Toma, Sanda
27 octombrie 1934, București
26 noiembrie 2022, București
actriță
„De multe ori mi s-a întâmplat de-a lungul meseriei să găsesc uneori în mine lucruri pe care nu știam că le am, că există. Iar asta este frumusețea meseriei: această imensă aventură, această călătorie în tine însăți, în viața ta, în ce vezi în jur. De peste tot se fură, se culege, dar se trece prin tine, neapărat prin tine”[1]. Aceasta este formula secretă prin care Sanda Toma a descoperit farmecul adevărat al meseriei de actor: o meserie pe care nu doar tu o faci, ci și ea te face pe tine, lucrând permanent în tine și apoi prin tine, în cei din jur. Odată descoperită, patima actoriei nu a mai părăsit-o niciodată pe actriță, fapt demonstrat de numărul impresionant de roluri în care a fost distribuită: în teatru, pe cele mai importante scene de dinainte de 1989, cea a Teatrului Național din Craiova, a Teatrului Național din București și a Teatrului de Comedie, în cinematografie, dar și în spectacole de teatru radiofonic; în același timp, și-a însușit și rolul de prezentator pentru câteva emisiuni importante ale Televiziunii Române, în anii 1960-1970 [2]. A acordat foarte puține interviuri, a menționat rar detalii referitoare la viața personală, dar a acceptat de fiecare dată să vorbească despre laboratorul de lucru din spatele rolurilor de succes și despre profesia pe care a îndrăgit-o atât de mult.
Pentru Sanda Toma, meseria de actor a reprezentat o profesie „moștenită”, dar nu în sensul acela clasic, în care copiii duc mai departe meseria unuia dintre părinți, ci prin faptul că, fără să știe, a împlinit o dorință tainică a mamei ei. Astfel, la încheierea studiilor de la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, mătușa care a crescut-o ținându-i loc de mamă după moartea mamei naturale, i-a povestit că părinții ei se cunoscuseră pe platourile de filmare, unde mama făcea figurație pentru filme românești, iar tatăl era fotograf. Această întâlnire providențială a celor doi, care mai târziu vor deveni părinții Sandei Toma, se întâmplase în locul în care mama ei și-a putut îndeplini întrucâtva visul secret, acela de a juca.
Sanda Toma nu a simțit însă din copilărie această dorință de a deveni actriță. După ce a terminat primii ani de școală la un pension de călugărițe din București (Institutul Sfânta Maria din Pitar Moș), și-a dorit să urmeze cursurile Facultății de Geologie, la care însă nu a putut da examen din cauza provenienței mic-burgheze. A urmat apoi admiterea la Politehnică, unde a fost respinsă. Alegerile importante aveau să stea din nou sub semnul întâlnirilor providențiale: frecventând reuniunile tinerilor de la Institutul de Teatru și sfătuită de câțiva prieteni de acolo să încerce să susțină examenele de actorie, s-a prezentat în fața comisiei, în toamna anului 1951, ca ultimă variantă a unor studii superioare. A fost admisă și a început lucrul la clasa profesorilor Aura Buzescu, asistent Sorana Coroamă Stanca, iar în anii terminali, la Nicolae Băltăţeanu şi Beate Fredanov.
Primele roluri le-a jucat pe scena Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova, unde fusese repartizată imediat după absolvirea Institutului, în spectacole regizate de Vlad Mugur, Radu Penciulescu sau Dinu Cernescu [3]. După ucenicia de la Teatrul din Craiova, s-a reîntors în capitală, ca actriță angajată a Teatrului Național. Între anii 1958-1961, pe prima scenă a țării, a interpretat personaje importante, condusă de dorința de a desluși toate misterele și toate nuanțele meseriei și de a ajunge în punctul desăvârșirii actoricești: „să gândesc cu inima și să simt cu creierul, considerând că numai în acest fel pot deveni actriță de calitate” [4]. A lucrat cu regizorul Sică Alexandrescu, la spectacolul Hangița de Carlo Goldoni, 1958 sau Titanic vals de Tudor Mușatescu, 1960, și a împărțit scena cu actorii Mișu Fotino, Dem Rădulescu, Coca Andronescu [5]. Va reveni pe această scenă abia după treizeci și trei de ani, timp în care o altă întâmplare a adus-o în echipa Teatrului de Comedie.
La propunerea pe care Radu Beligan i-a lansat-o la finalul anului 1960, aceea de a a se alătura actorilor selectați pentru Teatrul pe care avea să îl conducă, răspunsul Sandei Toma a fost unul destul de rezervat. Nici directorul Direcției Teatrelor, Mihai Crișan, nu a putut să o convingă, deși invocase celebrul motiv al sarcinii de partid [6]. A acceptat în cele din urmă noua experiență, doar după ce i s-a promis că se va putea întoarce după un an la postul de la Teatrul Național. Acel an s-a prelungit cu aproape treizeci, iar experiența de la Teatrul de Comedie s-a transformat într-o provocare continuă, care, cu fiecare nou rol acceptat, a condus-o la cunoașterea deplină a meseriei, dar și la o cunoaștere surprinzătoare a propriei persoane.
