Esrig, David
1935 la Haifa, Israel
Regizor de teatru
În 1938, familia lui David Esrig, de origină română, se întoarce în țară, stabilindu-se după 1945 la București. În 1973 părăsește România și se stabilește în Germania. Lucrează pe diferite scene din Germania, Elveția sau Franța. Regizor legendar al anilor 60-70, David Esrig revine în țară după aproape trei decenii și animă stagii, ține conferințe. Noua generație descoperă un artist cu un itinerar strălucit, cu zonele sale dureroase, de luptă, de așteptare, de reconstruire. Face parte din „generația de aur” a regiei românești din primul deceniu de după „dezgheț”, Radu Penciulescu, Lucian Pintilie, Valeriu Moisescu, Dinu Cernescu, Sanda Manu. Tînărul regizor a evoluat într-o lume dominată de modelul teatral stanislavskian, dar mai tîrziu, întîlnirea cu Meyerhold a fost determinantă. Esrig mărturisea: „Datorez fără îndoială „mitului Meyerhold” credința, la început intuitivă dar decisivă, că arta are un scop; îi datorez ideea, nu lipsită de cruzime, că teatrul poartă în el o misiune secretă, aceea de a tăia breșe în zidurile ignoranței și ale indiferenței și să ne deschidă domenii esențiale ale trăirii.”[i] Mai tîrziu, descoperirea lui Artaud i-a dat curajul să se apropie definitiv de lumea lui Meyerhold. Dacă privim tipul de actor pe care îl caută, mai ales în repetițiile în jurul principalelor sale spectacole, identificăm principiile legate de biomecanica exercițiilor lui Meyerhold, luni întregi de exerciții și căutări.
Marile spectacole ale lui Esrig în România acoperă deceniul al șaselea, înscriind aici momente remarcabile dar și momente de criză și de luptă cu cenzura. Umbra după E.Schwartz, în 1963, la teatrul de Comedie, e un spectacol legendar, unde regizorul pune primele jaloane ale echipei sale. În rolul titlu se impune Gheorghe Dinică, aproape debutant, smuls din cenușiul vechiului teatru, actor pe care Esrig îl va făuri pe măsura viselor sau a exigențelor sale. Pariul era însă aici cu cenzura. Pentru Radu Beligan, pe atunci directorul Teatrului de Comedie, problema care se punea era clară:
„Umbra este o piesă profund filozofică. În spatele fiecărui om există o Umbră care poate să pună stapînire pe el și care poate să îl devoreze. Genialul David Esrig a știut să descifreze acest mesaj, prezentînd, într-o cheie poetică, o lume de basm aparent fără nici o legătură cu partidul care ne sufla în ceafă”.[ii]
Piesa lui Schwartz, scrisă în 1940, în plină perioada stalinistă, era în acei ani, o dublă provocare, un autor sovietic multă vreme pus la index, reluat cu prudență, în atmosfera politică a vremii unde cenzura era încă puternică, dar ezitantă, și care nu va întîrzia curînd să se dezlănțuie împotriva regizorului. „Sunt campionul tuturor interzicerilor” mărturisea el mai tîrziu într-un interviu. Revista Teatrul organizează și publică în septembrie 1963 o amplă dezbatere în jurul spectacolului, unde Liviu Ciulei, Radu Penciulescu, Valeriu Moisescu, Paul Bortnovski, Ana Maria Narti, Lucian Pintilie, toată tînăra pe atunci generație a noului teatru, sprijină spectacolul violent atacat de vechea gardă. Umbra continuă însă, premiată după doi ani la Paris, în stagiunea Teatrului Națiunilor alături de Troilus și Cressida, semnat tot de Esrig, spectacol care a cutremurat temeliile multor certitudini. Textul shakespearian, puțin cunoscut și rar jucat, devine după turneele europene ale Teatrului de Comedie, „cel mai cunoscut în lume din întreaga istorie a teatrului românesc „. Esrig începuse repetițiile și intensa pregătire a actorilor din 1964, premiera a avut loc în martie 1965. Suntem în plin război troian, în fața zidurilor, se înfruntă cele două tabere. Soldățoi grosolani și violenți în tabăra acheilor, rafinați și pomădați în cetatea asediată. Thersit, bufon cinic și violent, interpretat de Gh. Dinică, poartă ideea principală a spectacolului, condamnarea războiului, demitizarea corosivă a eroilor. O poveste de iubire, între doi tineri naivi, Troilus, fiul regelui troian Priam, și Cressida, fiica unui preot grec, idilă strivită în murdăria generală. Între ei, rînjește sarcastic,Thersit, în amar raisonneur al spectacolului, ce sfîrșește cu un scuipat…. Valentin Silvestru în cartea sa Prezența teatrului, sintetizează într-un capitol, „biografia spectacolului”. Recuperăm astfel cîteva imagini, scenografia lui I.Popescu-Udriște: „pe cîmpul înclinat, sfîrtecat și calcinat de șapte ani de lupte, răsar din cînd în cînd semnele localizatoare: … ca vignetele unei cărți de demult căreia i se răsfoiesc paginile în fața noastră.”(…) Interpretarea e dezlănțuită, comedia e frenetică.” O întrebare revine adesea adesea în anii 60, în discuțiile de specialitate, declanșată de celebrul eseu al lui Jan Kott, Shakespeare, contemporanul nostru: ce înseamnă simț contemporan ? Esrig răspunde în anul cînd pregătea Troilus și Cressida : „responsabilitate, semnificație, violență a expresiei artistice.” [iii] Majoritatea cronicilor din țară și străinătate subliniază caracterul contemporan al lecturii spectacolului, ca unul din principalele sale merite. La Paris, Monica Lovinescu, apreciază spectacolul lui Esrig, dar e jenată de violența tonului, pentru ea: „concepția regizorală rămîne discutabilă. David Esrig l-a citit vizibil pe Jan Kott și a pus în primul plan bufonul și bufoneria. Bufonul e Thersit. Prin ochii lui vedem o lume din care toate sensurile au dispărut de multă vreme de sub zidurile Troiei.(…) Or, la Esrig, totul devine farsă, o farsă lipsită de gustul amar al deriziunii. Noaptea „înfometată” din tragedia shakespeariană nu se întinde peste reprezentația bucureșteană. Oricare i-ar fi fost concepția, David Esrig are meritul de a o fi dus pînă la capăt, cu o exigență artistică reală.” [iv] Mult mai concis, o carte dedicată Teatrului Națiunilor din Paris, pune în pagină prezența remarcabilă în 1965 a artiștilor români, Odette Aslan, rezumă în cîteva linii, prezența românească într-un context extrem de prestigios.
