/Singuratatea-actorului-de-cursa-lunga-Victor-Rebengiuc.html
Iordache, Antoaneta, Victor Rebengiuc, spectacolul…: „Moartea unui comis voiajor” de Arthur Miller, Teatrul Bulandra, în „Teatrul Azi”, nr. în TOM:5-6-7, 2008, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60812-victor-rebengiuc-spectacolul-moartea-unui-comis-voiajor-de-arthur-miller-teatrul-bulandra–teatrul-azi–5-6-7-2008
Morariu, Mircea, Victor Rebengiuc – Portret en miettes: „Victor Rebengiuc – Omul și actorul” de Simona Chițan și Mihaela Michailov, în „Teatrul Azi” , nr. în TOM: 3-4, 2008, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60784-victor-rebengiuc-portret-en-miettes-victor-rebengiuc-omul-si-actorul-de-simona-chitan-si-mihaela-michailov–teatrul-azi–3-4-2008
Modola, Doina, Victor Rebengiuc, în „Teatrul Azi”, nr. în TOM: 4-5, 2005, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59401-victor-rebengiuc–teatrul-azi–4-5-2005
Firan, Carmen, Cronica interpretării actoricești: Victor Rebengiuc în „A treia țeapă” de Marin Sorescu la Teatrul Bulandra, în „Teatrul”, nr. în TOM: 8, 1988, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=50100-cronica-interpretarii-actoricesti-victor-rebengiuc-in-a-treia-teapa-de-marin-sorescu-la-teatrul-bulandra–teatrul–8-1988
Strihan, Andrei, Actori și roluri – Victor Rebengiuc: Bubnov, în „Teatrul”, nr. în TOM: 8, 1975, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43800-actori-si-roluri-victor-rebengiuc-bubnov–teatrul–8-1975
, C, Actorii noștri: Victor Rebengiuc, în „Teatrul”, nr. în TOM: 8, 1974, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=43282-actorii-nostri-victor-rebengiuc–teatrul–8-1974
Iacob, Mihai, Victor Rebengiuc, în „Revista Cinema”, VII, nr. În TOM: 11 noiembrie, 1969,

Cronici și articole PDF:

Agenda LiterNet – Singurătatea actorului de cursă lungă – Victor Rebengiuc

Descarcă PDF Descarcă PDF

Documentar – Victor Rebengiuc, un actor care nu a obosit niciodată făcând teatru

Descarcă PDF

Portret Victor Rebengiuc – un talent artistic excepțional

Descarcă PDF

Regele moare este spectacolul cu Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc pe care trebuie să îl vezi

Descarcă PDF Descarcă PDF

Victor Rebengiuc împlinește 88 de ani.

Descarcă PDF

Victor Rebengiuc în Ziarul Metropolis

Descarcă PDF

Victor Rebengiuc în Ziarul Metropolis

Descarcă PDF

Victor Rebengiuc – lecția de modestie

Descarcă PDF

Revista cinema:

Cinema – nr 11 1969

Descarcă PDF

Teatrul azi:

Teatrul Azi – 2005

Descarcă PDF

Teatrul Azi – 2008

Descarcă PDF

Teatrul Azi – 2008

Descarcă PDF Descarcă PDF Descarcă PDF

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul

Selecție de link-uri către alte pagini de prezentare a personalității

Link-uri către alte pagini de prezentare a personalității (site personal etc.):

Vezi tot conținutul

Restrânge conținutul