A fost distribuită încă de la primul spectacol montat pe scena Teatrului de Comedie, în rolul Diana din Celebrul 702 de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter, cu premiera în 5 ianuarie 1961. A lucrat aici cu regizori de excepție, David Esrig, Lucian Giurchescu, Sanda Manu, Cătălina Buzoianu, inovativi în metodele lor pentru acea perioadă, dornici de a sparge tiparele, de a șoca, de a putea construi spectacole impresionante și de a dezvolta mijloacele actoricești. A descoperit în procesul de lucru de aici, ceea ce considera că ar trebui să fie adevăratul scop al regizorului:
„Să nu-ți dea mură în gură. Să-ţi lase bucuria de a descoperi. Să traseze funcția personajului în piesă, să caracterizeze relațiile, particularitățile de stil, gen şi atmosferă, să-ți amintească mereu ideea, dar să nu ţi se substituie. Regizorul «prea deştept», care despică firul în patru pentru tine, nu este şi un bun pedagog. O asemenea atitudine este firească faţă de actorii care nu gîndesc, dar cu totul nepotrivită în raport cu actorul talentat, care înțelege concepția regizorală şi vine în întîmpinarea ei cu entuziasm” [7].
A făcut parte din „fenomenul David Esrig” și a simțit odată cu personajul Prințesa din Umbra de Evghenii Svarț, că a realizat pasul definitoriu către actoria totală: „Fără îndoială că fiecare rol este pentru mine un examen, dar nu credeam ca tocmai acesta să constituie examenul care să mă treacă din categoria tinerelor talente de viitor, în categoria actrițelor” [8].
S-a remarcat alături de Gheorghe Dinică în Umbra și alături de Grigore Gonța în Troilus și Cresida: „În jocul Sandei Toma, cizelat, fin ca o dantelă, fiecare intonaţie şi fiecare gest dezvăluie o nuanţă. (…) Unele aspecte destul de palide în text au căpătat relief in scenă. Prin interpretări ca aceasta, sau aceea a lui Dinică, spectacolul mai dobîndeşte o calitate: aceea de a demonstra însemnătatea unei metode de lucru care dezvoltă la maximum personalitatea actorilor. Astfel, Dinică şi Sanda Toma au reuşit să se adapteze perfect desenului creat de regizor pentru rol” [9]. A avut întotdeauna parteneri de scenă extrem de generoși și la fel de dornici de cunoaștere – Radu Beligan, Iurie Darie, George Mihăiță, Iarina Demian, Vladimir Găitan etc. – împreună cu care a reușit să stârnească aprecieri pozitive din partea criticii de specialitate și aplauze neîntrerupte, inclusiv pe scenele din străinătate. A dat viață unor personaje celebre din piese care aparțin marilor dramaturgi universali: A.P. Cehov, William Shakespeare, Bertolt Brecht etc. Rolul Grușei Vanadze din Cercul de cretă caucazian de Bertolt Brecht, în regia lui Lucian Giurchescu, 1977, l-a apreciat ca fiind cel mai complex rol de la Teatrul de Comedie, jucat cu devotament, în memoria mamei sale:
„Rolul cel mai complex a fost ăsta din Cercul de cretă caucazian și mi-a fost de trei ori drag. Și că am muncit foarte mult la el și că mi-a ieșit bine și că era foarte frumos și bine condus de [Lucian] Giurchescu – că altminteri [Bertolt] Brecht e sec -, el a ştiut să facă un Brecht trecut prin suflet. L-am făcut în memoria maică-mii care m-a crescut. Mi-am dat seama de greutatea rolului şi i-am spus: <<Rolul ăsta îl fac pentru tine, mamă!>>”[10].
Revine în anul 1995 în colectivul artistic al Teatrului Național București și joacă inclusiv în două dintre cele mai longevive spectacole de aici: Egoistul de Jean Anouilh, adaptare scenică de Radu Beligan și Liviu Dorneanu, Toți fiii mei de Arthur Miller, în regia lui Ion Caramitru și Comedie roşie de Constantin Turturică, regia Alexandru Tocilescu, continuând tradiția de a avea alături parteneri de scenă importanți: Radu Beligan, Victor Rebengiuc, Lamia Beligan.
Nu pare să mai existe vreun lucru pe care Sanda Toma să îl mai aștepte de la meseria de actor: a fost aplaudată pe cele mai importante scene de teatru, a fost văzută în numeroase producții cinematografice, dar și în seriale sau emisiuni de Televiziune, vocea i-a fost auzită în spectacole de teatru radiofonic și a descoperit că secretul reușitei este unul personal și poate fi aflat doar prin forare în interior. O carieră atât de strălucită nu poate avea la bază decât o mare iubire, pe care a dobândit-o controlat, setându-și încă de la început obiectivul iertării ca început al acestei povești de dragoste. Provocată la începutul carierei să poarte un dialog imaginar cu toți spectatorii, a mărturist că are un singur lucru pe care vrea să îl transmită: „Aș începe prin a le cere iertare” [11].