„Teatrul de Comedie din București e foarte dinamic. Regizori importanți s-au făcut cunoscuți (David Esrig, Lucian Giurchescu) și actorii primesc o formație solidă. Ei vin cu trei spectacole : Rinocerii de Ionesco, Umbra de Evgheni Schwartz (pamflet împotriva exacțiunilor fasciste realizată ca o comedie balet) și Troilus și Cressida – autopsie burlescă a războiului cu „o partitură de mișcare”… platoul scenic este deasemenea o scenă de teatru, un rituel absurd al unor lupte eroice demistificate.”[v]
În 1966 Esrig semnează la Teatrul de Comedie un spectacol după comedia lui G. Ciprian, Capul de rățoi, un text lejer și delirant, unde apar din nou Marin Moraru, Gheorghe Dinică alături de Radu Beligan, sau despre farsele și glumele a patru amici care și-au ales domiciliul într-un copac, de fapt o voioasă pledoarie a libertății individuale în conflict cu toate formele de conformism. În vizită în România, Denis Bablet, cercetător francez, pasionat de teatrul est-european, subliniază „vitalitatea teatrului românesc”și asistă la Teatrul de Comedie la o reprezentație cu Capul de rățoi, impresionat de „excelenta reprezentație reglată de Esrig” și continuă : „Reglată este într-adevăr termenul potrivit: o extraordinară precizie în joc. Mișcări, atitudini și ritmuri. Esrig este un regizor fizic. Impresia unui balet mecanic, dar o mecanică penetrată de sensibilitate. Ca o commedia dell’arte moderne…Pe un fond aproape abstract, eficacitatea actorilor filmelor mute. Gestul amplificat sau redus la geometria sa, decalajul voit între gest și cuvînt. Actori care știu să păstreze distanța față de personajele lor. Desenul e net, fără nicio greșeală.”[vi] D. Bablet surprinde astfel exact și succint stilul și modul de lucru al regizorului. Esrig părăsește în 1968 Teatrul de Comedie după luni de repetiție cu Nepotul lui Rameau pentru Teatrul Bulandra unde va avea loc premiera, după romanul lui Diderot, tradus și adaptat pentru scenă de Gellu Naum. Un dialog între Narator, filozoful Diderot, și Jean François Rameau, nepotul celebrului compozitor, un personaj original, excentric și provocator, un dialog între două viziuni despre morală și realitate. Spectacolul e un dialog strălucitor între două personalități ce se provoacă, se pîndesc, se dispută… Marin Moraru, în Diderot, are calmul onctuos și surîzător al filozofului ce propune discuția și care nu e mai puțin busculat de turbulentul său interlocutor. Gh. Dinică, sau Nepotul, e un personaj proteiform ce devine oglinda lumii în multiplele ei fațete, ceea ce scenografia traduce magistral. „Oglinzile multiplică sau barează o evoluție, martore sau complice, complotează cu spectactorul, cu autorul, cu personajul. Schimbă necontenit unghiurile, păstrînd ideile în lumina lor optimă.” Decorul fascinant al oglinzilor ce refractă și multiplică chipurile personajelor și jocul fulgerător al ideilor subliinază perfect desenul regizoral.
În 1972 Esrig e la Mȕnchen, și pregătește pentru programul cultural al Jocurilor Olimpice, Troilus și Cressida, cu o distribuție germană, pentru Patrocle îl cheamă însă pe Marin Moraru, de neînlocuit. În 1973, decide să rămînă în străinătate și după cîteva spectacole, în Franța, Elveția și Germania, crează la Burghausen în 1999 propria sa școală de teatru, Akademie Athanor, preparată deja din 1995, transferată în 2014 la Passau, visul alchimistului, în căutarea unui teatru existențial. Numele școlii i-a fost sugerat de titlul unui poem de Gellu Naum, Athanor, numele cuptorului alchimistului unde se refac într-o formă concentrată, procesele cosmosului fizic și psihic. Și cred, spune Esrig, „că teatrul asta e, reface în mic lumea. Scena este un cuptor alchimic în care se petrec procese, teatrul nu oglindește realitatea, teatrul clădește lumi posibile, întîmplări și destine posibile. Realitatea asta sensibilă, manifestă, este numai o coajă, iar teatrul existențial – formula la care doresc eu să ajung și care este pentru mine o orientare fundamentală – creează posibilități înfricoșătoare. Iar uneori devin profetice.”[vii]
Mirella Patureau
Identificator obiect digital: https://www.doi.org/10.47383/DMTR.01.10
Note
[i] D. Esrig, „Meyerhold ou la mythologie moderne de la créativité” ; in Meyerhold, la mise en scène dans le siècle, Acte ale simpozionului internațional organizat la Paris de LARAS/CNRS, 6512 noiembrie 2000, ed, OGI, Moskva, 2001, pp. 421-428
[ii] Radu Beligan, Comedia Remix, Teatrul de Comedie 1960-1980, Cristina Modreanu și Maria Drăghici, Bucuresti, Teatrul de Comedie, 2014-2015.
[iii] D. Esrig, „Realismul teatral astăzi, Stilizare sau esențializare”, Teatrul, nr. 3, 1965 .
[iv] Monica Lovinescu, Unde scurte. Jurnal indirect, Humanitas, București, 1990, pp. 153–155.
[v] Odette Aslan, Paris, capitale mondiale du théâtre. Théâtre des Nations (Paris, capitală mondială a teatrului, Teatrul Națiunilor), ed. CNRS, collection Arts du spectacle, 2009, 331p.
[vi] D. Bablet, „Vitalité du théâtre roumain”, Lettres françaises, Paris, nr. 1212, 13-19 decembrie 1967
[vii] Mirella Patureau, „David Esrig – un alchimist al teatrului existențial”, Teatrul de artă. O tradiție modernă, Nemira, București, 2010, p. 521.
Bibliografie
Cărți, lucrări de David Esrig
- Geneviève Serreau et David Esrig, Archi-farce, tirée des farces, dialogues et facéties de Tabarin, éditions Plasma ; Paris, 1981, 156 p.
- David Esrig, Commedia dell’arte – Eine Bildgeschichte der Kunst des Spektakles, Nördlingen, 1985
- David Esrig, 2016Commedia dell’arte, o istorie a spectacolului în imagini, București, editura Nemira
Cronici, articole despre D. Esrig
- „La masa rotundă cu realizatorii spectacolului Umbra” de la Teatrul de Comedie” (Vicu Mîndra, Ana Maria Narti, Niki Atanasiu, D. Esrig, Gheorghe Dinică, Sanda Toma, Amza Pellea, Nicolae Gărdescu, Radu Penciulescu, Paul Bortnovski, Dinu Cernescu, Valeriu Moisescu, Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Traian Şelmaru), Teatrul, nr. 9 (anul VIII). 1963
- Denis Bablet; „Vitalité du théâtre roumain”, Lettres françaises, Paris, n° 1212, 13-19 decembrie, 1967
- Mircea Alexandrescu, „Nepotul lui Rameau„, in Teatrul, nr. 7, iulie, 1968, pp.16-20.
- Valentin Silvestru, „Biografia unui spectacol”, in Prezența teatrului, București, Editura Meridiane, 1968, pp. 77-112.
- Radu Boroianu, „Tradiția și preluarea contempoarnă a clasicilor”, in Teatrul, nr. 10, octombrie, 1968, pp. 86 – 90.
- Valentin Silvestru, Spectacole în cerneală, București, Editura Meridiane, 1972, p, 152
- Monica Lovinescu, Unde scurte. Jurnal indirect, Humanitas, București, 1990, pp. 153–155, 350–353.
- Monica Lovinescu, Seismograme / Unde scurte II, Humanitas, București, 1993, pp. 32–34
- Mirella Patureau, „David Esrig – un alchimist al teatrului existențial”, Teatrul de artă. O tradiție modernă, volum coordonat de George Banu, Nemira, București, 2010, pp. 508-525.
- Odette Aslan, Paris, capitale mondiale du théâtre. Théâtre des Nations (Paris, capitală mondială a teatrului, Teatrul Națiunilor), ed. CNRS, collection Arts du spectacle, 2009, p.207-208, 263n
- Béatrice Picon-Vallin, « Le théâtre roumain, années soixante (1963-65). Regards de France et de Russie sur le travail de David Esrig » in Studia Universitatis Babes-Bolyai – Dramatica, nr. 63/2018, pp. 87-98
Articole și interviuri
- „Itinerar englez. Teatrul shakespearean”, Teatrul, nr. 8, 1966, pps.89-93
- D. Esrig, „Meyerhold ou la mythologie moderne de la créativité” ; in Meyerhold, la mise en scène dans le siècle, Acte ale simpozionului internațional organizat la Paris de LARAS/CNRS, 6512 noiembrie 2000, ed, OGI, Moskva, 2001, pp. 421-428
- „Teatrul clădește lumi posibile” , interviu de Crenguța Manea, Observator cultural, nr, 218, 27 aprilie 2004
- David Esrig, „Jouer l’essence et non pas l’apparence”(A juca esența și nu aparența), Alternatives théâtrales, Bruxelles, nr.88, trimestrul 2, 2006, p, 63.
- „David Esrig : am fost interzis pe toate planurile”, Iulia Blaga, un interviu cu David Esrig. România liberă, 24 noiembrie 2006
- „Arta, munca și ștafeta”, Iulia Popovici, un interviu cu David Esrig, Observator cultural, 29 august, 2008
- „În căutarea teatrului existențial”, Iulia Blaga, un interviu cu David Esrig, România liberă, 25 aprilie 2008
- „Sunt, într-adevăr, foarte legat de teatrul românesc, aici am crescut, aici am devenit ceea ce sunt acum.” Interviu realizat de Simona Chițan, „Nu orice țipăt e teatru”, în Evenimentul zilei, București, nr, 5611, 5 august 2009.
- „David Esrig : Cred că sunt „campionul interzicerilor”, interviu de Cristiana Gavrilă. Yorick.ro, nr 39, 16 august 2010
- „David Esrig: Eu nu am fost eroul vieții mele” Monica Andronescu interviu. Yorick.ro nr 355 01/11/2016
- „David Esrig – Commedia dell‘arte mi-a marcat viața”, DW, 02 – 11- 2016, Intervi consemnat de Wedana Weident.
Cărți despre David Esrig
- Florin Vidamski, Drumul spre spectacol prin Metoda David Esrig. Pentru un teau existențial, Bistrița, Editura Charmides/Artes, 2015
Repere biografice
- 1953-1957: studiază regia de teatru la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”;
- 1961: A debutat cu spectacolul Umbra de E. Schwartz, Teatrul de Comedie din București;
- 1971: Este numit director artistic la Teatrul “I.L. Caragiale” Bucureşti;
- 1973: Demisionează de la conducerea Teatrului “I.L. Caragiale” Bucureşti, iar mai apoi părăsește România și se stabilește în Germania. Montează în Europa în teatrele din Bonn, München, Köln, Paris, Berna, Burghausen;
- 1978: Absolvent al Universității din München, Facultatea de Theaterwissenschaft,
- 1978: Obține titlul de Doctor în litere al Universității din München;
- 1979 – 1980: Preia direcţia Teatrului de Stat din Berna/ Stadttheater Bern;
- 1981 – 1984: Director al secţiei de proză la Teatrul Municipal din Essen;
- 1982: Preia direcţia Theater der Stadt Essen;
- 1984: Demisionează de la Theater der Stadt Essen pentru a crea compania Athanor la München;
- 1986 – 1991: Concepe şi conduce Cursul de perfecţionare al actorilor profesionişti din Germania, München
- 1995: Athanor Akademie für Darstellende Kunst Passau/ Academia de Teatru şi Film Athanor
Recunoașterea profesională
- 1957: regia Vicleniile lui Scapin de J.B. Molière (spectacol de absolvire). (Inaugurează cu acest spectacol Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ);
- 1958 – 1963: Angajat ca asistent (la Ion Şahighian), apoi lector, conferenţiar, finalmente profesor la I.A.T.C.;
- 1959 – 1961: Conduce Studioul de artă a actorului la Teatrul Evreiesc din Bucureşti;
- 1961 – 1968: regizor la Teatrul de Comedie, București;
- Membru al International Theatre Institute (ITI);
- 1971: Numit director artistic la Teatrul “I.L. Caragiale” Bucureşti;
- 1976-1979: profesor la Academia de Teatru din München, susține cursul “Despre noţiunea de teatralitate”;
- Director al Centrului de Educație pentru actori profesioniști München;
- 1998: Președinte de Onoare al Preşedinte de onoare al celui de-al III-lea Festival European al şcolilor de teatru în România – Târgovişte.