Ana Smaranda Teodorescu
Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.02.25
Note
[1] Interviu acordat Cristinei Modreanu, pentru proiectul Comedia Remix, 2015;
[2] A prezentat primul magazin duminical patronat de Tudor Vornicu – Magazin 111, apoi emisiunile Post-meridian, Zig-zag, Album duminical;
[3] Roro în Ultima generație de Florin Vasiliu, în regia lui Radu Penciulescu, 1957, Cecily în Bunbury (Ce înseamnă să fii onest) de Oscar Wilde, în regia lui Vlad Mugur, 1956, Rosine în Bărbierul din Sevilla de Beaumarchais, în regia lui Vlad Mugur, 1956 etc. – conform www.cimec.ro;
[4] Interviu în Revista Teatrul, numărul 6, iunie 1960, p.76;
[5] Conform www.cimec.ro;
[6] Interviu publicat de Silvia Iliescu, preluat de la Octavian Silivestru – Nemuritorii – Sanda Toma, „De două ori om”, publicat pe https://www.rador.ro/2020/02/14/nemuritorii-sanda-toma-de-doua-ori-om/, 14 februarie 2020;
[7] Interviu Actori tineri despre ei înșiși, în Revista Teatrul, numărul 4, aprilie 1964, p.31
[8] La masa rotundă cu realizatorii spectacolului „Umbra” de la Teatrul de Comedie, Revista Teatrul, numărul 9 / septembrie 1963, p. 49;
[9] Ibidem.
[10] Interviu publicat de Silvia Iliescu, preluat de la Octavian Silivestru – Nemuritorii – Sanda Toma, „De două ori om”, publicat pe https://www.rador.ro/2020/02/14/nemuritorii-sanda-toma-de-doua-ori-om/, 14 februarie 2020;
[11] Revista Teatrul, numărul 6, iunie 1960, p.76
Roluri în teatru
- Celine în Învață-mă Celine de Maria Pacome, în regia lui Lucian Giurchescu, Teatrul de Comedie, 14.10.2011;
- Kate Keller în Toți fiii mei de Arthur Miller, în regia lui Ion Caramitru, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 12.09.2009;
- Bunica lui Georgică în Complexul România de Mihaela Michailov, în regia Alexandrei Badea, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 18.04.2008;
- Bolnavul 6 (Slivinskaya), Femeia bătrână, Vera Davidova în Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal de Matei Vișniec, în regia lui Florin Fătulescu, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 29.09.2007;
- Nevasta în Comedie roșie de Constantin Turturică, în regia lui Alexandru Tocilescu, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 6.04.2006;
- Mătușa Nonnie în Dulcea pasăre a tinereții de Tennesse Williams, în regia lui Tudor Mărăscu, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 23.10.2005;
- Doamna Boudard în Egoistul de Jean Anouilh, adaptare scenică de Radu Beligan și Liviu Dorneanu, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 16.11.2004;
- Irina în Mașinăria Cehov de Matei Vișniec, în regia lui Cristian Ioan, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 27.11.2003;
- Maud Melrose în Așteptând la Arlechin de Noel Coward, în regia lui Ion Cojar, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 20.02.2002;
- Mătușa în Amanții însângerați de Chikamatsu Monzaemon, în regia lui Alexandru Tocilescu, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 10.06.2001;
- Nille în Țăranul baron de Ludvig Holberg, în regia lui Lucian Giurchescu, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 17.09.2000;
- Philaminte în Femeile savante de Jean-Baptiste Poquelin Moliere, în regia lui Lucian Giurchescu, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 11.05.1999;
- Moartea în Cotletele de Bertrand Blier, în regia lui Gelu Colceag, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 10.04.1998;
- Eva Temple în Orfeu în infern de Tennesse Williams, în regia lui Mihai Manolescu, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 6.03.1995;
- Dotty Otley și D-na Clackett în Scandal în culise de Michael Frayn, în regia lui Tudor Mărăscu, Teatrul de Comedie, 23.07.1993;
- Anna în Ce ne facem fără Willy? de George Astaloș în regia lui Ludmila Szekely Anton, Teatrul de Comedie, 29.03.1992;
- Severine în Papagalul verde de Arthur Schnitzler în regia lui Lucian Giurchescu, Teatrul de Comedie, 9.11.1991;
- Doamna de Rosemonde în Legături primejdioase de Cristopher Hampton, după romanul omonim al lui Choderlos de Laclos, în regia lui Alexandru Darie, Teatrul de Comedie, 28.02.1991;
- Baroana Duverger în Scaiul de Georges Feydeau, în regia lui Ion Lucian, Teatrul de Comedie, 12.01.1989;
- Elinor în Regele Ioan de William Shakespeare, în regia lui Grigore Gonța, Teatrul de Comedie, 14.04.1988;
- Domnișoara Berton în Capcană pentru un bărbat singur de Robert Thomas, în regia lui Mihai Berechet, Teatrul de Comedie, 17.12.1985;