Premii și distincţii
- 1957: Premiul Naţional al Festivalului Tinerilor Artişti;
- 1965: Marele Premiu al Teatrului Naţiunilor (Theatre des Nations, Paris) – pentru Umbra şi Trolius şi Cresida;
- 1965: Premiul Criticii franceze pentru “Cel mai bun regizor strain” al stagiunii 1964-1965 ex aequo cu Franco Zeffirelli – pentru Troilus si Cresida;
- 1967: Premiul Festivalului BITEF – Belgrad (Beogradski Internacionalni Teatarski Festival), ex aequo cu Jerzy Grotowski – pentru Troilus și Cresida;
- 1973: Premiul pentru Reînoirea tradițiilor teatrale la BITEF Belgrad – pentru Trei gemeni venețieni;
- 1980: Premiul pentru “Cel mai bun spectacol al anului În Elve’ia” – pentru Vicleniile lui Scapin;
- 2003: Premiul de Excelență, acordat de Ministerul Culturii și Cultelordin România;
- 2004: Premiul Senatului UNITER pentru întreaga activitate artistică;
- 2004: Ordinul Metitul Naţional în grad de Cavaler, pentru contribuţia adusă promovării democraţiei şi culturii româneşti în lume;
- 2005: Doctor Honoris Causa al Universităţii naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale”, Bucureşti;
- 2006: Cetățean de onoare al Orașului București;
- 2012: Doctor Honoris Causa al Universității de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău;
- 2014: Doctor Honoris Causa al Universităţii de Arte din Târgu-Mureș.
Spectacole de teatru
- 1957: Vicleniile lui Scapin de J.B. Molière, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” , București, Premiera: 15.02.1957;
- 1958: Hagi Tudose, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” , București;
- 1958: Preţioasele ridicole de Molière – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “L.Caragiale” București, Premiera: 20.01.1958;
- 1959: Di iugnt fun di eltern / Tinerețea Părinților, Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti, Premiera: 11.1959
- 1961: Mi se pare romantic de Radu Cosaşu, Teatrul de Comedie, București, Premiera: 10.1961;
- 1962: Procesul domnului Caragiale (M. Ştefănescu), Teatrul de Comedie, București, Premiera: 06.1962;
- 1963: Umbra de Evgheni Şvarţ, Teatrul de Comedie, București, Premiera: 04.1963;
- 1963: O felie de lună, Teatrul Municipal “George Bacovia”, Bacău, Premiera: 02.1963;
- 1965: Troilus și Cresidade William Shakespeare, Teatrul de Comedie, București, Premiera: 03.1965;
- 1966: Capul de rățoide George Ciprian, Teatrul de Comedie, București, Premiera: 04.1966;
- 1968: Nepotul lui Rameau de Denis Diderot, Teatrul “Lucia Sturdza Bulandra”, București, Premiera: 05.1968;
- 1968: Umbra de Evgheni Şvarţ, Teatrul Municipal din Bonn;
- 1969: O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale la Teatrul Municipal din Haifa;
- 1969: Şi lumina străluceşte în întuneric, de L.N. Tolstoi. adaptarea scenică David Escrig și Heinrich Böll, Teatrul Municipal, Köln;
- 1969: Vilegiatura de Carlo Goldoni, Teatrul de Stat Constanţa, Premiera: 04.1969;
- 1972: Trolius şi Cresida de WilliamShakespeare, Teatrul Naţional al Bavariei (Residenztheater) pentru programul cultural al Jocurilor Olimpice 1972 (München);
- 1973: Cei trei gemeni veneţieni de AntonioMattiuzzi Collato, Teatrul Național “I. L.Caragiale”, București, Premiera: 06.1973;
- 1974: Maestrul Panthelin (piesă medieval), Teatrul Municipal din Bremen;
- 1975: Opera de trei parale de Bertolt Brecht, Teatrul Municipal din Bremen;
- 1976: Năzdrăvanul Occidentului de John Millington Synge, Teatrul Naţional al Bavariei;
- 1977: Opera Madame Butterfly de Puccini, regie, decor şi costume la Gärtnerplatztheater/ Opera din München;
- 1979: Vicleniile lui Scapin de J.B. Molière, Teatrul de Stat din Berna – declarat cel mai bun spectacol elveţian al anului;
- 1979: Cum vă place de William Shakespeare, Teatrulul Municipal din Berna;
- 1979: Azilul de noapte de Maxim Gorki, Teatrulul Municipal din Berna;
- 1979: Doctor Faustus de Christopher Marlowe, montat în catedrala franceză din Berna;
- 1979: Trolius şi Cresida de William Shakespeare la Teatrul Naţional Habima din Israel;
- 1980: Așteptându-l pe Godot de Samuel Beckett, Teatrul “I.L. Caragiale” Bucureşti;
- 1982: Schweik în al doilea război mondial de Bertolt Brecht, Theater der Stadt Essen/Teatrul de Stat din Essen;
- 1981: Abatorul de Sławomir Mrożek, Theater der Stadt Essen;
- 1981: Mandragola de Niccolò Machiavelli, Theater der Stadt Essen;
- 1982: Vizita bătrânei doamne de Friedrich Dürenmatt (în prezenţa autorului), Theater der Stadt Essen;
- 1982: Patru fetiţe mici/ Vier kleine Mädchen de Pablo Picasso, Theater der Stadt Essen;
- 1982: Azilul de noapte de Maxim Gorki, Grillo-Theater Essen;
- 1981-1984:
Hamlet de William Shakespeare, Theater der Stadt Essen;
Soldaţii de J. Lenz, Theater der Stadt Essen;
Revizorul de Nikolai Gogol, Theater der Stadt Essen;
Războiul de Carlo Goldoni, Theater der Stadt Essen;
Scrisoare despre orbi pentru uzul celor ce văd de Denis Diderot - 1988: Şcoala curtizanilor (piesă proprie) pornind de la primul libret cunoscut de Commedia dell’arte al compozitorului Orlando di Lasso
- 1992: Der Golem, de David Esrig și Elma Esrig, un spectacol multimedia, în limba maghiară, cu Marin Moraru
- 1998: Romeo și Julieta de William Shakespeare
- 2006: Așteptându-l pe Godot de Samuel Beckett
- 2009: Mein müder Vatervde Gellu Naum
Proiecte neconcretizate
- 1969: Îl întâlneşte la Berlin pe S. Beckett cu care discută concepţia spectacolului Aşteptându-l pe Godot pe care îl repetă de peste 7 luni la Teatrul “Lucia Sturdza Bulandra”, București.
- 1969: Aşteptându-l pe Godot de Samuel Beckett, Teatrul „L.S. Bulandra”, București (spectacolul este însă interzis două săptămâni înainte de a fi prezentat public)
- 1970: Filmul De ce? după schița omonimă a lui I.L. Caragiale, distribuţie: Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Toma Caragiu, Vasilica Tastaman, scenografia: Miruna şi Radu Boruzescu. Filmul este interzis de cenzură cu câteva zile înainte de începerea filmărilor.
- Marat Sade de Peter Weiss, traducerea Gelu Naum
- 1973: Piesa Furtuna de William Shakespeare este interzisă după doi ani de repetiţii în cadrul Teatrul Național “I. L.Caragiale”, București , în ciuda unei aprobări a conducerii Ministerului Culturii.