- Clitemnestra în Misterul lui Agamemnon de Iosif Naghiu, în regia lui Florin Fătulescu, Teatrul de Comedie, 19.01.1984;
- Anna Antonovna Atueva în Procesul de Aleksandr Suhovo-Kobîlin, în regia lui Gyorgy Harag, Teatrul de Comedie, 4.03.1983;
- Toshie, Yoshida în Strigoi la Kitahama de Kobo Abe în regia Cătălinei Buzoianu, Teatrul de Comedie, 26.06.1982;
- Valentina Dimitrievna în Turnul de fildeș de Viktor Rozov, în regia lui Ion Cojar, Teatrul de Comedie, 2.04.1981;
- Maude în Harold și Maude de Colin Higgins, în regia Sandei Manu, Teatrul de Comedie, 23.12.1980;
- Charlotta Ivanovna în Livada de vișini de A.P. Cehov, în regia lui Lucian Giurchescu, Teatrul de Comedie, 17.05.1979;
- Marie-Helene în Cinema de Jean Anouilh, în regia lui Horia Popescu, Teatrul de Comedie, 4.04.1979;
- Grușa Vanadze în Cercul de cretă caucazian de Bertolt Brecht, în regia lui Lucian Giurchescu, Teatrul de Comedie, 4.12.1977;
- Irina în Trei surori de A.P. Cehov, în regia lui Lucian Giurchescu, Teatrul de Comedie, 5.12.1975;
- Dona Beatrix în Noaptea la Madrid de Daniel Ceccaldi după Calderon de la Barca, în regia lui Valeriu Moisescu, Teatrul de Comedie, 6.04.1975;
- Zița în O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, în regia lui Lucian Giurchescu, Teatrul de Comedie, 24.09.1973;
- Kattrin în Mutter Courage de Bertolt Brecht, în regia lui Lucian Giurchescu, Teatrul de Comedie, 7.04.1972;
- Teo în Fata Morgana de Dumitru Solomon, în regia lui Mihai Dimiu, Teatrul de Comedie, 2.05.1971;
- Doamna Fleur în Croitorii cei mari din Valahia de Alexandru Popescu, în regia lui Lucian Giurchescu, Teatrul de Comedie, 19 martie 1969;
- Estelle în Cher Antoine de Jean Anouilh în regia lui Lucian Giurchescu, Teatrul de Comedie, 4.10.1970;
- Liana Stilea în Nic nic de Anca Bursan și Gheorghe Panco, în regia lui Moni Ghelerter, Teatrul de Comedie, 29.03.1968;
- Mado în Sfântul de Eugen Barbu, în regia Sandei Manu, Teatrul de Comedie, 9.01.1968;
- Dany în Ucigaș fără simbrie de Eugene Ionesco, în regia lui Lucian Giurchescu, Teatrul de Comedie, 1.10.1968;
- Sașa, soția lui Platonov în Un Hamlet de provincie (după Platonov de A.P. Cehov), în regia lui Lucian Giurchescu, Teatrul de Comedie, 15.02.1967;
- Nadia D. în Insula de Mihail Sebastian, în regia lui Crin Teodorescu, Teatrul de Comedie, 25.01.1966;
- Cresida în Troilus și Cresida de William Shakespeare, în regia lui David Esrig, Teatrul de Comedie, 20.03.1965;
- Daisy în Rinocerii de Eugene Ionesco, în regia lui Lucian Giurchescu, Teatrul de Comedie, 10.04.1964;
- Ofelia în Șeful sectorului suflete de Alexandru Mirodan, în regia lui Moni Ghelerter, Teatrul de Comedie, 21.09.1963;
- Prințesa în Umbra de Evghenii Svarț, în regia lui David Esrig, Teatrul de Comedie, 13.06.1963;
- Ellie Dunn în Casa inimilor sfărâmate de George Bernard Shaw, în regia lui Radu Penciulescu, Teatrul de Comedie, 21.06.1963;
- Femeia în dilemă în Procesul domnului Caragiale de Mircea Ștefănescu, în regia lui David Esrig, Teatrul de Comedie, 6.06.1962;
- Maria Cernea în Mi se pare romantic… de Radu Cosașu, în regia lui David Esrig, Teatrul de Comedie, 18.10.1961;
- Lucile în Burghezul gentilom de Molière, în regia lui Lucian Giurchescu, Teatrul de Comedie, 18.02.1961;
- Diana în Celebrul 702 de Alexandru Mirodan, în regia lui Moni Ghelerter, Teatrul de Comedie, 5.01.1961;
- Niculina în Maria de Vasile Iosif, în regia lui Moni Ghelerter, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 22.06.1960;
- Decebal în Titanic vals de Tudor Mușatescu, în regia lui Sică Alexandrescu, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 4.05.1960;
- Essie în Discipolul diavolului de George Bernard Shaw, în regia lui Alexandru Finți, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 3.02.1960;
- Nastia în A treia patetica de Nikolai Pogodin, în regia lui Moni Ghelerter, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 20.11.1959;
- Mirandolina, Dejanira în Hangița de Carlo Goldoni, în regia lui Sică Alexandrescu, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 31.12.1958;
- Iulinca în Un post rentabil de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski, în regia Mariettei Sadova, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” București, 25.09.1958;
- Checca în Gâlcevile din Chioggia de Carlo Goldoni, în regia lui Dinu Cernescu, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, 14.03.1958;
- Margareta Dumitrașcu în Mormolocul de Vasile Nițulescu și Constantin Sincu, în regia lui Val Mugur, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, 15.11.1957;