- 1974: Repetiţiile piesa Tabarin în colaborare cu scriitoarea franceză Geneviève Serreau pentru Teatrul Naţional Popular din Palatul Chaillot din Paris la invitaţia lui Jacques Lang sunt întrerupte după demiterea lui Jacques Lang de la direcţia teatrului.
Turnee și festivaluri
- 1963: Turneu cu Umbra la Moscova şi Leningrad.
- 1965: Turnee cu Umbra şi Trolius şi Cresida (Praga, Pilsen, la Festivalul Berlinul de Est, Weimar, Chemnitz, Dresden, Bonn).
- 1965: Invitat de British Council pentru cunoaşterea teatrului englez
- 1966: Invitat cu Trolius şi Cresida şi Capul de răţoi la Bienala de artă din Veneţia.
- 1967: Trolius şi Cresida la Festivalul BITEF. Marele Premiu împreună cu Grotowski şi Krejca.
1968: Trolius şi Cresida la Festivalul de Teatru de la Viena - 1969: Nepotul lui Rameau la Festivalul BITEF (Belgrad).
- 1969: Nepotul lui Rameau la Festivalul Rassegna din Florenţa
- 1974: Maestrul Panthelin la Festivalul de Teatru din Hamburg.
- 1989 – 1991: Turneu (135 de reprezentaţii) în Germania, Elveţia, Italia, Austria cu Şcoala curtizanilor (text propriu după libreto lui Orlando di Lasso)
- 1996-2006: Participă la numeroase festivaluri printer care Festivalul de Teatru European (Passau) cu Opera cerşetorilor de J. Gay și Maladia tinereţii de F. Bruckner
- 2006: Turneu la Sibiu în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru. Spectacol prezentat în zidurile bisericii întărite din Cisnădioara.
Conferințe și workshop-uri
- 1973: Conferinţe şi cunoaşterea teatrului american în USA. Contact cu Living Theatre şi Bread and Puppets.
- 2000: Congresul Internaţional de Teatru din Paris: “Meyerhold. La mise en scene dans le siècle. 2”;
- 2006-2007: „În căutarea teatrului existenţial„, loc atelierul organizat de către UNITER, în cadrul programului “Sibiu – capitală culturală europeană”
- 2006: Atelier “David Esrig şi avangarda în teatru”, organizat de către Teatrul Metropolis Bucureşti şi UNATC, în colaborare cu ArCub. Evenimentul face proiectul de cercetare “Teatrul românesc şi integrarea europeană: valori comune, creaţii şi personalităţi universal”, coord. Ludmila Patlanjoglu. invitaţi criticul literar Ioan Bogdan lefter, scriitoarea Simona Popescu, regizorul Victor Ioan Frunză, criticul de teatru Octavian Saiu.
- 2006: Ateliere de Artă a Actorului “De la cuvânt la acţiune” Sibiu
- 2008: Ateliere de formare organizate către Teatrul “Andrei Mureşanu” din Sfântu Gheorghe şi finanţat de către Fondul Cultural Naţional.
- 2008: Ateliere de regie la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale” Bucureşti, în cadrul Festivalul Internaţional Shakespeare ediţia a VI-a, Bucureşti
- 2009: “În căutarea teatrului existential”, atelier de artă dramatică cu David Esrig, organizatori: Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Academia de Teatru şi Film ATHANOR din Germania (Burghausen)
- 2010: Conferința “Teatru Existențial” la UNATC, în cadrul Festivalului Național de Teatru București
- 2010: Conferinţa “Gellu Naum în gros-plan”, Muzeul Naţional al Literaturii Române, 29 octombrie;
- 2015: David Esrig: Arta și cenzura în communism. Dezbateri organizate de Centrul de Studii în Istorie Contemporană în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer România.
- 2017: “Întâlniri Teatrale la Sulina”, organizatori: Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, împreună cu Academia de Teatru şi Film “Athanor” din Passau – Germania. Proiectul este realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român, al Consiliului Judeţean Tulcea şi Primărei oraşului Sulina.
- 2017: Conferința “Proiecțiile culturii române în cultura europeană”, organizator: Muzeul Național al Literaturii Române, Sala “Perpessicius” a Sediului expozițional MNLR
- 2019: Conferința “Sinceritatea regizorului față în față cu dictaturile”, susținută de David Esrig la Muzeul Național al Literaturii Române.
1970: Scenariul de film De ce? distribuţie: G. Dinică, M. Moraru, T. Caragiu, V. Tastaman, scenografia: Miruna şi Radu Boruzescu. Filmul este interzis de cenzură cu câteva zile înainte de începerea filmărilor.
1990: filmul documentar Die rumänische Passion (Bayerischer Rundfunk), Patimile României – un an după revoluţie (90 min.),
Imagine din spectacolul Troilus și Cresida; Sursă foto: Andreea Dumitru, David Esrig: „Arta noastră e o artă senzuală, a concretului…” în revista Teatrul azi nr. 4,5/2005
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59386-david-esrig-arta-noastra-e-o-arta-senzuala-a-concretului
Imagine din spectacolul Troilus și Cresida; sursă foto: Andreea Dumitru, David Esrig: „Arta noastră e o artă senzuală, a concretului…” în revista Teatrul azi nr. 4,5/2005
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59386-david-esrig-arta-noastra-e-o-arta-senzuala-a-concretului
Imagine cu David Esrig din timpul repetițiilor; sursă foto: Andreea Dumitru, Sibiu – Festivalul Internaţional de Teatru. Godot regăsit. O repetiţie cu David Esrig în revista Teatrul azi nr. 7,8,9/2006
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59958-sibiu-festivalul-international-de-teatru-godot-regasit-o-repetitie-cu-david-esrig
David Esrig la Sibiu; sursă foto: Andreea Dumitru, David Esrig: „Teatrul românesc e într-o fază de fierbere, de căutare, de adfirmare, care trebuie fortificată…” în revista Teatrul azi nr. 1,2/2007
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60188-david-esrig-teatrul-romanesc-e-intr-o-faza-de-fierbere-de-cautare-de-adfirmare-care-trebuie-fortificata
David Esrig, la UNATC; sursă foto: Ionuț Sociu, David Esrig şi acţiunea din spatele cuvintelor în revista Teatrul azi nr. 1,2/2007
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60190-david-esrig-si-actiunea-din-spatele-cuvintelor
Atelier David Esrig; sursă foto: Ateliere Esrig. Cu David Esrig, în căutarea teatrului existenţial în revista Teatrul azi nr. 10,11,12/2007
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60508-ateliere-esrig-cu-david-esrig-in-cautarea-teatrului-existential
Fotografii din spectacolul Mi se pare romantic de Radu Cosașu- Teatrul de Comedie Bucureşti, data premierei: 18.10.1961
Sursă foto: Mircea Alexandrescu, „Mi se pare romantic” de Radu Cosaşu pe scena Teatrului de Comedie în revista Teatrul nr. 12/1961
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1961/Nr.12.anul.VI.decembrie.1961/imagepages/image33.html
Fotografii din spectacolul Procesul domnului Caragiale de Mircea Ștefănescu- Teatrul de Comedie Bucureşti, data premierei: 06.06.1962
Sursă foto: Mircea Alexandrescu, „Procesul domnului Caragiale” de Mircea Ştefănescu (Teatrul de comedie) în Revista teatrul nr. 7/1962
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1962/Nr.7.anul.VII.iulie.1962/imagepages/image38.html
Fotografii din spectacolul Troilus şi Cresida de William Shakespeare – Teatrul de Comedie Bucureşti, data premierei: 20.03.1965
Sursă foto: Ana Maria Narti, Dialog cu şi despre Shakespeare („Trolius şi Cresida” la Teatrul de Comedie) în revista Teatrul nr. 5/1965.