- Tinca, fata lui Moș Pârvu în Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu, în regia lui Dinu Cernescu și Radu Penciulescu, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, 2.10.1957;
- Liusia Vedernikova în Ani de pribegie de Aleksei Nikolaevici Arbuzov, în regia Lidiei Ionescu, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, 10.05.1957;
- Roro în Ultima generație de Florin Vasiliu, în regia lui Radu Penciulescu, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, 10.04.1957;
- Cecily în Bunbury (Ce înseamnă să fii onest) de Oscar Wilde, în regia lui Vlad Mugur, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, 23.12.1956;
- Rosine în Bărbierul din Sevilla de Beaumarchais, în regia lui Vlad Mugur, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, 10.11.1956;
- Essie în Discipolul diavolului de George Bernard Shaw, în regia lui Ion Olteanu, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, 20.09.1956;
- Dona Clara în Don Gil de Ciorap Verde de Tirso de Molina, în regia lui Cristian Mihalache, Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București, 10.10.1956;
- Marusia în Căsuța de la marginea orașului de Aleksei Nikolaevici Arbuzov, în regia lui Moni Ghelerter, Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București, 10.01.1956;
- Rosina în Bărbierul din Sevilla de Beaumarchais, în regia lui Beate Fredanov, Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București, 15.10.1955;
- Anica în Împărăția lui Machidon de Ioana Postelnicu și Tiberiu Vornic, în regia lui Beate Fredanov, Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București, 10.10.1955;
- Caterina în Citadela sfărâmată de Horia Lovinescu, în regia lui Beate Fredanov, Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București, 10.10.1955;
- Fanchette în Nunta lui Figaro de Beaumarchais, în regia lui Vlad Mugur, Teatrul „Constantin I. Nottara”, 14.04.1955;
Roluri în film
- Bătrâna în Cripta, scenariul Jean Samouillan, în regia lui Cornel Gheorghiță, Ro de Film în coproducție cu Milonga Productions, cu sprijinul CNC, Eurimages, Région Midi-Pyrénéés, Societatea Română de Televiziune, Paradox Film, ESAV, 2014;
- Tandrețea lăcustelor, scenariul Eugene Pretorian, în regia lui Dan Necșulea, Studioul TVR-Cinema, 2002;
- Țăcăniții, scenariul Gérard Cuq, Michel Cuq, în regia lui Gérard Cuq, Atlantis Film, Alizés Films, Cinévision Bruxelles, cu sprijinul CNC, 2000;
- Mama lui Yossi în Train de vie / Trenul vieții, în regia lui Radu Mihăileanu, Le Studio Canal+ / Noe Productions / Hungry Eye Lowland Pictures / RTL – TVI, 1998;
- Olimpia în Aici nu mai locuiește nimeni, scenariul și regia Malvina Urșianu, Studioul de film TVR, 1995;
- Crucea de piatră – ultimul bordel, scenariul Titus Popovici, în regia lui Andrei Blaier, Studioul de creație ProFilm, 1994;
- Mama lui Dan în Divorț…din dragoste, scenariul Andrei Blaier, Titus Popovici, Mircea Cornișteanu, în regia lui Andrei Blaier, Studioul de creație ProFilm, 1992;
- Soacra cicălitoare a lui Mihalache în Harababura, scenariul Ion Băieșu, Geo Saizescu, Alexandru Struțeanu, în regia lui Geo Saizescu, Studioul de creație Solaris Film, 1991;
- Doamna Cathy în Figuranții, scenariul și regia Malvina Urșianu, Casa de Filme Unu, 1987;
- Directoarea magazinului în Promisiuni, scenariul Vasilica Istrate, în regia Elisabetei Bostan, Casa de filme 5, 1985;
- Angela Prisăcaru în Un om în Loden, scenariul Haralamb Zinca, Nicolae Mărgineanu, în regia lui Nicolae Mărgineanu, Casa de Filme Unu, 1979;
- Aneta Blidaru în Bunicul și doi delincvenți minori, scenariul Petre Sălcudeanu, în regia lui Maria Callas Dinescu, România Film, 1976;
- Lola în Zestrea, scenariul Paul Everac, în regia Letiției Popa, Studioul Cinematografic „București”, 1972;
- Mama lui Van Vayden în Der Seewolf / Lupul mărilor, scenariul Walter Ulbrich, în regia lui Wolfgang Staudte, Alecu Croitoru, Sergiu Nicolaescu, Studioul Cinematografic București, 1971;
- Cazul Pinedus, în regia Letiției Popa, TVR, 1970;
- Diana în Celebrul 702 scenariul Alexandru Mirodan și Mihai Iacob, în regia Mihai Iacob, Direcția Difuzării Filmelor, 1962;
- Lucietta în Bădăranii în regia lui Gheorghe Naghi și Sică Alexandrescu, Studioul Cinematografic București, 1960;
Link-uri către materiale audiovizuale disponibile online
- Momentul de conferire a premiului pentru întreaga activitate, Gala Premiilor Gopo, ediția 2018 – https://www.youtube.com/watch?v=f8Zr1pgpXo4&ab_channel=PremiileGopo
- Best of Sanda Toma, Gala Premiilor Gopo, ediția 2018 – https://www.youtube.com/watch?v=UkdOlhKGPmA&ab_channel=PremiileGopo