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1965/Nr.5.anul.X.mai.1965/imagepages/image19.html
Fotografii din spectacolul Capul de răţoi de George Ciprian – Teatrul de Comedie Bucureşti, data premierei: 27.04.1966, sursă foto: Traian Șelmaru, „Capul de răţoi” în optica de azi („Capul de răţoi” de G. Ciprian la Teatrul de Comedie) în revista Teatrul nr. 6/1966
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1966/Nr.6.anul.XI.iunie.1966/imagepages/image20.html
Fotografii din spectacolul Nepotul lui Rameau, regia David Esrig, sursa foto: Teatrul Bulandra
Imagini din spectacolul Vilegiatura; Patima pentru vilegiatură; Urmările vilegiaturii de Carlo Goldoni – Teatrul de Stat – Constanţa, data premierei: 18.04.1969; sursa foto: Ileana Popovici, Prin teatrele din ţară: Constanţa – „Vilegiatura” de Carlo Goldoni în revista Teatrul nr. 6/1969
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1969/Nr.6.anul.XIV.iunie.1969/imagepages/image45.html
Imagini din spectacolul Trei fraţi gemeni veneţieni de Antonio Collalto Mattiuzzi – Teatrul Naţional ‘Ion Luca Caragiale’ – Bucureşti, data premierei: 08.06.1973
Schiță decor din spectacolul Mi se pare romantic de Radu Cosașu- Teatrul de Comedie Bucureşti, data premierei: 18.10.1961
Sursă foto: Mircea Alexandrescu, „Mi se pare romantic” de Radu Cosaşu pe scena Teatrului de Comedie în revista Teatrul nr. 12/1961
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1961/Nr.12.anul.VI.decembrie.1961/imagepages/image33.html
Imagini din spectacolul Umbra, data premierei: 1963
- Documentar David Esrig. Lumi posibileși oamnei posibili, regie: Doru Nițescu, (2003-2006)
https://www.youtube.com/watch?v=grsDmFZb8tU (part.1)
https://www.youtube.com/watch?v=LdlG1SfGRFs (part.2)
- TVR Cultural,emisiune: Înapoi la argument, David Esrig (interviu) – realizator: Horia-Roman Patapievici, martie 2010, https://www.youtube.com/watch?v=9T42AaDRR9U (part.1)
- TVR Cultural, emisiune Înapoi la argument, David Esrig (interviu) – realizator: Horia-Roman Patapievici, martie 2010, https://www.youtube.com/watch?v=2ZKdticytzs (part.2)
- TVR Cultural, emisiune Înapoi la argument, David Esrig (interviu) – realizator: Horia-Roman Patapievici, martie 2010, https://www.youtube.com/watch?v=O6OJxRjIekk (part.3)
- TVR Cultural, emisiune Înapoi la argument, David Esrig (interviu) – realizator: Horia-Roman Patapievici, martie 2010, https://www.youtube.com/watch?v=_1t3XdDmfsQ (part.4)
- TVR Cultural, emisiune Înapoi la argument, David Esrig (interviu) – realizator: Horia-Roman Patapievici, martie 2010, https://www.youtube.com/watch?v=q9JH0cerGVQ (part.5)
- Conferința “Teatru Existențial” la UNATC, în cadrul Festivalului Național de Teatru București https://www.youtube.com/watch?v=JgPsWTT-NNE
- David Esrig la emisiunea “Profesionistii”, cu Eugenia Voda, TVR1, 29 octombrie 2011
- David Esrig: Arta și cenzura în communism, https://www.youtube.com/watch?v=OZcu1WsDzaI (min 02:54)
- Documentar Comedia Remix, realizatori: Cristina Modreanuși Maria Drăghici, în parteneriat cu TVR, (2014), https://www.facebook.com/comediaremix.ro/
- Interviu realizat la Televiziunea Română, în 1970 de Valentin Silvestru cu actorul Gheorghe Dinică, despre rolul din “Nepotul lui Rameau” de D. Diderot, regia David Esrig, la “Lucia Sturdza Bulandra”, București. Fragment din emisiunea „Dintre sute de catarge”, 1998, redactor Daniela Videscu. https://www.youtube.com/watch?v=AbWGpul5xGM
- David Esrig: “Ideile nu sunt argumente intelectuale, ci argumente vitale” http://tvr2.tvr.ro/david-esrig-ideile-nu-sunt-argumente-intelectuale-ci-argumente-vitale_15833.html
- TVR 1, TVR HD şi TVR+. David Esrig în emisiunea “Nocturne” de Marina Constantinescu, 14 decembrie 2015. http://www.tvr.ro/teatrul-nu-este-arta-cuvantului-este-arta-actiunii_14912.html#view
- David Esrig. Athanor. Lumi posibile si oameni posibili. Partea I. Regie: Doru Nițescu,
imagine: Doru Nițescu & Christian Kostyak
https://www.youtube.com/watch?v=grsDmFZb8tU&feature=youtu.be&fbclid=IwAR0KB4pCFo8w-Qdl5Skf24mcALLmsrwyEomIW27rhs45L0ih6-d5mC1J8Nw - David Esrig. Athanor. Lumi posibile si oameni posibili. Partea a II-a. Regie: Doru Nițescu,
imagine: Doru Nițescu & Christian Kostyak
https://www.youtube.com/watch?v=LdlG1SfGRFs&feature=youtu.be&fbclid=IwAR0KB4pCFo8w-Qdl5Skf24mcALLmsrwyEomIW27rhs45L0ih6-d5mC1J8Nw
Reviste în care apar articole despre David Esrig
- Teatrul azi: 1 /1990, nr. 4-5/ 2005, nr. 7-8-9/ 2006, nr. 1-2 / 2007, nr. 10-11-12/ 2007
- Teatrul: 5/ 1958, Nr. 10/ 1962, Nr. 5/ 1963, Nr. 10/ 1963, Nr. 9/ 1964, Nr. 3/ 1965, Nr. 7 /1965, Nr. 8/ 1966, Nr. 1/ 1969, Nr. 4/ 1964
- ro: febr. 28/ 2018
- Contemporanul: 2 / 2007
Carți în care apar referințe despre activitatea lui David Esrig
- Florin Vidamski, Drumul spre spectacol prin metoda David Esrig, Editura Charmides, Bistriţa, 2015;
- Alina Mazilu, Medana Weident, Irina Wolf, Das rumänische Theater nach 1989: seine Beziehungen zum deutschsprachigen Raum, Frank & Timme GmbH, 2011, p.20, 77, 98, 160, 161;
- Wolfgang Beck, Chronik des europäischen Theaters Von der Antike bis zur Gegenwart, B. Metzler; Auflage, 2008, ISBN-10: 3476022951;
- Maria Capelos, Marin Moraru, Marin Moraru. Suntem ce sunt amintirile noastre, Editura All, 2012, ISBN
Gellu Naum in gros-plan, David Esrig
Contemporanul, februarie 2007
The register, 1981
Publicaţie Evenimentul, David Esrig
- Recitind scrierile estetice ale lui Camil Petrescu (legătura la revistă: 5 – 1958)
- Programul artistic al teatrului: afinităţi şi exigenţe (legătura la revistă: 10 – 1962)
- Esrig despre „Umbra” (Nr. 5 – 1963)
- Jules Cazaban – Caragiale (legătura la revistă: 10 – 1963).