- Cripta, scenariul Jean Samouillan, în regia lui Cornel Gheorghiță, 2014 – https://www.youtube.com/watch?v=ftu6eSJeulQ
- Burghezul gentilom de Jean-Baptiste Poquelin de Molière, în regia lui Dan Puican, spectacol radiofonic, 2007 – https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/jean-baptiste-poquelin-de-moliere-burghezul-gentilom-2007/
- Tandrețea lăcustelor, scenariul Eugene Pretorian, în regia lui Dan Necșulea, 2002 – https://www.youtube.com/watch?v=qk9M7MqXzM4
- Apocalipsa gonflabilă de Saviana Stănescu, în regia lui Gavriil Pinte, spectacol radiofonic, 2002 – https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/saviana-stanescu-apocalipsa-gonflabila-2002/
- Train de vie / Trenul vieții, în regia lui Radu Mihăileanu, 1998 – https://www.youtube.com/watch?v=j8mr0sLC3Io
- O afacere pe cinste de Celina Petrescu, în regia lui Dan Puican, spectacol radiofonic, 1997 – https://www.youtube.com/watch?v=vngMzEza3TQ&ab_channel=ZAMAZINGChannel
- Părintele Serghei de Lev Nicolaevici Tolstoi, în regia lui Cristian Munteanu, spectacol radiofonic, 1996 – https://www.mixcloud.com/xfy1055/mari-spectacole-p%C4%83rintele-serghei-de-lev-nicolaevici-tolstoi-teatru-radiofopnic/
- Aici nu mai locuiește nimeni, scenariul și regia Malvina Urșianu, 1995 – https://www.youtube.com/watch?v=KrAmBE0HmTI
- Țara bunului plac de André Maurois, în regia lui Dan Puican, spectacol radiofonic, 1995 – https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/andre-maurois-tara-bunului-plac-1995/
- Divorț…din dragoste, scenariul Andrei Blaier, Titus Popovici, Mircea Cornișteanu, în regia lui Andrei Blaier, 1992 – https://www.youtube.com/watch?v=GFX1hVZpIm8
- Crucea de piatră – ultimul bordel, scenariul Titus Popovici, în regia lui Andrei Blaier, 1994 – https://www.youtube.com/watch?v=6r-rnqF5q4o
- Factura de Françoise Dorin, în regia lui Dan Puican, spectacol radiofonic, 1992 – https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/francoise-dorin-factura-1992/
- Harababura, scenariul Ion Băieșu, Geo Saizescu, Alexandru Struțeanu, în regia lui Geo Saizescu, 1990 – https://www.youtube.com/watch?v=KT–CfKJ9DE
- Pygmalion de G.B. Shaw, spectacol radiofonic, 1990 – https://www.youtube.com/watch?v=UeAqL4DA0A8&ab_channel=SAMMediaTv
- Iades de Alexandru Macedonski, în regia lui Constantin Dinischiotu, spectacol radiofonic, 1990 – https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/alexandru-macedonski-iades-1990/
- Figuranții, scenariul și regia Malvina Urșianu, 1987 – https://www.youtube.com/watch?v=nKmgxXoR_RY
- Promisiuni, scenariul Vasilica Istrate, în regia Elisabetei Bostan, 1985 – https://www.youtube.com/watch?v=ag3bCKbEfP0
- Un om în Loden, scenariul Haralamb Zinca, Nicolae Mărgineanu, în regia lui Nicolae Mărgineanu, 1979 – https://www.youtube.com/watch?v=_a7uE_beMJA
- Salariul gloriei de Clifford Odets, spectacol radiofonic, 1979 – https://www.youtube.com/watch?v=V2N7N2e5BGM&ab_channel=TeatruSubtitrat
- Un weekend de adio de Marc-Gilbert Sauvajon, în regia lui Dan Puican, spectacol radiofonic, 1979 – https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/marc-gilbert-sauvajon-un-week-end-de-adio-1979/
- Colegi de promoție de Eugène Labiche, în regia lui Dan Puican, spectacol radiofonic, 1979 – https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/eugene-labiche-colegi-de-promotie-1979/
- A murit Bubi! de Tudor Mușatescu, în regia lui Dan Puican, spectacol radiofonic, 1978 – https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/tudor-musatescu-a-murit-bubi-1978/
- Convorbiti la țărmul mării de Valentin Silvestru, spectacol radiofonic – https://www.youtube.com/watch?v=4dcreW6Hpqc&ab_channel=ZAMAZINGChannel
- Program de Revelion, Mișu Fotino și Sanda Toma, 1977 – https://www.youtube.com/watch?v=pi2o9_pSX6Y&ab_channel=arhivaTVR
- Bunicul și doi delincvenți minori, scenariul Petre Sălcudeanu, în regia lui Maria Callas Dinescu, 1976 – https://www.youtube.com/watch?v=O2tgwHYvqmY
- Astă seară joacă domnul Molière de Marica Beligan, în regia lui Ion Vova, spectacol radiofonic, 1973 – https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/marica-beligan-asta-seara-joaca-domnul-moliere-1973/
- Poveste de carnaval de Vasile Alecsandri, în regia Olimpiei Aghir, spectacol radiofonic, 1972 – https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/vasile-alecsandri-poveste-de-carnaval-1972/
- Zestrea, scenariul Paul Everac, în regia Letiției Popa, 1972 – https://www.youtube.com/watch?v=GCWxy8ExUME