- Montarea piesei „Troilus şi Cressida” de Shakespeare la Teatrul de Comedie (interviu) (legătura la revistă: 9 – 1964)
- Stilizare sau esenţializare ? (legătura la revistă: 3 – 1965).
- Stagiunea 1964 – 1965: Repertoriul stagiunii (legătura la revistă: 7 – 1965).
- Itinerar englez. Teatrul shakespearean (legătura la revistă: 8 – 1966).
- Pentru un caracter mai universitar al învăţămîntului teatral (legătura la revistă: 1 – 1969).
- 17 Regizori – David Esrig (legătura la revistă: 4 – 1964).
Articol despre spectacolul Mi se pare romantic de Radu Cosașu- Teatrul de Comedie Bucureşti, data premierei: 18.10.1961 – Mircea Alexandrescu, „Mi se pare romantic” de Radu Cosaşu pe scena Teatrului de Comedie în revista Teatrul nr. 12/1961
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1961/Nr.12.anul.VI.decembrie.1961/imagepages/image33.html
Mircea Alexandrescu, „Procesul domnului Caragiale” de Mircea Ştefănescu (Teatrul de comedie) în Revista teatrul nr. 7/1962
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1962/Nr.7.anul.VII.iulie.1962/imagepages/image38.html
Valeria Ducea, Cronica la „O felie de lună” de Aurel Storin (Teatrul de Stat din Bacău) în revista Teatrul nr. 4/1963
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1963/Nr.4.anul.VIII.aprilie.1963/imagepages/image40.html
La masa rotundă cu realizatorii spectacolului „Umbra” de la Teatrul de Comedie (Vicu Mîndra, Ana Maria Narti, Niki Atanasiu, D. Esrig, Gheorghe Dinică, Sanda Toma, Amza Pellea, Nicolae Gărdescu, Radu Penciulescu, Paul Bortnovski, Dinu Cernescu etc., în revista Teatrul nr. 9/1963
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1963/Nr.9.anul.VIII.septembrie.1963/imagepages/image24.html
Ana Maria Narti, D. Esrig despre „Umbra” în revista Teatrul nr. 5/1963.
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1963/Nr.5.anul.VIII.mai.1963/imagepages/image21.html
Ana Maria Narti, Dialog cu şi despre Shakespeare („Trolius şi Cresida” la Teatrul de Comedie) în revista Teatrul nr. 5/1965.
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1965/Nr.5.anul.X.mai.1965/imagepages/image19.html
Traian Șelmaru, „Capul de răţoi” în optica de azi („Capul de răţoi” de G. Ciprian la Teatrul de Comedie) în revista Teatrul nr. 6/1966
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1966/Nr.6.anul.XI.iunie.1966/imagepages/image20.html
Mircea Alexandrescu, Nepotul lui Rameau în Revista Teatrul nr. 7/1968.
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1968/Nr.7.anul.XIII.iulie.1968/imagepages/image11.html
Ileana Popovici, Prin teatrele din ţară: Constanţa – „Vilegiatura” de Carlo Goldoni în revista Teatrul nr. 6/1969
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1969/Nr.6.anul.XIV.iunie.1969/imagepages/image45.html
Mira Iosif, Cronica dramatică : „Trei fraţi gemeni veneţieni” de A. Matiuzzi, zis Collalto (Teatrul Naţional „I. L. Caragiale)” în revista Teatrul nr. 6/1973
http://www.cimec.ro/Teatre/revista/1973/Nr.6.anul.XVIII.iunie.1973/imagepages/11257.1973.06.pag068-pag069.html
Victor Parhon, David Esrig: „Totul mi-e familiar, totul e de redescoperit!”, Teatrul Azi, nr.1/ 1990
Să ne amintim de… Nepotul lui Rameau de Denis Diderot,Teatrul Azi, 2002
Andreea Dumitru, David Esrig: „Arta noastră e o artă senzuală, a concretului…” în Teatrul Azi, nr.4-5/ 2005
Andreea Dumitru, Sibiu – Festivalul Internațional de Teatru. Godot regăsit. O repetiție cu David Esrig, Teatrul Azi, nr.7-8-9/ 2006
PROMOȚIA DE AUR a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică București împlinește 50 de ani 1956 – 2006, Teatrul Azi, 2007
Andreea Dumitru, David Esrig: „Teatrul românesc e într-o fază de fierbere, de căutare, de adfirmare, care trebuie fortificată…” , Teatrul Azi, nr.1-2 / 2007
Ludmila Patlanjoglu, David Esrig și avangarda, Teatrul Azi, nr.1-2/ 2007
Ionuț Sociu, David Esrig și acțiunea din spatele cuvintelor Teatrul Azi, nr. 1-2 / 2007
Cristina Dumitru, Monologul ca dialog. Workshop cu profesorul David Esrig, Teatrul Azi, nr. 1-2/ 2007
Ateliere Esrig. Cu David Esrig, în căutarea teatrului existential, Teatrul Azi, nr. 10-11-12/ 2007
Ludmila Patlanjoglu, Ateliere Esrig. Spectacolul David Esrig, Teatrul Azi, nr. 10-11-12/ 2007
Ana Maria Narti, 17 regizori – David Esrig, revista Teatrul nr. 4/1964.