- Un acord la Babord! de Constantin Zărnescu, Paul Berstein, în regia lui Alexandru Darian, scenetă radiofonică în cadrul emisiunii Ora veselă – https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/ora-vesela-un-acord-la-babord/
- Un taxi numit umor, scenetă radiofonică în cadrul emisiunii Unda veselă – https://www.youtube.com/watch?v=h125IWb5IAE&ab_channel=TeatruSubtitrat
- Toane pe magnetofoane, scenetă radiofonică în cadrul emisiunii Unda veselă – https://www.youtube.com/watch?v=vY1JryaZlZw&ab_channel=TeatruSubtitrat
- Mode și modele umoristice, scenetă radiofonică în cadrul emisiunii Unda veselă – https://www.youtube.com/watch?v=hlbsrZ5b5oE&ab_channel=TeatruSubtitrat
- Uite așa aș vrea să mor, scenetă radiofonică în cadrul emisiunii Unda veselă – https://www.youtube.com/watch?v=fOVe9ZnLYPI&ab_channel=TeatruSubtitrat
- Visul unei nopți în gară, scenetă radiofonică în cadrul emisiunii Unda veselă – https://www.youtube.com/watch?v=e2vOPfGWuKo&ab_channel=TeatruSubtitrat
- Cum scrie și vorbim, cum râdem și cântăm, scenetă radiofonică în cadrul emisiunii Unda veselă – https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/ora-vesela-cum-scriem-si-vorbim-cum-radem-si-cantam/
- Cheful suprem de Tudor Mușatescu, în regia lui Constantin Moruzan, spectacol radiofonic, 1969 – https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/tudor-musatescu-cheful-suprem-1969/
- Femeile care omoară bărbații de Michal Tonecki, în regia artistică a lui Ion Vova, spectacol radiofonic, 1968 – https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/michal-tonecki-femeile-care-omoara-barbatii-1968/
- Rinocerii de Eugene Ionesco, spectacol radiofonic – https://www.youtube.com/watch?v=ScEVeIEqNOE&ab_channel=TeatruRadiofonic
- Apollon de Bellac de Jean Giradoux, în regia artistică a lui Ion Vova, spectacol radiofonic, 1966 – https://www.youtube.com/watch?v=RJbTafLpJ-U&ab_channel=TeatruSubtitrat
- Nătângul și domnița întristată scenariu radiofonic de Mircea Popescu, spectacol radiofonic, 1964 – https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/natangul-si-domnita-intristata-1964/
- Celebrul 702 scenariul Alexandru Mirodan și Mihai Iacob, în regia Mihai Iacob, 1962 – https://www.youtube.com/watch?v=RxwX3tRRlGs
- Femeile savante de Moliere, spectacol radiofonic, 1961 – https://www.youtube.com/watch?v=y5W-RhRQyaM&ab_channel=TeatruSubtitrat
- Bădăranii, în regia lui Gheorghe Naghi și Sică Alexandrescu, 1960 – https://www.youtube.com/watch?v=R0cGBafHGoo
- Milionarul de Iordan Stefanov Iovkov, în regia lui Constantin Moruzan, spectacol radiofonic, 1960 – https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/iordan-stefanov-iovkov-milionarul-1960/
- Prea multă minte strică de Aleksandr Griboedev, spectacol radiofonic, 1959 – https://www.youtube.com/watch?v=PTbxvqrTfRw&ab_channel=TeatruSubtitrat
Caiet program Umbra de Evghenii Svarț, în regia lui David Esrig, Teatrul de Comedie, 1963. @Arhiva Teatrului de Comedie;
Caiet program – Umbra
Descarcă PDF
Premii
- Premiul GOPO pentru întreaga activitate – 2018;
- Premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră în cadrul Galei Festivalului Comediei Româneşti, festCO, ediția 2010;
- Premiul UNITER pentru întreaga activitate artistică – 2002;
- Ordinul Muncii clasa a III-a;
- Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a, „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice” – 1967;
- Premiul III interpretare la Concursul republican – 1959;
- Premiul II interpretare la „Concursul tinerilor artişti din teatrele dramatice’” – 1957;
Alte referințe în presă
- Silvia Iliescu – Nemuritorii – Sanda Toma, „De două ori om”, RADOR, 14 februarie 2020 – https://www.rador.ro/2020/02/14/nemuritorii-sanda-toma-de-doua-ori-om/
- Documentar – Actrița Sanda Toma aniversează 85 de ani, 27 octombrie 2019 –https://www.agerpres.ro/documentare/2019/10/27/documentar-actrita-sanda-toma-aniverseaza-85-de-ani–391596
- Interviu, Fiecare om joacă puțin teatru, Libertatea pentru femei, 14 octombrie 2012 – https://www.libertatea.ro/lifestyle/sanda-tomafiecare-om-joaca-putin-teatru-interviu-805630
- Interviu Sanda Toma si Costina Ciuciulica: „Satisfactiile noastre sunt efemere – ca si creatiile noastre”, Maria Capelos, România Liberă, 5 noiembrie 2009 – https://romanialibera.ro/special/sanda-toma-si-costina-ciuciulica-satisfactiile-noastre-sunt-efemere-ca-si-creatiile-noastre-169055/
Cronici care tratează opera personalității
- Reporter în viaţa teatrală: „Regele Ioan” de William Shakespeare de Mihai Tatulici, Revista Teatrul, numărul 5, mai 1988 – http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1988/Nr.5.anul.XXXIII.mai.1988/imagepages/image22.html
- Cronică dramatică: „Harold și Maude” de Collin Higgins (Teatrul de Comedie) de Radu Albala, revista Teatrul, numărul 12, decembrie 1977
- Cronică dramatică: „Cercul de cretă caucazian” de B. Brecht (Teatrul de Comedie) de Radu Albala, revista Teatrul, numărul 1, ianuarie 1981 – http://www.cimec.ro/teatre/revista/1981/Nr.1.anul.XXVI.ianuarie.1981/imagepages/16085.1981.01.pag068-pag069.html
- Cronică dramatică: „Trei surori” de A.P. Cehov (Teatrul de Comedie) de Mira Iosif, Revista Teatrul, numărul 1, ianuarie 1976 , p. 50 – http://www.cimec.ro/teatre/revista/1976/Nr.1.anul.XXI.ianuarie.1976/imagepages/12884.1976.01.pag050-pag051.html
- Traian Șelmaru, Umbra de Evgheni Șvarț, la Teatrul de Comedie, în Premiera de aseră, Editura Eminescu, București 1975, p. 279;
- Dinu Săraru, „Un Hamlet de provincie” de A.P. Cehov la Teatrul de Comedie și Teatrul Național din Craiova, în Al treilea gong, Editura Eminescu, București, 1973, p. 195;
- „O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale (Teatrul de Comedie) de Mira Iosif, revista Teatrul, numărul 10, octombrie 1973 – http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1973/Nr.10.anul.XVIII.octombrie.1973/imagepages/11448.1973.10.pag026-pag027.html
- „O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale (Teatrul de Comedie) de Mira Iosif, revista Teatrul, numărul 10, octombrie 1973 – http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1973/Nr.10.anul.XVIII.octombrie.1973/imagepages/11448.1973.10.pag026-pag027.html
- Troilus și Cresida la Teatrul de Comedie, Informația Bucureștiului, 2 iunie 1965;
- Troilus și Cresida la Teatrul de Comedie, Gazeta literară, 13 mai 1965;
- Dialog cu și despre Shakespeare (Troilus și Cresida la Teatrul de Comedie) de Ana Maria Narti, revista Teatrul, numărul 5, mai 1965 – http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1965/Nr.5.anul.X.mai.1965/imagepages/image19.html
- Actori tineri despre ei înşişi (au răspuns: Mircea Andreescu, Leopoldina Bălănuţă, Ion Bessoiu, George Constantin, Octavian Cotescu, Gheorghe Dinică, Francisc Fabian, Cornelia Gheorghiu, Ileana Stana Ionescu, Amza Pelea, Agnes Peter, Irina Petrescu, Emanoil Petruţ, Florin Piersic, Victor Rebengiuc, Emmerich Schäffer, Valeria Seciu, Sanda Toma), Revista Teatrul, numărul 4 / aprilie 1964 – http://www.cimec.ro/teatre/revista/1964/Nr.4.anul.IX.aprilie.1964/imagepages/image17.html
- La masa rotundă cu realizatorii spectacolului „Umbra” de la Teatrul de Comedie, Revista Teatrul, numărul 9 / septembrie 1963 – http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1963/Nr.9.anul.VIII.septembrie.1963/imagepages/image27.html
- „Procesul domnului Caragiale” de Mircea Ştefănescu (Teatrul de comedie) de Mircea Alexandrescu, Revista Teatrul, numărul 7 / iulie 1962 – http://www.cimec.ro/teatre/revista/1962/Nr.7.anul.VII.iulie.1962/imagepages/image38.html
- Mi se pare romantic de Radu Cosașu – Pe scena Teatrului de Comedie de Mircea Alexandrescu, Revista Teatrul, numărul 12 / decembrie 1961 – http://www.cimec.ro/teatre/revista/1961/Nr.12.anul.VI.decembrie.1961/imagepages/image33.html
- De la text la spectacol: „Celebrul 702” pe scena Teatrului de Comedie de B. Elvin, Revista Teatrul, numărul 2, februarie 1961 – http://www.cimec.ro/teatre/revista/1961/Nr.2.anul.VI.februarie.1961/imagepages/image32.html;
- De vorbă cu Gheorghe Cozorici, Tatiana Ienkel, Gheorghe Popovici-Poenaru, Victor Rebengiuc, Sanda Toma despre: teatru și realitate, spiritul de partid și arta actorului, profilul moral al tânărului actor de Valentin Silvestru, Revista Teatrul, numărul 6, iunie 1960 – http://www.cimec.ro/teatre/revista/1960/Nr.6.anul.V.iunie.1960/imagepages/image36.html
- Cronică la „Maria” de Vasile Iosif (Teatrul Național I.L. Caragiale) de Emil Mandric, Revistra Teatrul numărul 10, octombrie 1960 – http://www.cimec.ro/teatre/revista/1960/Nr.10.anul.V.octombrie.1960/imagepages/image44.html
- Cronică la „Titanic vals” de Tudor Mușatescu (Teatrul Național I.L. Caragiale), de Al. Popovici, Revistra Teatrul numărul 6, iunie 1960 – http://www.cimec.ro/teatre/revista/1960/Nr.6.anul.V.iunie.1960/imagepages/image46.html
- Discipolul diavolului de B. Shaw (Teatrul de Comedie) de Mira Iosif, Revista Teatrul, numărul 3, martie 1960 – http://www.cimec.ro/teatre/revista/1960/Nr.3.anul.V.martie.1960/imagepages/image42.html
Link-uri către alte pagini de prezentare a personalității