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=39695-17-regizori-david-esrig
Victor Parhon, David Esrig: „Totul mi-e familiar, totul e de redescoperit!”în revista Teatrul azi, nr. 1/1990
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=63760-david-esrig-totul-mi-e-familiar-totul-e-de-redescoperit
Andreea Dumitru, David Esrig: „Arta noastră e o artă senzuală, a concretului…” în revista Teatrul azi nr. 4,5/2005
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59386-david-esrig-arta-noastra-e-o-arta-senzuala-a-concretului
Andreea Dumitru, Sibiu – Festivalul Internaţional de Teatru. Godot regăsit. O repetiţie cu David Esrig în revista Teatrul azi nr. 7,8,9/2006
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=59958-sibiu-festivalul-international-de-teatru-godot-regasit-o-repetitie-cu-david-esrig
Andreea Dumitru, David Esrig: „Teatrul românesc e într-o fază de fierbere, de căutare, de adfirmare, care trebuie fortificată…” în revista Teatrul azi nr. 1,2/2007
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60188-david-esrig-teatrul-romanesc-e-intr-o-faza-de-fierbere-de-cautare-de-adfirmare-care-trebuie-fortificata
Ludmila Patlangojlu, David Esrig şi avangarda în Revista Teatrul azi nr. 1,2/2007
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60189-david-esrig-si-avangarda
Ionuț Sociu, David Esrig şi acţiunea din spatele cuvintelor în revista Teatrul azi nr. 1,2/2007
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60190-david-esrig-si-actiunea-din-spatele-cuvintelor
Cristian Dumitru, Monologul ca dialog. Workshop cu profesorul David Esrig în Revista Teatrul nr. 1,2/2007
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60191-monologul-ca-dialog-workshop-cu-profesorul-david-esrig
Ateliere Esrig. Cu David Esrig, în căutarea teatrului existenţial în revista Teatrul azi nr. 10,11,12/2007
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60508-ateliere-esrig-cu-david-esrig-in-cautarea-teatrului-existential
Ludmila Patlanjoglu, Ateliere Esrig. Spectacolul David Esrig în Revista Teatrul nr. 10,11,12/2007
https://biblioteca-digitala.ro/?articol=60510-ateliere-esrig-spectacolul-david-esrig
- 1954 – 1955: Redactor (film şi teatru) la revista Contemporanul
- 1958: David Esrig, Recitind scrierile estetice ale lui Camil Petrescu, revista Teatrul, Nr. 5 / 1958;
- 1965: David Esrig, Programul artistic al teatrului: afinităţi şi exigenţe, Revista Teatrul, 10/ 1962;
- 1965: David Esrig, Stilizare sau esenţializare?Revista Teatrul, 3/ 1965;
- 1974: Scrie piesa Tabarin în colaborare cu scriitoarea franceză Geneviève Serreau pentru Teatrul Naţional Popular din Palatul Chaillot din Paris la invitaţia lui Jacques Lang. Piesa are ca sursă de inspirație farsele lui Anthoine Girard (c. 1584 – August 16, 1633), sau Tabarin, celebrulul actor şi autor de bâlci din Parisul secolului XVII;
- 1981: David Esrig, Geneviève Serreau, Tabarin, Editura Plasme – Paris;
- 1985: David Esrig, Commedia dell’arte: Eine Bildgeschichte der Kunst des Spektakels, Series: Delphi, Nördlingen (Greno), 1985, ISBN-10: 3921568552;
- 2016: David Esrig, Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini. Colaboratori: Evelin Kohl, Hans-Jiirgen Frintrop, Olympia Esrig, traducere din limba germană de Victor Scoradeț, Editura Nemira, colecția Yorik, București, 2016, NEM978-606-758-726-5;
- 2011: David Esrig, Gellu Naum in gros-plan, Colecția Palimpsest, Editura LiterNet, ISBN: 978-973-122-058-1.
- http://www.contemporanul.ro/wp-content/uploads/2016/09/02-Contemporanul-februarie-2007.pdf
- http://yorick.ro/o-prietenie-gellu-naum-si-david-esrig/
- https://adevarul.ro/cultura/teatru/regizorul-david-esrig-moartea-marin-moraru-cum-devii-actor-mare-nu-faci-sacrificii-actori-marinus-dinica-nu-crutau-deloc-1_57bab9ef5ab6550cb8fd3c76/index.html
- https://agenda.liternet.ro/articol/13975/Simona-Chitan-David-Esrig/Nu-sint-abilitat-sa-fac-revolutii-morale.html
- https://amfiteatru.com/2019/08/13/david-esrig-viata-e-banala-teatrul-trebuie-sa-fie-altfel/
- https://atelier.liternet.ro/articol/4009/Iulia-Blaga-David-Esrig/David-Esrig-Am-fost-interzis-pe-toate-planurile.html
- https://atelier.liternet.ro/articol/5762/Iulia-Blaga-David-Esrig/In-cautarea-teatrului-existential.html
- https://atelier.liternet.ro/articol/6441/Iulia-Popovici-David-Esrig/Arta-munca-si-stacheta.html
- https://dilemaveche.ro/sectiune/arte-performative/articol/nu-sint-abilitat-sa-fac-revolutii-morale-interviu-cu-david-esrig
- https://revistascena.ro/interviu/david-esrig-cenzura-a-dezvoltat-in-mediul-cultural-o-mentalitate-de-sclavi/
- https://www.dw.com/ro/david-esrig-commedia-dellarte-mi-a-marcat-via%C8%9Ba/a-36182233?maca=ro-Facebook-sharing
- https://www.dw.com/ro/david-esrig-commedia-dellarte-mi-a-marcat-via%C8%9Ba/a-36182233
- https://www.icr.ro/viena/atelier-de-arta-dramatica-david-esrig/de
- https://www.observatorcultural.ro/articol/teatrul-de-comedie-comedia-remix/
- https://www.observatorcultural.ro/articol/t-shirt-nepotul-lui-diderot/
- https://www.uniter.ro/proiecte/in-cautarea-teatrului-existential/
- https://www.ziarulmetropolis.ro/cum-arata-drumul-spre-spectacol-prin-metoda-david-esrig/
- https://yorick.ro/david-esrig-cred-ca-sunt-campionul-interzicerilor-in-teatrul romanesc/
- https://yorick.ro/david-esrig-eu-n-am-fost-eroul-vietii-mele/